Contactează-ne

Actualitate

Scandalul la români

Știre publicată în urmă cu

în data de

Nu, nu e vorba de sfada dintre două vecine pentru stratul de flori stricat de găinile uneia, ci de scandalurile la scară naţională, de care nici o zi lăsată de Dumnezeu nu ne fereşte. Ce să mai creadă omul de rând şi cui să-i dea dreptate? Spaima lui e una singură: că o să-i fie şi mai rău. Fiindcă, la drept vorbind, mai niciodată nu i-a fost bine. A fost tras în piept, păcălit, dus cu preşul, cu pagubă pe potrivă.

Cum ar putea medicina să fie ferită de scandal? Discuţiile (că despre dezbateri nu poate fi vorba) despre medicina publică şi cea privată au încins opinia publică. Cum să nu te îngrijorezi când nu ştiu ce făţarnic (beneficiar copios de medicina privată de la Viena sau Istanbul) zbiară că din banii şi aşa puţini pe care-i avem, o parte va lua drumul privaţilor, bau-baul multora. Nu fără substrat.

Să încercăm să pătrundem (pe cât posibil), în esenţa temei, pornind de la o realitate absolută: sănătatea nu s-a bucurat niciodată de o susţinere materială suficientă, în limitele necesităţilor. Nu-mi aduc aminte, într-o practică de jumătate de secol, de o singură zi (şi înainte şi după ’89), în care să nu fi simţit povara acestui handicap.

Am văzut ce înseamnă să practici o chirurgie, nu comodă, nu de lux, ci de risipă. E suficient să spun că din firul de sutură cu acul gata montat, cu standard de 75 de cm, colegii mei străini făceau un singur nod, iar noi 3, 4 sau mai multe. Cu efort. Cum fac fumătorii înrăiţi care-şi frig degetele pe chiştocul ţigării.

Se poate şi altfel? Fără îndoială. În 1988, într-o clinică italiană, făceam ce făceam şi stăteam cu orele la un PC (inexitent la noi) încercând să prind pe picior greşit un program de diagnostic la distanţă, fără să reuşesc (am introdus semnele unei sarcini extrauterine rupte pe seama unui bărbat; am fost tras de urechi: „fiţi serios!“). Înainte de plecare, şeful clinicii mi-a dăruit calculatorul. Socialistul din mine a făcut explozie: „Cum? PC-ul nu e al spitalului? Nu-l aveţi în inventar?“ Răspunsul: „Nu, noi am achiziţionat unul mai performant, nu avem voie să-l aruncăm la gunoi şi putem facem ce vrem“. Puteam să nu rămân cu gura căscată?!?

Iată şi reversul: nici un fir de aţă, un centimetru de tifon sau leucoplat, o mănuşă ori un flacon cu ser nu rămâneau neînregistrate. Nu pentru a impune limite, ci pentru a stabili costul final al operaţiei. S-o spunem pe-a dreaptă: există o asemenea evidenţă la noi? Nici vorbă şi apoi, o parte din materiale se mai rătăceşte, fiecare are familie, un prieten cu cabinet, oameni suntem, nu?

Uite aşa am ajuns la scandalul medicinei private. Gazul pe foc a fost turnat de factorii decizionali care s-au pripit cu decizii greu de acceptat. Rezultatul? Ne uităm chiorâş la medicina privată, deşi îi recunoaştem superioritatea.

Să continuăm! în România, asistenţa medicală este gratuită. Splendid! De o bucată de vreme, odată cu biletul de ieşire, pacientul primeşte şi notă de chetuieli.

„Cum? sare beneficiarul: 11.275 de lei? Pentru o apendicită banală şi cinci zile de spitalizare? Cine a mai auzit aşa ceva?“.

Da, stimabile, asta e realitatea. Acolo se găsesc lumina, gazele, mâncarea şi operaţia, CT-ul şi laboratorul, salariile, curăţenia şi contabilitatea, brancardierii, paznicii şi câte şi mai câte, de care nu ai habar.

Şi dacă vine cineva, nu neapărat un nebun şi-ţi spune că într- un serviciu privat se putea ca aceste costuri să fie mai mici n-ai rămâne (iar) cu gura căscată? N-ai zbura cu gândul la timpul cumplit din faţa unui cabinet, la salteaua plină de noduri, la cearceaful zdrenţuit şi la mâncarea proastă? Că nu te-ai prea odihnit de zgomot? Că ţi-a fost greu să umbli la plic, dar te-ai gândit că te faci de râs? Că doctorul n-a stat de vorbă cu tine, că infirmiera sau asistenta te-au cam repezit şi…

Să mergem mai departe! Casa de Asigurări susţine toate costurile. Şi o face către medicina publică sau către privat. Ea nu negociază, conform principiului „banii urmează pacientul“. Asta în ţările civilizate. La noi cei subfinanţaţi, Statul şi CAS-ul împreună nu pot plăti toată cheltuiala, ba te avertizează că nu ştiu ce explorare, trebuie s-o faci pe buzunarul tău.

Şi atunci, în loc să ne căznim să ajungem la standardele europene, cu asigurare integrală, fiindcă nici tu nu te-ai scumpit când ai semnat rata, înfierăm cu mânie proletară sectorul privat, care e mai chibzuit la cheltuieli, mai grăbit să rezolve pacientul, ca să facă loc altuia, mai interesat să achiziţioneze aparatură mai modernă şi să-ţi confere un confort sporit, în vreme ce sectorul public n-are încotro şi acceptă cheltuielile mai mari, şi risipa, şi echipamente care zac ani de zile în lăzile nedesfăcute şi aşa mai departe.

În realitate, medicina publică trebuie să coexiste cu cea privată. Nimeni nu poate lua bolnavului dreptul de a-şi alege specialistul şi nici medicului dreptul de a activa în ambele sisteme. Ele nu sunt incompatibile. Medicina privată este factorul motor al competiţiei dintre cele două sisteme, din care rezultă progresul medicinei şi avantajul pacientului. Cu condiţia respectării unor principii, fără de care totul devine mlaştină şi putreziciune. Cele două sisteme trebuie să fie perfect delimitate, iar sectorul privat nu trebuie să trăiască pe seama statului, altfel mână spartă şi largă.

Este posibil? Absolut! În alte părţi da, la noi, cu siguranţă, nu. Încă nu ne-am desprins de meteahna statului – vaca bună de muls. Am văzut într-o ţară cu medicină avansată, servicii medicale în care cele două sisteme coexistau. Pe uşile unor rezerve era scris clar: „Sector privat, Dr. X“. În acelaşi spaţiu, acelaşi medic, angajat în sistemul public, derula activitate privată. Fără resentimente, în deplină legalitate. Şi asta fiindcă sectorul privat plătea chirie pentru spaţiu, mobilier şi echipament; pentru operaţii şi instrumentar; pentru anestezie, personal etc., etc. Delimitările erau perfecte, respectul reciproc şi serviciile pe potrivă. Nimeni nu cronometra timpul medicului dar nu înseamnă că el făcea ce vroia. E de necrezut dacă spun că eram în holul unui mare spital din Paris, în dialog cu un medic al spitalului. La un moment dat, cineva din administraţie a atras atenţia angajatului său că dialogul dura de prea multă vreme. Am socotit gestul scandalos. Dar colegul m-a liniştit: orice minut petrecut în spital peste program îi este plătit. Am continuat dialogul în biblioteca spitalului, unde puteai rămâne oricât.

Într-un sistem subfinanţat şi ultrapermisiv ca al nostru, fără o evidenţă exactă a intrărilor şi ieşirilor şi punând accentul pe aspecte lipsite de relevanţă, măsurile heirupiste şi nesusţinute material nu au nici o şansă de reuşită.

Înainte de a încheia, nu cred că e târziu să-mi exprim unele credinţe. Nu pun la îndoială pregătirea profesională a domnului ministru al nostru şi îi înţeleg dorinţa de a face ceva pentru sănătate. Din păcate, chirurgi ca mine, de chirurgie generală, sunt, slavă Domnului, destui. Chirurgi ultra specialializaţi precum D-sa sunt mult mai puţini.

De cealaltă parte, funcţia guvernamentală este mult prea acaparatoare şi dificilă. Cu toată tinereţea şi bunăvoinţa, implicarea şi capacitatea de efort a domnului ministru, mă îndoiesc – omeneşte vorbind – că le va putea acoperi pe amândouă. La standardele cerute. Va fi obligat la compromisuri într-unul dintre domenii, dacă nu în ambele. Discuţia cu timpul împărţit între profesie şi funcţie este meschină. Dar problemele de conştiinţă şi deontologie nu. Un bolnav operat la sfârşitul săptămânii nu poate fi lăsat în grija altui coleg pentru ca operatorul să fie prezent la minister. În orice moment se poate întâmpla un necaz. Cui îi revine responsabilitatea rezolvării acelei situaţii, care se poate termina bine dar şi rău? Aici intervin principii care nu suferă interpretări.

Nu-i dubitez de interese ascunse şi nedemne, nici pe domnul ministru, nici pe domnul secretar de stat, tot chirurg cardio-vascular Îi preţuiesc sincer şi nu-mi permit comparaţii ieftine. Dar nu mi-i pot închipui pe regretaţii profesori Juvara sau Setlacec acceptând o funcţie care i-ar fi obligat la compromisuri. De nici un fel.

Actualitate

Cadavru găsit într-o fosă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Corpul neînsufleţit al unei femei de 74 de ani a fost găsit de pompierii nemţeni într-o fosă, în comuna Gherăieşti, vineri, 16 aprilie.

“Prin apel la 112, în jurul orei 11:04, pompierii au fost solicitați să intervină pentru degajarea unei persoane căzută într-o fosă, în comuna Gherăești.

La locul solicitării s-au deplasat pompieri din cadrul Detașamentului Roman cu o autospecială de stingere cu modul pentru descarcerare și un echipaj cu ambulanță de la SAJ.

Pompierii au scos din interiorul fosei  o femeie de 74 de ani, ce nu prezenta semne vitale”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

 

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Accident neverosimil: autoturism lovit de roata unui camion

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un accident rutier mai puţin obişnuit s-a produs vineri, 16 aprilie, în comuna Bălţăteşti. O femeie a ajuns la spital după ce autoturismul pe care îl conducea a fost lovit de o roată desprinsă de la un autocamion încărcat cu lemne.

“Prin apel la 112, pompierii au fost înștiințati despre producerea unui accident rutier pe raza comunei Bălțătești. La locul solicitării s-au deplasat două echipaje de pompieri cu o autospecială de stingere cu modul pentru descarcerare și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului Târgu Neamț.

O roată de la un autocamion încărcat cu lemne s-a desprins și a lovit un autoturism. În autoturism se afla doar conducatoarea auto, o femeie de 40 de ani. Aceasta a primit îngrijiri medicale de la echipajul SMURD,  ulterior fiind transportată la CPU Târgu Neamț.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire și stingere a incendiilor și au curățat carosabilul de elementele rezultate în urma accidentului rutier”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Primăvară … timidă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la finele săptămînii viitoare se anunţă temperaturi „călii“ ■ maximele diurne vor oscila între 9 şi 13 grade ■ în cea mai caldă noapte nu vor fi mai mult de 6 grade ■ în cea mai mare parte a intervalului sînt aşteptate ploi ■

Primăvara aceasta a fost capricioasă şi la fel va rămîne vremea chiar dacă am trecut în a doua parte a anotimpului. Cea de-a doua decadă a lui aprilie nu ne aduce timpul bun la care sperăm, iar meteorologii anunţă valori termice sub media perioadei, indiferent dacă vorbim de cele nocturne sau de cele diurne.

Şi mai rău este faptul că în majoritatea intervalului supus analizei sînt aşteptate precipitaţii sub formă de ploaie. Aşa stînd lucrurile trebuie spus faptul că meteorologii de la staţia de pe Ceahlău – Toaca au anunţat faptul că pe munte este un strat consistent de nea, ce măsoară 100 de centimetri de nea, iar o vorbă din popor spune că nu vine primăvara pînă nu se topeşte zăpada de pe munte.

Ieri, 15 aprilie 2021, la jumătatea primăverii, la ora 10:00 erau 2 grade la Tîrgu Neamţ, 3 grade erau la Roman, iar în reşedinţa de judeţ se înregistrau la acelaşi moment 5 grade. Pe munte erau valori negative, de -6 grade. Astăzi, 16 aprilie, am putea zări soarele în răstimpuri, iar la amiază se vor înregistra 11 grade.

Minima nocturnă va fi mult sub media perioadei, doar 2 grade. Ceva mai bine va fi sîmbătă, 17 aprilie, cînd se anunţă cer varoabil cu soare şi pînă la 13 grade. Regimul termic diurn nu-l influenţează şi pe cel nocturn, iar minima rămîne la 2 grade. Duminică, 18 aprilie, se strică vremea. Se readună norii şi plouă destul de mult, iar maxima se opreşte la 12 grade. Singura veste bună este că mai creşte maxima nocturnă care ajunge la 6 grade.

Fix la fel va fi vremea şi luni, 19 aprilie, cînd cerul va fi acopereit, plouă slab întreg intervalul la o maximă diurnă de 12 grade şi o minimă nocturnă staţionară la 6 grade. Cea mai rece zi din întreg intervalul de prognoză pare a fi cea de marţi, 20 aprilie, cînd nu vor fi mai mult de 9 grade şi continuă să plouă. După lăsarea întunericului nu sînt schimbări notabile, iar minima rămîne la 6 grade.

Mai zărim soarele abia miercuri, 21 aprilie, dar vor fi şi ceva nori lipsiţi de importanţă. Se ajunge la valori termice diurne de 11 grade, însă noaptea va fi mai rece şi minima coboară la 5 grade. Joi, 22 aprilie, se readună norii şi reîncep precipitaţiile, chiar dacă ziua se mai încălzeşte şi se ajunge la 13 grade. Se depreciază regimul termic nocturn şi se ajunge la 4 grade. Vineri, 23 aprilie, va fi cer acoperit, dar pare că precipitaţiile încetează.

Maxima zilei nu trece de 13 grade, iar minima nocturnă ajunge la 6 grade. Week-end-ul viitor aduce timp mohorît. Sîmbătă şi duminică, în perioada 24 – 25 aprilie, ploile vor face legea. În ce priveşte temperaturile nu avem mari speranţe, pentru că ziua vor fi cam 12, cel mult 13 grade, iar minima nocturnă va fi de 6 grade.

Citește știrea

Trending