Contactează-ne

Administrație

Şeful CJ Neamţ, judecat iar pentru corupţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Ionel Arsene este acuzat tot de trafic de influenţă ■ pe 9 octombrie s-a terminat procedura de Cameră preliminară şi s-a dispus începerea procesului ■ este vorba de atribuirea contractului de construire a Şcolii Icuşeşti ■ el s-ar fi lăudat că poate obţine contractul pentru firma condusă de soţia ex-prefectului Panaite ■ folosul actualului preşedinte CJ ar fi de 150.000 lei, din termopane pentru şcoală ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au finalizat procedura de Cameră preliminară şi au dispus începerea celui de-al doilea proces în care şeful Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, este acuzat de fapte de corupţie, în speţă trafic de influenţă. Dosarul a fost înaintat la instanţă de procurorii DNA pe 6 iulie 2018, iar de atunci a început Camera preliminară. Pe 9 octombrie, judecătorii au constatat legalitatea sesizării instanţei şi a administrării probelor şi simultan au respins excepţiile invocate, dispunînd la final începerea procesului. De acum termenele de judecată vor fi publice şi litigiul continuă cu administrări de probe şi audieri de martori. Dosarul are ca miză suma de 150.000 de lei de la construirea Şcolii Icuşeşti. Conform actelor de urmărirere penală, faptele din noua cauză au avut loc în luna mai 2015, cînd Arsene era preşedinte al PSD Neamţ şi parlamentar. Atunci, spun procurorii, Arsene s-ar fi lăudat că are influenţă asupra primarului din Icuşeşti şi poate interveni pentru atribuirea lucrărilor de construcţie a şcolii din localitatea menţionată unei societăţi administrate de soţia ex-prefectului de Neamţ, Vasile Panaite. În acest fel, şeful CJ, ar fi obţinut un folos material cuantificat de Direcţia Naţională Anticorupţie la 150.000 de lei, din subcontractarea lucrărilor de tîmplărie către o societate controlată de preşedintele CJ. „În luna iunie 2015, inculpatul Arsene Ionel, lăsînd să se înţeleagă ca are influenţă asupra unui primar de comună din judeţul Neamţ, membru al aceluiaşi partid, a pretins de la un alt edil (martor), în schimbul atribuirii contractului avînd ca obiect «Construire şcoala în sat.., judeţul Neamţ» către firma administrată de soţia acestuia din urmă, o parte din lucrări (cele de tîmplărie), să fie subcontractate unei societăţi agreate de inculpat. În temeiul acestei înţelegeri, ca urmare a influenţei exercitate de Arsene Ionel asupra edilului, la 27 iulie 2015 a fost încheiat contractul de execuţie lucrări, cu obiectul de mai sus. Ulterior, pe 9 octombrie 2015, societatea cîştigătoare a contractului a subcontractat o parte din lucrările de tîmplarie firmei agreate de inculpat, fiind emisă în aceeaşi zi o factură fiscală în valoare de 150.000 lei (achitată la datele de 16.11.2015 şi 07.03.2016 deşi produsele de tîmplărie au fost livrate în lunile august şi septembrie 2016)“, conform DNA. De altfel, despre aceste lucrări la Icuşeşti s-a vorbit în propunerea de arestare a lui Ionel Arsene, formulată de procurorii anticorupţie în ianuarie 2018. Asta în urma denunţului lui Gheorghe Ştefan, zis Pinalti, fostul primar de la Piatra Neamţ. Acesta i-ar fi dat lui Arsene suma de 100.000 euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă ca o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală. Anchetatorii au mai arătat atunci că banii au fost remişi de martor într-un loc public, respectiv într-un restaurant din Bucureşti. Treaba nu a ieşit, Pinati ar fi cerut restituirea banilor, iar Arsene nu i-ar fi dat decît 20.000 de euro, fapt pentru care a fost denunţat. De aici au plecat toate necazurile lui Arsene. A fost reţinut apoi arestat, ulterior fiind inculpat pentru acuze de trafic de influenţă, dosarul aflîndu-se tot pe rolul Tribunalului Neamţ.

Actualitate

Amendaţi şi puşi să repare strada

Știre publicată în urmă cu

în data de

Poliţiştii locali ai Compartimentului Disciplina în Construcţii de la Poliţia Locală Piatra Neamţ s-au autosesizat cu privire la faptul că în ultima perioadă de timp intervenţiile asupra carosabilului, realizate de diverse firme furnizoare de utilităţi, nu au fost duse la bun sfîrşit.

Acest lucru este prevăzut în Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi Regulamentul privind normele de gospodărire, întreţinere, curăţenie şi estetică în municipiul Piatra Neamţ. De exemplu, strada Privighetorii, care, în urma lucrărilor de înlocuire şi reamplasare a conductelor şi branşamentelor la reţeaua de gaze naturale, nu a fost adusă, conform normativelor, la starea iniţială.

În aceste condiţii, societatea care a realizat respectivele săpăturile a fost sancţionată contravenţional, amenda dispusâ în acest caz fiind ■ valoare de 5.000 de lei, potrivit articolului 26, alineat 1, lititera e din Legea 50/1991, iar ca măsură complementară s-a dispus de către Primăria Piatra Neamţ obţinerea unei autorizaţii de racorduri şi branşamente pentru refacerea carosabilului afectat de lucrările de săpătură.

Citește știrea

Actualitate

Unde-i lege, nu-s norme de aplicare. Chiar şi la gunoi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ singura staţie de compost, cea de la Piatra Neamţ, este depăşită tehnic ■ nu face faţă prelucrării decît a gunoiului menajer din capitala judeţului şi cîteva comune limitrofe ■ o lege în domeniu, deşi este publicată în Monitorul Oficial, nu are norme de aplicare ■

Începînd cu luna ianuarie 2021 a intrat în vigoare Legea compostului, care obligă cetăţenii şi firmele să colecteze separat din gunoiul menajer resturile biodegradabile, cu scopul de a fi transformate în îngrăşămînt.

Directorul ADI ECO Neamţ, Claudiu Pădure, a declarat pentru Monitorul, că deşi la Neamţ se stă binişor în ceea ce priveşte etapa de pregătire a implementării actului normativ, legea nu poate fi aplicabilă, din raţiuni ce ţin de faptul că nu se ştie ce se va face cu aceste deşeuri biodegradabile.

„La Neamţ am putea spune că stăm un pic mai bine decît în restul ţării. Încă de la formarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) am împărţit 52 de mii de compostoare pentru mediul rural. Pentru urban, Romanul şi Tîrgu Neamţ au acele pubele.

Pentru municipiul Piatra Neamţ am găsit o soluţie, în sensul modificării uşoare a acelor module noi, amplasate în oraş. O pubelă pentru deşeuri reciclabile va fi transformată în pubelă pentru deşeuri compost. Problema cea mai mare este, însă, ce facem cu acest compost? Îl colectăm, dar în afara staţiei de compost de la Piatra Neamţ, care este depăşită, nu avem ce face cu deşeurile colectate. Staţia de la Piatra Neamţ poate deservi, deocamdată, doar municipiul reşedinţă de judeţ şi cîteva comune apropiate. Pe de altă, parte Legea 181 din 19 august 2020, privind gestionarea deşeurilor nepericuloase, compostabile, publicată în Monitorul Oficial din 20 august anul trecut, nu are încă norme de aplicare, deşi ea trebuie să intre în vigoare la 6 luni de la publicare“, a declarat Claudiu Pădure.

Acesta spune că la nivelul Neamţului, pentru aplicarea acestei legi va trebui să se treacă şi la modificarea Planului judeţean de gestionare a deşeurilor, asta, în condiţiile inexistenţei legislaţiei subsecvente. Deci, România este surprinsă, ca de obicei, nepregătită logistic. Pe de altă parte legea este suspectă, susţin specialiştii, de a nu transpune directive europene.

Consiliul Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului României, care avizează proiectele de acte normative în vederea unificării şi coordonării întregii legislaţii, susţine că legea în discuţie „nu constituie transpunerea unui document juridic european şi nici nu are ca finalitate crearea cadrului juridic necesar punerii directe în aplicare a unui Regulament European“. Tipic românesc!

Citește știrea

Actualitate

Nouă provocare a fost criza pandemică şi la Jandarmerie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anul trecut, cadrele Jandarmeriei Neamţ au aplicat amenzi în valoare de 3,03 milioane de lei ■ au fost executate circa 13.000 de misiuni ■ numărul de solicitări prin 112 a crescut ■

Jandarmeria Neamţ este prima instituţie care a făcut public bilanţul activităţii pe anul trecut. Evenimentul a avut loc pe 18 ianuarie 2021, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Neamţ, într- un cadru restrîns, avînd în vedere condiţiile pandemice.

De altfel, întreg anul trecut a fost sub semnul pandemiei, în care totul s-a schimbat substanţial prin instituirea, în luna martie 2020, a strării de urgenţă, în premieră pe timp de pace.

„Noile provocări la care unitatea noastră şi întreaga societate în ansamblul ei a trebuit să răspundă au fost cele determinate de prevenirea şi limitarea răspîndirii virusului SARS – CoV2, ceea ce a condus la un efort conjugat al tuturor structurilor unităţii, în special prin suplimentarea dispozitivelor de ordine publică cu efective de pe toate palierele de activitate pentru executarea misiunilor de protejare a populaţiei împotriva răspîndirii noului coronavirus“, se arată într-un comunicat al jandarmeriei Neamţ.

Din totalul de 12.691 de misiuni executate în anul 2020, 559 au fost de asigurare a ordinii publice (la manifestări de protest – 10, cultural-artistice – 32, religioase/comemorative – 52, sportive -18, premergător şi pe timpul desfăşurării alegerilor locale şi parlamentare – 369, în zona instituţiilor de învăţămînt – 27) la care se adaugă misiuni executate în context Covid-19 (asigurarea măsurilor de ordine publică în zona centrelor de carantină instituite la nivelul judeţului Neamţ, în localităţile carantinate Taşca şi Tarcău, verificarea persoanelor aflate în izolare), în scădere cu 30% faţă de anul 2019, ca urmare a măsurilor de restricţie impuse de legislaţia în vigoare în context Covid-19 şi concentrării efortului pe linia misiunilor de menţinere a ordinii publice în sistem integrat cu Poliţia pentru prevenirea şi limitarea răspîndirii noului coronavirus), 10.098 misiuni de menţinere a ordinii publice, executate atît în sistem independent cît şi integrat, 805 acţiuni în cooperare/colaborare cu alte instituţii, 736 intervenţii la solicitări „112“, 458 acţiuni pentru punerea în executare a mandatelor de aducere, 35 activităţi de prevenire a faptelor antisociale.

10.000 de misiuni de ordine publică

Ponderea cea mai mare a misiunilor a reprezentat-o segmentul menţinerii ordinii publice. Jandarmii au executat 10.098 de misiuni în Piatra Neamţ, Roman, Tîrgu Neamţ, Bicaz, Durău, Bălţăteşti şi Vînători Neamţ. Dintre acestea, 6.341 de misiuni au fost executate în sistem integrat cu structurile Poliţie, atît în mediul urban, cît şi rural, iar 3.744 de misiuni au fost executate prin patrule de jandarmerie în staţiunile montane, balneare, pe trasee turistice, în zona instituţiilor de învăţămînt şi a obiectivelor din competenţă.

De asemenea, au fost executate şi 13 acţiuni punctuale pentru combaterea faptelor antisociale, cu precădere în pieţe, tîrguri şi oboare, în domeniul silvic şi piscicol. Comparativ cu anul anterior, acest gen de misiuni a înregistrat o creştere cu 119,62% (plus 5.500 misiuni) ca urmare a intensificării acţiunilor pentru punerea în aplicare a decretelor şi hotărîrilor de guvern pentru instituirea stărilor excepţionale din perioada de referinţă, precum şi ca urmare a diminuării numărului celorlalte categorii de misiuni.

„Pe parcursul anului 2020, jandarmii au intervenit la un număr de 736 solicitări prin SNUAU 112, faţă de 691 de intervenţii în anul 2019 şi la 24 de acţiuni de salvare-evacuare în zona montană“, anunţă IJJ Neamţ. În baza planurilor de cooperare cu instituţiile cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, a protocoalelor de colaborare cu instituţii ale administraţiei publice judeţene/locale şi a solicitărilor primite, în anul 2020 Jandarmeria Neamţ a executat 805 de acţiuni în cooperare/ colaborare cu alte instituţii (comparativ cu 270 de activităţi în 2019). Cea mai mare pondere, respectiv 649 au fost acţiuni cu structurile teritoriale ale MAI. În ce priveşte combaterea faptelor antisociale, s-au constatat şi aplicat 4.056 de sancţiuni, fiind înregistrată o creştere faţă de 2019 cu 66%, pe fondul nerespectării prevederilor în contextul pandemic.

„Au fost aplicate 2.287 de amenzi, în valoare de 3.034.203 lei şi 1.769 de avertismente. De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală pentru 302 fapte penale (în creştere cu 111% faţă de anul 2019) din care 30 constatate de efectivele de Jandarmerie care au acţionat independent şi 272 în cooperare cu structurile de poliţie“, conform datelor de bilanţ. Paza şi protecţia instituţională este a doua componentă importantă în angrenajul misiunilor jandarmeriei. Structurile specializate au asigurat paza şi protecţia a 22 de obiective, 77 de transporturi de bunuri şi valori (în creştere, faţă de 47 de misiuni executate în 2019), 9 transporturi cu caracter special şi 500 de transporturi de corespondenţă clasificată.

Citește știrea

Trending