Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Se impune o restructurare si o debirocratizare în special a aparatului administrativ central“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu senatorul PNL Serban Strãtilã

Reporter: Cît de tare trebuie sã plîngem dupã acordul cu Fondul Monetar International? Serban Strãtilã: Acordul cu FMI functioneazã în vechea formã pînã la jumãtatea anului viitor, asa cã nu putem vorbi despre o rupturã definitivã. Chiar dacã în acest moment România nu are neapãrat nevoie de împrumuturi de la FMI, va trebui gãsitã o modalitate de continuare a colaborãrii pentru cã, dincolo de niste cerinte imposibil de îndeplinit de tara noastrã cum ar fi deficitul bugetar zero, delegatia fondului a sesizat si unele aspecte care trebuie sã ne dea de gîndit dintre care as enumera douã: cresterea foarte importantã a fondului de salarii bugetare si o anumitã necorelare a politicilor fiscale, monetare si economice, care au dus la un deficit fãrã precedent a balantei comerciale. Vreau sã fie foarte clar: nu sînt pentru plafonarea salariilor în institutiile bugetare, dar cred cã se impune o restructurare si o debirocratizare în special a aparatului administrativ central, astfel încît fondurile alocate veniturilor salariale sã poatã fi controlate. Nu înteleg cum în conditiile în care ne dorim informatizare, eficientã si transparentã, România îsi poate permite un aparat birocratic de peste 307.000 persoane care, inevitabil, pentru a-si justifica necesitatea promoveazã pe diferite canale tot felul de reglementãri, para-reglementãri si taxe. În privinta deficitului comercial, FMI are perfectã dreptate si, în opinia mea, politica BNR de a controla inflatia exclusiv prin pîrghii monetare si valutare nu va avea efecte benefice în economia realã dacã nu vor fi combinate cu mãsuri mai hotãrîte de sprijin a producãtorilor în plan fiscal si pentru retehnologizare. Rep.: „Afacerea“ Rompetrol dã în clocot. Cum comentati telefonul pe care l-a dat premierul procurorului general si faptul cã anchetatorii au luat la puricat conturile unor politicieni, afaceristi si ziaristi? S.S.: În privinta telefonului dat de premier as prefera sã nu comentez prea mult. E o problemã pe care Cãlin Popescu Tãriceanu va trebui sã o lãmureascã. În plus, nu stiu dacã e o chestiune atît de gravã si dacã nu cumva e la mijloc o campanie orchestratã împotriva lui. Ziarele din ultimele zile acrediteazã ideea asta. Poate n-ar fi rãu sã remarcãm cã, în anii anteriori, erau demonstrate fapte mult mai grave, trafic de influentã în adevãratul sens al cuvîntului. Acum, pentru cã Tãriceanu a dorit sã afle personal cum stau lucrurile în acest caz, multi îi sar la gît. Ilie Botos a spus doar cã s-a interesat de acest caz, nu cã i s-ar fi cerut vreo mãsurã anume. Iar Patriciu a fost eliberat de o instantã si nu de subordonatii procurorului general. În paralel, ancheta îsi urmeazã cursul firesc si eu sînt convins cã se va face luminã. Cît priveste conturile, aici chiar cã nu-i nici o problemã, cîtã vreme se respectã legea! Dacã existã informatii privind nereguli, institutiile abilitate pot sã verifice conturile oricui, si pe-al meu. Cu totii trebuie sã respectãm legea, indiferent dacã sîntem politicieni, oameni de afaceri, oameni de culturã sau ziaristi! Ce-i rãu în verificarea conturilor? Au ceva de ascuns?

„Dacã as fi cadru didactic, probabil cã si eu as iesi în stradã“ Rep.: Ce pãrere aveti despre problemele privind finantarea învãtãmîntului si despre greva anuntatã de dascãli? S.S.: Dacã as fi cadru didactic, probabil cã si eu as iesi în stradã, pentru cã în învãtãmînt au rãmas probleme mari în ceea ce priveste finantarea. Dar ca parlamentar care a studiat cu atentie legea bugetului, as vrea sã spun cã pentru moment nu existã solutii spectaculoase. S-a convenit sã fie mãrite sumele destinate învãtãmîntului, dar nu se poate ajunge la nivelul cerut de sindicate. Haideti sã nu uitãm cã am avut inundatii foarte costisitoare în acest an! Pentru acei oameni afectati e nevoie de case, de drumuri, etc. Apoi sînt cheltuieli mari privind integrarea. Personal, am fost pentru diminuarea bugetului Parlamentului si voi rãmîne pe aceastã pozitie. Mai mult, am înaintat un amendament, împreunã cu senatorul PNL de Botosani Mihai Tabuleac, prin care ceream ca diferite sporuri legate de drepturile salariale din administratie (cum ar fi „salarii de merit“, „ore suplimentare“, „fond de premii“, „cheltuieli cu colaboratorii“ etc.) sã rãmînã la nivelul celor din acest an, iar banii rezultati din aceastã economie sã fie directionati spre bursele destinate elevilor si studentilor. Si e valabil pentru toti ordonatorii de credit. Vreau sã spun cã s-au identificat fonduri de peste 737 miliarde lei vechi, care ar fi foarte necesare capitolului „burse“ care în bugetul din 2006 este sub prevederea din 2005. Dacã s-ar accepta acest amendament, s-ar da curs, pe undeva, si cerintei delegatiei FMI de a se limita cresterea fondului de salarii si chiar opiniei primului-ministru, care, la reuniunea Consiliului reprezentantilor nationali al PNL a afirmat cã într-adevãr, învãtãmîntul are nevoie de fonduri suplimentare în special în ceea ce priveste sprijinirea elevilor si studentilor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending