Scandalul închisorilor CIA afecteazã imaginea SUA în Europa

• Human Rights Watch are dovezi indirecte foarte puternice cã în acest scandal a fost implicatã si România

Înfiintarea de cãtre Washington a unor închisori secrete, rãpirea unor suspecti de terorism si transferul de prizonieri cu ajutorul unor avioane CIA sînt actiuni care au cauzat nu numai proteste, dar au si afectat imaginea SUA pe continentul european, informeazã New York Times, în editia online. „Cineva a stiut“, a afirmat Daria Pesce, avocatã a unui fost reprezentant CIA la Milano, unul dintre cei 22 de americani acuzati oficial de rãpirea unui militant islamic în Italia si transferarea sa în Egipt, în 2003. „Nu cred cã este posibil ca un american sã vinã în Italia si sã rãpeascã pe cineva. E chiar putin probabil“, a adãugat ea. În ultimele sãptãmîni, o serie de presupuneri s-au transformat în fapte în ceea ce priveste Europa, toate acestea dînd nastere la temeri conform cãrora vechiul continent, sceptic în mare parte în ceea ce priveste eforturile de combatere a terorismului depuse de Statele Unite, ar putea fi implicat în mai multe moduri în actiunile Washingtonului. Polemica a fost declansatã de o relatare conform cãreia, dupã atentatele de la 11 septembrie 2001, CIA a creat o retea de închisori secrete în opt state, inclusiv în Europa de Est. Totodatã, au existat informatii referitoare la escale ale unor avioane CIA pe diferite aeroporturi europene. Temerile nu se limiteazã doar la transportul prizonierilor cu ajutorul acestor avioane, ci si la transferurile suspectilor cãtre state unde se practicã tortura. Acest subiect va domina, cel mai probabil, vizita secretarului de stat american, Condoleezza Rice, oficialul trebuind sã rãspundã si la cererea scrisã fãcutã de ministrul britanic de externe, Jack Straw, în numele Uniunii Europene, privind clarificarea problemei. Subiectul este unul profund emotional dat fiind nivelul ridicat al frustrãrilor în Europa fatã de torturarea de cãtre Washington a prizonierilor de la închisorile din Irak, Guantanamo Bay si din alte locuri. Miza este mare pentru multe guverne europene, acestea confruntîndu-se cu atitudinea politicienilor din opozitie si a activistilor pentru protectia drepturilor omului. În ceea ce priveste transferurile extraordinare, se bãnuieste cã peste 100 de prizonieri ar fi fost transportati în acest mod începînd din septembrie 2001. Cazul cel mai mediatizat a avut loc în Italia. La 17 februarie 2003, un militant islamic, Hassan Mustafa Osama Nasr, a dispãrut din Milano si a apãrut mai tîrziu în Egipt, unde a declarat cã a fost torturat. În singurul caz care a intrat în atentia justitiei, procurorii italieni au acuzat 22 de agenti americani de rãpirea militantului. Executivul italian a negat cã ar fi avut cunostintã de operatiune, însã nici nu a cerut Statelor Unite sã extrãdeze suspectii – dînd nastere unor bãnuieli confrom cãrora Executivul ori avea cunostintã despre operatiune, ori a fost de acord cu ea. „Nu vãd de ce nu ar fi colaborat cu serviciile noastre secrete într-o operatiune de genul acesta“, a declarat Giuseppe Cucchi – fost general NATO si consilier al opozitiei italiene. „Conditia pusã de regulã la o operatiune de acest gen este cã «dacã se aflã ceva, vom declara cã nu am stiut nimic»“, a adãugat el. În ceea ce priveste zborurile CIA în Europa, Germania se aflã pe primul loc cu 94, urmatã de Marea Britanie cu 76, Irlanda – 33, Portugalia – 16, iar Spania si Cehia cu cîte 15 zboruri fiecare.

Dovezi HRW foarte puternice privind implicarea României Human Rights Watch are dovezi indirecte dar foarte puternice cã România si Polonia au fost implicate „într-o vreme“ în cazul închisorilor CIA, alãturi de state din Orientul Mijlociu, a declarat, într-un interviu acordat Delta RFI, analistul militar al organizatiei, Mark Garlasco. „Informatiile noastre aratã cã România si Polonia sînt în mod sigur suspecti. Informatiile privind locul unde s-ar afla închisorile sînt bazate pe rutele de zbor ale avioanelor CIA care au zburat din Afganistan direct în aceste locuri din Europa, printre care si la Timisoara. Încã investigãm locurile unde ar fi putut exista aceste centre secrete în România, dar lucrãm foarte strîns cu Uniunea Europeanã si Consiliul Europei pentru a încerca sã localizãm aceste zone. Ne vom întîlni cu expertii europeni sãptãmîna viitoare. Avem dovezi indirecte, dar foarte puternice, cã România si Polonia au fost implicate într-o vreme. Nu stim dacã mai sînt si acum, dar, oricum, orice implicare anterioarã si orice violare a drepturilor omului ar pune sub semnul întrebãrii viitorul statut al acestor tãri în UE si, de aceea, este asa de important pentru noi sã facem aceastã anchetã“, a declarat analistul militar Mark Garlasco.