Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

SE POATE, CU PLÃCERE!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Motto: „Pe spatele societãtilor Consiliului Local se fac afaceri grele“, declarã Adriean Chirilã, fost viceprimar, acum consilier local

Campania electoralã din 2004 la Piatra Neamt a avut un laitmotiv: „Opriti hotiile ce se fac pe bani publici!“ Populatia a votat si a venit schimbarea. Care schimbare a însemnat oameni noi pe posturi vechi cãldute, bine plãtite. Au apãrut si posturi noi. Evident, au început anchete, au urmat dezvãluiri si concluzia a venit ca o lamã de ghilotinã: nu prea mai exista nimic nefurat si tot municipiul era îndatorat pe ani buni. Evident cã s-au cãutat solutii de redresare a acestei situatii si unii le-au gãsit. Astãzi vorbim despre o asemenea solutie care aratã cã municipiul este destul de bogat pentru a ceda si locuitorilor sãi, mai mult sau mai putin cunoscuti, o cotã parte din beneficii.

Un spatiu ultracentral si putin licitat

Pe 26 septembrie 2005, Parking SA preda cãtre Publiserv SRL- societate a Consiliului Local Piatra Neamt, spatiul din Piata Stefan cel Mare, nr. 10, bloc C5, parter, în care Parking avusese comandamentul central, pînã sã se mute peste drum de Primãrie. Spatiul predat are cîteva caracteristici: e ultra, ultra central, e ochios, are vad, într-un cuvînt, face bani grei. Tot pe 26 septembrie 2005, Publiserv a primit o primã ofertã de participare la licitatia anuntatã pentru 10 octombrie 2005, al cãrei obiect îl fãcea spatiul în cauzã. Oferta a venit din partea SC Pietricica Turism SRL, administrator Stafie Constantin-Claudiu, care dorea sã închirieze imobilul de la parterul blocului C5. Domnul Stafie este cunoscutul domn care administreazã cu folos parcãrile orasului, dînd o cotã, micã, din încasãri. Ca sã spunem asa, un cunoscut pe la Primãrie. Si-a mai anuntat intentia de a participa la licitatie firma Dialex Impex SRL Piatra Neamt, al cãrei administrator, Alexandru Diaconu, a împuternicit-o pe Vasilica Diaconu sã-l reprezinte la confruntare. Pe 4 octombrie 2005, a ajuns la Publiserv un ultim anunt de participare la licitatia cu pricina, venit din partea SC QMV SRL Piatra Neamt, cu sediul la cîteva blocuri distantã de C5, administrator Viorel Mastãcãneanu. Licitatia stabilitã pentru 10 octombrie 2005 avea chiria minimã de pornire 3,8 euro/ mp/ lunã, fãrã TVA. Taxa de participare – 30 de lei, caietul de sarcini – 20 de lei, si garantia participãrii – 450 de lei au fost achitate de toate cele trei firme. Comisia de licitatie a fost alcãtuitã din Dan Gheorghiu (manager proiect al Publiserv la vremea aceea), Vasile Babãtã (manager economic la aceeasi societate), consilierul juridic Elena Czekanki si Floarea Nistor. La licitatie, Pietricica Turism si Dialex Impex au oferit 3,8 euro/ mp chirie lunarã pentru a se muta acolo. Sub nici o formã n-au vrut sã dea mai mult. QMV SRL a venit cu 4,18 euro/ mp si, adjudecat, a închiriat spatiul Publiserv din Piata Stefan cel Mare. Cei 104,65 metri pãtrati sînt divizati în cinci birouri, cinci holuri, un oficiu si grup sanitar.

Chiriasul cere, proprietarul zice „DA“

La douã zile dupã licitatie, s-a încheiat contractul nr. 30/ 12.10.2005, între QMV si Publiserv, pe cinci ani, cu posibilitatea prelungirii prin acordul pãrtilor. Contractul initial este pasnic ca un miel înainte de Pasti, fiecare parte avînd obligatiile prevãzute cît mai general. Sã retinem cã Publiserv, probabil ca sã arate cine e stãpînul adevãrat, zice cã, în caz de neplatã a chiriei la timp, va aplica 0,5% din chiria lunarã pentru fiecare zi de întîrziere. Pentru neplata chiriei timp de o lunã, rezilia automat contractul. N-a fost cazul. Clauzã specialã: „orice modificare sau completare a contractului se face cu acordul scris al ambelor pãrti“. Pe 17 martie 2006, QMV trimite adresã la Publiserv, semnatã de administratorul Viorel Mastãcãneanu, în care cere ca, urmare a contractului, societatea CL sã fie de acord cu adãugarea la contract a urmãtoarelor clauze: „1. asigurarea imobilului se va face de cãtre proprietar; 2. în cazul denuntãrii unilaterale a contractului de cãtre proprietar, acesta va plãti contravaloarea îmbunãtãtirilor efectuate în spatiu de chiriasi si subchiriasi rãmase neamortizate; 3. în cazul vînzãrii imobilului, chiriasul va avea drept de preemtiune, ca urmare a îmbunãtãtirilor fãcute“. Publiserv a fost de acord cu toate, în aceeasi zi. Interesant este dreptul de preemtiune. Pe 26 mai 2006, QMV cere voie Publiserv-ului sã facã modificãri si modernizãri în spatiu. Si i se dã.

Chiriasul vrea chirias. Obligatoriu bancã.

Totusi, adresa QMV din 17 martie este primul document din dosarul Publiserv în care apare termenul de „subchirias“. În contractul încheiat initial nu se precizeazã nicãieri nimic de posibilitatea chiriasului de a subînchiria locul. Declaratie Publiserv, fãrã nume, pe motive întemeiate de discretie: „Pentru toate spatiile noastre care sînt date în chirie avem un contract tip, în care apar prevederi si cu privire la subînchiriere. Nu stiu de ce în acesta nu existã. În plus, stiu cã s-a interzis în mod categoric posibilitatea subînchirierii de cãtre locatari a spatiilor pe care ei le au închiriate de la noi“. În alte douã dosare de închiriere din evidenta Publiserv, luate aleatoriu, apãrea paragraf special pe subînchiriere. Dincolo de toate aceste aspecte, de ceva vreme, în imobilul închiriat de QMV SRL functioneazã o agentie a BCR, care a subînchiriat de la aceastã societate spatiul. Cum, de ce si cu cît? Primele douã întrebãri si-ar putea gãsi rãspunsul în hotãrîrea luatã de AGA Publiserv pe 12 noiembrie 2005, la doar o lunã de la semnarea contractului cu QMV: „Art. 1: Se hotãrãste prelungirea contractului de închiriere nr. 30/12.10.2005 înregistrat la societate sub nr. 9601/2005 încheiat cu SC QMV (…) pînã la data de 20.11.2015. Art. 2: se hotãrãste acordarea cãtre SC QMV SRL a dreptului de subînchiriere (…) cãtre VOLKSBANK ROMANIA SA (…). Art. 3: Preluarea, în cazul încetãrii din orice motiv a contractului de închiriere nr. 30/12.10.2005, a obligatiilor asumate de SC QMV SRL prin contractul de subînchiriere încheiat în conditiile art. 2 si semnarea alãturi de SC QMV SRL a contractului de subînchiriere conform art. 2“. Articolul 4 împuterniceste directorii Publiserv sã semneze contractul de închiriere deja semnat, actele aditionale la acesta si contractul de subînchiriere cu institutia bancarã. Care, pînã la urmã, n-a mai fost Volksbank, ci BCR, dupã cum se poate observa cu ochiul liber. La vremea hotãrîrii nr. 29 a AGA Publiserv, agamani erau Alexandra Cornelia Tudorancea, Adriean Chirilã si Cezar Dinescu.

Amnezii de agamani

Cornelia Tudorancea nu îsi aminteste de hotãrîrea luatã în AGA, cã au trecut doi ani de atunci, dar, spune ea, probabil existã totul în evidenta Publiserv. „Orice hotãrîre are în spate un referat al conducerii societãtii. Trebuie sã vedem referatul. Era o problemã mult prea mãruntã la Publiserv ca sã mai tin minte. Dacã mã întrebati de investitii, da, dar spatiile acestea de închiriat de la societãtile municipalitãtii sînt mai mult o bãtaie de cap pentru cã nu fac obiectul de activitate al societãtilor Consiliului Local. Mai bine ar fi sã le vîndã odatã pe toate. Cît despre închiriere si subînchirire, trebuie vãzut contractul. Dacã în contract se stipuleazã cã chiriasul n-are voie sã subînchirieze, atunci nu are voie. Dacã nu se spune nimic de asta, înseamnã cã are voie. Eu nu sînt jurist, dar parcã asa este, nu? Ce nu este interzis înseamnã cã este permis“, a declarat Cornelia Tudorancea. Nici Adriean Chirilã nu stie sã fi semnat o asemenea hotãrîre, dar probabil cã da. Nu-si aduce aminte. Nici nu stie ce si a cui este firma QMV. I-a fost greu sã identifice si spatiul, dar s-a dumirit pînã la urmã: „Dar nu era vîndut la BCR, cã eu asa stiu, cã BCR l-a cumpãrat?“. În AGA n-a vãzut contractul. Spune cã dacã îl vedea, i-ar fi sãrit în ochi imediat pretul de 4,18 euro/ mp plãtit de QMV. „A închiriat la BCR cu de patru ori mai mult. În Piatra Neamt, în centru – mi-a spus un investitor cã ajunge chiria pînã la 40 de euro/ mp.( Spre exemplu, la UNIC, pretul e de 120 de lei/mp, adicã vreo 40 de euroi – n.n.). Dacã s-a fãcut o chestie din asta, nu stiu cît e de legalã, de ilegalã mai bine zis, dar nu-i normal absolut deloc. Toti acesti bani ar trebui sã vinã la Publiserv. Si în primul rînd nu avea voie sã subînchirieze, pentru cã societãtile comerciale în care actionar majoritar sau unic este Consiliul Local trebuie sã respecte principiul autoritãtilor locale si nu au voie sã subînchirieze. Trebuie sesizatã AGA si anulat contractul cu QMV. Nu e voie sã închei un contract înaintea unei hotãrîri AGA. Numai AGA hotãrãste orice cu privire la patrimoniul societãtii: închiriere, concesiune, investitii. În cazul de fatã, nu s-a respectat regula întîi hotãrîrea si apoi contractul. În plus, trebuia sã fie explicat în AGA de ce doreste subînchirierea. De regulã, subînchiriezi un spatiu pentru cã tu n-ai ce face cu el. În aceastã situatie, trebuie respectat pretul stabilit în contractul cu chiriasul. Deci, banca trebuia sã plãteascã o chirie de 4,18 euro/mp. Dacã Publiserv sesiza faptul cã tariful este prea mic, îl scotea din nou la licitatie. Or, nu s-a procedat asa. Pe spatele societãtilor Consiliului Local se fac mari afaceri. Trebuie verificate din nou toate contractele, la toate societãtile care au spatii închiriate, pentru cã acesta nu este un caz singular. Iar Consiliul Local este frustrat de niste venituri care au ajuns în alte buzunare“, a concluzionat Adriean Chirilã.

Chirasul zice cã e OK

Viorel Mastãcãneanu a confirmat cã este administratorul QMV SRL Piatra Neamt si cã societatea sa a încheiat contract de închiriere cu Publiserv pentru spatiul de la parterul blocului C5. Fiind plecat din localitate ieri, nu avea contractul în fatã, drept pentru care nu a putut spune cu exactitate cît plãteste chirie lunarã societãtii locale. „Nu stiu sigur, dar cred cã chiria este la valoarea stabilitã prin licitatie. Nu-mi aduc aminte exact, dar cred cã plãtesc cam 17-18 milioane de lei, poate 20 pe lunã. Da, ulterior am subînchiriat spatiul cãtre BCR. Cam cu un an în urmã, nu retin exact. Stiu cã am plãtit chirie Publiserv-ului pentru acel spatiu cam un an de zile si nu am obtinut nimic, iar apoi am avut aceastã posibilitate de a-l subînchiria. Nu am contractul în minte, dar în mod sigur am avut nu doar acordul societãtii Publiserv, ci toate avizele necesare, pentru cã banca mi-a cerut foarte multe documente. Nu mai tin minte exact ce mi-a cerut, dar au fost multe. M-au întors de foarte multe ori din drum si a durat cam un an de zile pînã am semnat contractul cu ei. Contractul cu BCR cred cã este semnat pe cinci ani. Nu pot sã vã spun cît este chiria plãtitã de BCR pentru cã este o societate privatã, iar contractul este confidential, mai ales cã au concurenta peste drum. Întrebati-i pe ei“, a declarat Viorel Mastãcãneanu.

Subiect pentru testul unic la matematicã

Vã propunem urmãtoarea problemã: dacã un investitor plãteste unei societãti a Primãriei, pardon, a Consiliului Local, 4,18 euro pe metru pãtrat pe lunã si detine un spatiu de 100 metri pãtrati si primeste, prin subînchiriere, pentru acelasi metru, 35 de euro (vedeti, sîntem sub pretul pietei – n.n.), cît cîstigã Consiliul Local din aceastã tranzactie într-o lunã? Dar într-un an? Dar în cinci? Nu propunem si cealaltã variantã pentru calcul, cît cîstigã „investitorul“, cã deh, e mai greu de calculat. Si dã cu zerouri multe. Asteptãm rezolvarea problemei de cãtre elevi. Doar de ei. Cã în rest, e legal, normal, firma respectivã are avocati, dacã nu are poate sã-si ia, are probabil si suporteri si, vorba doamnei Tudorancea, „ce nu e interzis însemnã cã e permis“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending