Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Se impune o restructurare si o debirocratizare în special a aparatului administrativ central“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu senatorul PNL Serban Strãtilã

Reporter: Cît de tare trebuie sã plîngem dupã acordul cu Fondul Monetar International? Serban Strãtilã: Acordul cu FMI functioneazã în vechea formã pînã la jumãtatea anului viitor, asa cã nu putem vorbi despre o rupturã definitivã. Chiar dacã în acest moment România nu are neapãrat nevoie de împrumuturi de la FMI, va trebui gãsitã o modalitate de continuare a colaborãrii pentru cã, dincolo de niste cerinte imposibil de îndeplinit de tara noastrã cum ar fi deficitul bugetar zero, delegatia fondului a sesizat si unele aspecte care trebuie sã ne dea de gîndit dintre care as enumera douã: cresterea foarte importantã a fondului de salarii bugetare si o anumitã necorelare a politicilor fiscale, monetare si economice, care au dus la un deficit fãrã precedent a balantei comerciale. Vreau sã fie foarte clar: nu sînt pentru plafonarea salariilor în institutiile bugetare, dar cred cã se impune o restructurare si o debirocratizare în special a aparatului administrativ central, astfel încît fondurile alocate veniturilor salariale sã poatã fi controlate. Nu înteleg cum în conditiile în care ne dorim informatizare, eficientã si transparentã, România îsi poate permite un aparat birocratic de peste 307.000 persoane care, inevitabil, pentru a-si justifica necesitatea promoveazã pe diferite canale tot felul de reglementãri, para-reglementãri si taxe. În privinta deficitului comercial, FMI are perfectã dreptate si, în opinia mea, politica BNR de a controla inflatia exclusiv prin pîrghii monetare si valutare nu va avea efecte benefice în economia realã dacã nu vor fi combinate cu mãsuri mai hotãrîte de sprijin a producãtorilor în plan fiscal si pentru retehnologizare. Rep.: „Afacerea“ Rompetrol dã în clocot. Cum comentati telefonul pe care l-a dat premierul procurorului general si faptul cã anchetatorii au luat la puricat conturile unor politicieni, afaceristi si ziaristi? S.S.: În privinta telefonului dat de premier as prefera sã nu comentez prea mult. E o problemã pe care Cãlin Popescu Tãriceanu va trebui sã o lãmureascã. În plus, nu stiu dacã e o chestiune atît de gravã si dacã nu cumva e la mijloc o campanie orchestratã împotriva lui. Ziarele din ultimele zile acrediteazã ideea asta. Poate n-ar fi rãu sã remarcãm cã, în anii anteriori, erau demonstrate fapte mult mai grave, trafic de influentã în adevãratul sens al cuvîntului. Acum, pentru cã Tãriceanu a dorit sã afle personal cum stau lucrurile în acest caz, multi îi sar la gît. Ilie Botos a spus doar cã s-a interesat de acest caz, nu cã i s-ar fi cerut vreo mãsurã anume. Iar Patriciu a fost eliberat de o instantã si nu de subordonatii procurorului general. În paralel, ancheta îsi urmeazã cursul firesc si eu sînt convins cã se va face luminã. Cît priveste conturile, aici chiar cã nu-i nici o problemã, cîtã vreme se respectã legea! Dacã existã informatii privind nereguli, institutiile abilitate pot sã verifice conturile oricui, si pe-al meu. Cu totii trebuie sã respectãm legea, indiferent dacã sîntem politicieni, oameni de afaceri, oameni de culturã sau ziaristi! Ce-i rãu în verificarea conturilor? Au ceva de ascuns?

„Dacã as fi cadru didactic, probabil cã si eu as iesi în stradã“ Rep.: Ce pãrere aveti despre problemele privind finantarea învãtãmîntului si despre greva anuntatã de dascãli? S.S.: Dacã as fi cadru didactic, probabil cã si eu as iesi în stradã, pentru cã în învãtãmînt au rãmas probleme mari în ceea ce priveste finantarea. Dar ca parlamentar care a studiat cu atentie legea bugetului, as vrea sã spun cã pentru moment nu existã solutii spectaculoase. S-a convenit sã fie mãrite sumele destinate învãtãmîntului, dar nu se poate ajunge la nivelul cerut de sindicate. Haideti sã nu uitãm cã am avut inundatii foarte costisitoare în acest an! Pentru acei oameni afectati e nevoie de case, de drumuri, etc. Apoi sînt cheltuieli mari privind integrarea. Personal, am fost pentru diminuarea bugetului Parlamentului si voi rãmîne pe aceastã pozitie. Mai mult, am înaintat un amendament, împreunã cu senatorul PNL de Botosani Mihai Tabuleac, prin care ceream ca diferite sporuri legate de drepturile salariale din administratie (cum ar fi „salarii de merit“, „ore suplimentare“, „fond de premii“, „cheltuieli cu colaboratorii“ etc.) sã rãmînã la nivelul celor din acest an, iar banii rezultati din aceastã economie sã fie directionati spre bursele destinate elevilor si studentilor. Si e valabil pentru toti ordonatorii de credit. Vreau sã spun cã s-au identificat fonduri de peste 737 miliarde lei vechi, care ar fi foarte necesare capitolului „burse“ care în bugetul din 2006 este sub prevederea din 2005. Dacã s-ar accepta acest amendament, s-ar da curs, pe undeva, si cerintei delegatiei FMI de a se limita cresterea fondului de salarii si chiar opiniei primului-ministru, care, la reuniunea Consiliului reprezentantilor nationali al PNL a afirmat cã într-adevãr, învãtãmîntul are nevoie de fonduri suplimentare în special în ceea ce priveste sprijinirea elevilor si studentilor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending