Schengen, ringul în care România este trezită din pumni

Până şi Putin ştie că România este capul de pod al intereselor SUA în Ucraina. Aceasta în timp ce Joe Biden este încântat de unitatea nezdruncinată dintre statele UE în faţa pericolului rusesc. Joi 8 decembrie, la reuniunea JAI de la Bruxelles, România a cunoscut preţuirea de care se bucură în fața „unității nezdruncinate”. A fost respinsă de a intra în Spaţiul Schengen prin votul direct al Austriei şi votul indirect al Olandei.

Deşi România era pregătită să intre în Spaţiul Schengen, încă din 2011, intrarea i-a fost faultată permanent de către o ţară ca Olanda. De data aceasta rolul faultistului a fost interpretat de Austria, care a avut bunul simţ să ne anunţe cu vreo două săptămâni înainte că o să ne-o tragă. În tot acest timp, autorităţile române, recte Iohannis şi Ciucă, au avut timp să însaile o naraţiune despre un cal troian, menit să preia responsabilitatea lor pentru eşecul României.

Austria a fost declarată „calul troian”, care a fost dresat să tropăie prin UE în favoarea Rusiei. Conform naraţiunii, eşecul României se datorează Rusiei. În realitate, la întrunirea JAI au tropăit doi cai troieni. Al doilea cal, Olanda, ne-a aruncat cu praf în ochi, votând de data aceasta doar împotriva Bulgariei, menţionând pentru stenogramă că nu are nimic împotriva României. Mai să lăcrimăm la testul de bunăvoinţă al Olandei, dacă nu realizam că Țara lalelelor ştia prea bine că România şi Bulgaria sunt inseparabile, fiind propuse la pachet pentru admitere.

În aceste condiții, un vot negativ la adresa României, are acelaşi efect şi asupra Bulgariei, după cum şi invers. Austria şi Olanda s-au înhămat împreună la acest afront comun, împărțindu-și responsabilitatea după formula, tu refuzi România, eu refuz Bulgaria. Dacă despre Austria s-a spus că face jocul Rusiei, despre Olanda nu se poate spune exact acelaşi lucru? Nu este un secret că printre obiectivele Rusiei se înscriu şi slăbirea UE, slăbirea NATO şi a SUA.

Dar la fel de cunoscute sunt şi obiectivele SUA şi ale NATO, care vizează slăbirea UE, a Rusiei şi a Chinei. Există în lume o bătălie pe viaţă şi pe moarte pentru putere, bătălie din care românilor nu le rămâne decât şansa de a supravieţui. Sub spectrul invaziei Rusiei în Ucraina, în UE s-a coagulat, mai greu ce e drept, o coaliţie antirusă, care se dovedeşte acum că are fisuri. Zelenski ţine discursuri patetice, că Ucraina apără UE de extinderea Rusiei spre Vest.

Europa nu are această percepţie, manifestă însă îngrijorarea că o Rusie puternică devine un actor prea relevant. Drept dovadă, în ţările Europei există un curent major, care îi solicită lui Zelenski să se gândească serios la declanşarea unor negocieri pentru pace, pentru a se trece la reconstrucţia Ucrainei. Există premizele construirii unei noi Ucraine, alta decât cea rezultată după revoluţia portocalie a Maidanului.

Respingerea intrării României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen convine Rusiei, pentru că demonstrează lipsa de unitate în UE. Dar această respingere convine şi Ucrainei. Cea mai lungă graniță a Ucrainei, de 650 kilometri, cu o ţară non-Schengen, este graniţa cu România. Traficul de persoane şi de mărfuri peste această graniţă este extrem de facil, ca urmare a comportamentului compasiv al românilor.

Odată ce România ar intra în Schengen, vameşii români vor fi obligaţi să înăsprească supravegherea şi controalele la graniţa cu Ucraina. Tirurile ucrainiene, care sunt declarate că transportă cereale, vor fi controlate la sânge, ceea ce acum nu se întâmplă. Astfel, vameşii noştri vor descoperi multe surprize prin cerealele tirurilor, cum ar fi baxuri de țigări sau arme destinate Ucrainei.

Pe ruşi nu-i prea interesează acest lucru, pe cât îi interesează să apară destabilizări în structurile europene, precum cazul din 8 decembrie, la reuniunea JAI, spre sfidarea Americii. După naraţiunea cu calul troian numit Austria, aflăm că Putin are şi o dublură, Olanda, care a intrat în joc să contracareze un posibil eșec al Austriei. Refuzul de a permite intrarea României în Spaţiul Schengen a fost o lovitură mizerabilă primită sub centură.

Nu a fost o lovitură mortală, pentru că sunt deja semne că românii se trezesc din pumni şi dau semne că îi pregătesc Bruxelles-ului o ripostă pe măsură, în numele demnității călcată în picioare. Personal, mă aştept ca românii să nu se ducă pe fenta cu caii troieni. Riposta românilor trebuie să vizeze adevăraţii responsabili ai eşecului României, care stau liniştiţi la umbra palatelor Cotroceni şi Victoria, acoperiți de narațiunea că Putin este de vină.

Putin este bătut în Ucraina, dar bate UE

Războiul din Ucraina, un act criminal, a devenit subiectul fierbinte al secolului 21. Un asemenea eveniment istoric a devenit un prilej de manipulare a românilor în ce priveşte cauzele şi efectele acestui război. Cenzura, care domină propaganda de război a Rusiei şi a Ucrainei, a contaminat țările UE şi oficinile SUA. România nu face excepţie, autorităţile ei urmărind prin cenzură să sprijine cauza Ucrainei, minţind românii, obligându-i să vadă realitatea prin oglinzi strâmbe.

Există o rază de luciditate în spiritul românesc, care ne salvează de întunericul care ni se impune ca într-o criză energetică. Astfel, românii dovedesc că politica războiului etern, promovată de Rusia, SUA, UE şi Ucraina, nu mai are argumente cu care să-i mai convingă. Peste 70% dintre români susţin astăzi că singura soluţie este negocierea unei păci, chiar dacă se realizează cu pierderi de teritorii din partea Ucrainei.

Românii nu pot fi condamnaţi pentru această viziune, care este izvorâtă din învăţămintele istorice pe care le-au acumulat de secole la rând. Există cazul teritoriilor româneşti, care au sfârșit prin a fi incluse chiar în componenţa Ucrainei. Astăzi, nu văd cu ce este mai superioară demnitatea Ucrainei, în raport cu demnitatea României. Că odată cu preluarea teritoriilor româneşti, Ucraina n-o fi preluat şi parte din demnitatea noastră?

Interesul nostru asupra acestor teritorii nu este justificat de vreun imbold expansionist, că suntem prea cuminţi şi creştini. Interesul nostru izvorăşte din grija crescândă faţă de soarta românilor de pe acele teritorii furate. Soartă ameninţată mai mult de politica de deznaţionalizare aplicată de Ucraina decât de bombele Rusiei. Paradoxal, dar şi convingerea majorităţii populaţiei lumii, ca efect al antiamericanismului declarat, este că ar fi de dorit ca Ucraina să încheie pace cu Rusia.

Nu aceasta este şi viziunea Occidentului, în frunte cu SUA, care vor continuarea războiului, ca singura soluţie de a scoate Rusia din rândul puterilor mondiale. Până atunci, realitatea demonstrează ceea ce barometrele de analiză sesizează. Anume, că sancţiunile UE aplicate Rusiei s-au întors împotriva europenilor, Rusia fiind beneficiara acestor sancţiuni.

Cele opt pachete succesive de sancţiuni aplicate Rusiei au fost atât de prost gândite şi de ineficiente, că la nivel de UE se lucrează febril la lansarea celui de la nouălea pachet. Întreaga presă occidentală, inclusiv cea aservită din România, ne tot toacănă că Ucraina este în plină contraofensivă şi că va câştiga războiul. Aceasta în timp ce Rusia a inclus în hotarele ei peste 15% din teritoriul Ucrainei.

Această campanie de presă este menită să-i asigure Occidentului încrederea în eficienţa investiţiilor sale în susţinerea războiului. La aceste investiţii participă şi România, nu pentru a-şi recăpăta teritoriile furate, ci pentru a întări stăpânirea lor de către Ucraina. Astăzi, marea majoritate a românilor nu au acces la informaţiile reale, atât despre ce s-a întâmplat în Ucraina după 1990, cât şi despre ceea ce se întâmplă acum.

Totul se reduce la clișee despre eroismul lui Zelenski sau despre Putin, care suferind de toate bolile, alunecă pe scări, scăpându-se pe el. Cele mai utilizate clişee sunt acelea care reliefează victoriile Ucrainei și eşecurile armatei Ruse. Dacă ar fi aşa, se poate pune întrebarea de ce i se tot cere României să contribuie la susţinerea Ucrainei? Contribuții care au mai mult statut de „despăgubiri de război”.

Interesant, deşi România este membră UE, nu a obţinut de la această uniune ce a cerut şi anume, admiterea în Spaţiul Schengen. În schimb, Ucraina nu este în UE, dar această uniune răspunde la toate cererile lui Zelenski. Românii de bună credinţă au dreptul la o corectă informare, pentru a decide în cunoștință de cauză, nu să se rezume în a fi doar simpli executanţi, la dispoziţia altor decidenţi.

Ca docili executanţi ai deciziilor UE, în ziua de 8 decembrie 2022, românii au avut parte de una din cele mai ruşinoase umiliri din istoria lor. În acea zi, România a fost mingea de ping-pong din meciul dintre UE şi Rusia, dacă ar fi să luăm în considerare propaganda anti rusă. Acest meci, al Rusiei cu UE, a fost câştigat de Putin, dacă eşecul României s-a datorat acestuia.