Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Scandalul închisorilor CIA afecteazã imaginea SUA în Europa

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Human Rights Watch are dovezi indirecte foarte puternice cã în acest scandal a fost implicatã si România

Înfiintarea de cãtre Washington a unor închisori secrete, rãpirea unor suspecti de terorism si transferul de prizonieri cu ajutorul unor avioane CIA sînt actiuni care au cauzat nu numai proteste, dar au si afectat imaginea SUA pe continentul european, informeazã New York Times, în editia online. „Cineva a stiut“, a afirmat Daria Pesce, avocatã a unui fost reprezentant CIA la Milano, unul dintre cei 22 de americani acuzati oficial de rãpirea unui militant islamic în Italia si transferarea sa în Egipt, în 2003. „Nu cred cã este posibil ca un american sã vinã în Italia si sã rãpeascã pe cineva. E chiar putin probabil“, a adãugat ea. În ultimele sãptãmîni, o serie de presupuneri s-au transformat în fapte în ceea ce priveste Europa, toate acestea dînd nastere la temeri conform cãrora vechiul continent, sceptic în mare parte în ceea ce priveste eforturile de combatere a terorismului depuse de Statele Unite, ar putea fi implicat în mai multe moduri în actiunile Washingtonului. Polemica a fost declansatã de o relatare conform cãreia, dupã atentatele de la 11 septembrie 2001, CIA a creat o retea de închisori secrete în opt state, inclusiv în Europa de Est. Totodatã, au existat informatii referitoare la escale ale unor avioane CIA pe diferite aeroporturi europene. Temerile nu se limiteazã doar la transportul prizonierilor cu ajutorul acestor avioane, ci si la transferurile suspectilor cãtre state unde se practicã tortura. Acest subiect va domina, cel mai probabil, vizita secretarului de stat american, Condoleezza Rice, oficialul trebuind sã rãspundã si la cererea scrisã fãcutã de ministrul britanic de externe, Jack Straw, în numele Uniunii Europene, privind clarificarea problemei. Subiectul este unul profund emotional dat fiind nivelul ridicat al frustrãrilor în Europa fatã de torturarea de cãtre Washington a prizonierilor de la închisorile din Irak, Guantanamo Bay si din alte locuri. Miza este mare pentru multe guverne europene, acestea confruntîndu-se cu atitudinea politicienilor din opozitie si a activistilor pentru protectia drepturilor omului. În ceea ce priveste transferurile extraordinare, se bãnuieste cã peste 100 de prizonieri ar fi fost transportati în acest mod începînd din septembrie 2001. Cazul cel mai mediatizat a avut loc în Italia. La 17 februarie 2003, un militant islamic, Hassan Mustafa Osama Nasr, a dispãrut din Milano si a apãrut mai tîrziu în Egipt, unde a declarat cã a fost torturat. În singurul caz care a intrat în atentia justitiei, procurorii italieni au acuzat 22 de agenti americani de rãpirea militantului. Executivul italian a negat cã ar fi avut cunostintã de operatiune, însã nici nu a cerut Statelor Unite sã extrãdeze suspectii – dînd nastere unor bãnuieli confrom cãrora Executivul ori avea cunostintã despre operatiune, ori a fost de acord cu ea. „Nu vãd de ce nu ar fi colaborat cu serviciile noastre secrete într-o operatiune de genul acesta“, a declarat Giuseppe Cucchi – fost general NATO si consilier al opozitiei italiene. „Conditia pusã de regulã la o operatiune de acest gen este cã «dacã se aflã ceva, vom declara cã nu am stiut nimic»“, a adãugat el. În ceea ce priveste zborurile CIA în Europa, Germania se aflã pe primul loc cu 94, urmatã de Marea Britanie cu 76, Irlanda – 33, Portugalia – 16, iar Spania si Cehia cu cîte 15 zboruri fiecare.

Dovezi HRW foarte puternice privind implicarea României Human Rights Watch are dovezi indirecte dar foarte puternice cã România si Polonia au fost implicate „într-o vreme“ în cazul închisorilor CIA, alãturi de state din Orientul Mijlociu, a declarat, într-un interviu acordat Delta RFI, analistul militar al organizatiei, Mark Garlasco. „Informatiile noastre aratã cã România si Polonia sînt în mod sigur suspecti. Informatiile privind locul unde s-ar afla închisorile sînt bazate pe rutele de zbor ale avioanelor CIA care au zburat din Afganistan direct în aceste locuri din Europa, printre care si la Timisoara. Încã investigãm locurile unde ar fi putut exista aceste centre secrete în România, dar lucrãm foarte strîns cu Uniunea Europeanã si Consiliul Europei pentru a încerca sã localizãm aceste zone. Ne vom întîlni cu expertii europeni sãptãmîna viitoare. Avem dovezi indirecte, dar foarte puternice, cã România si Polonia au fost implicate într-o vreme. Nu stim dacã mai sînt si acum, dar, oricum, orice implicare anterioarã si orice violare a drepturilor omului ar pune sub semnul întrebãrii viitorul statut al acestor tãri în UE si, de aceea, este asa de important pentru noi sã facem aceastã anchetã“, a declarat analistul militar Mark Garlasco.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending