Scandal la Casa Albã

• dezvãluirea identitãtii unei agente CIA printr-o scurgere de informatii dirijatã a dus la inculpare si demisie a unui înalt oficial de la Casa Albã • scandalul este legat de argumentatia oficialã a administratiei Bush pentru a justifica rãzboiul Irak •

Un mare juriu federal din Statele Unite l-a inculpat pe un oficial de rang înalt de la Casa Albã, Lewis „Scooter“ Libby, seful echipei de consilieri ai vicepresedintelui Dick Cheney în legãturã cu scurgerea de informatii prin care a fost dezvãluitã identitatea unei agente CIA, Agentia Centralã de Informatii. Procurorul special care a condus investigatiile l-a inculpat pe Lewis Libby sub cinci capete de acuzare, printre care obstructionarea justitiei si mãrturie falsã. Însã actul de acuzare nu mentioneazã în nici un fel numele lui Karl Rove, consilierul politic al presedintelui Bush, Rove continuînd sã rãmînã în atentia anchetatorilor. Purtãtorul de cuvînt al Casei Albe Scott McClellan a anuntat cã imediat dupã aflarea faptului cã a fost inculpat, Lewis Libby a demisionat din functie si a pãrãsit Casa Albã.

Una din bãtãliile ascunse dinaintea rãzboiului

Cazul dateazã din 2002, cînd Joseph Wilson, fost ambasador american, a sustinut public cã Irakul nu a încercat sã cumpere uraniu din Niger. Anterior, el fusese trimis de administratia americanã în capitala Nigerului pentru a verifica relatãrile potrivit cãrora Irakul ar fi încercat sã cumpere uraniu din Niger. La sfîrsitul misiunii sale, el a declarat cã acestea erau false. Declaratia venea tocmai în momentul cînd administratia americanã încerca sã dovedeascã cã Saddam Hussein este o amenintare si cã trebuie înlãturat. La numai cîteva zile dupã, într-un articol de presã se fãcea public faptul cã Joseph Wilson fusese trimis de fapt în Niger la propunerea propriei sale sotii, Valerie Plame, care, se dezvãluia, era agentã CIA. Ziaristul, pe nume Robert Novak, sustinea cã ar fi aflat informatia de la doi oficiali din administratie. În Statele Unite, divulgarea numelui unui agent secret este o faptã penalã.

Pretext pentru rãzboiul din Irak

Rãzboiul din Irak si justificãrile oferite de Washington la data declansãrii lui se vor afla în centrul procesului care ar trebui, în principiu, sã urmeze inculpãrii anuntate vineri la adresa directorului de cabinet al vicepresedintelui Dick Cheney, Lewis Libby. Procesul sãu ar trebui, în principiu, sã stabileascã dacã într-adevãr acest responsabil cu rang înalt de la Casa Albã este cel care a dezvãluit cîtorva ziaristi identitatea unui agent secret al CIA, Valerie Plame, în speranta cã va face presiuni asupra sotului ei, fostul ambasador Joseph Wilson, oponent declarat al invadãrii Irakului. În ianuarie 2003, pretinsele tentative ale lui Saddam Hussein de a achizitiona uraniu din Africa – fapte contestate de Wilson – au fãcut parte din argumentatia oficialã a administratiei Bush pentru a justifica intrarea în rãzboi, alãturi de argumentul arsenalului de arme de distrugere în masã pe care l-ar detine Irakul. În cele din urmã, aceste arme s-au dovedit de negãsit. În timp ce opinia publicã americanã este din ce în ce mai scepticã în legãturã cu justetea rãzboiuluii din Irak, iar pragul psihologic de 2.000 de soldati americani ucisi pe cîmpul de luptã a fost depãsit în aceastã sãptãmînã, expertii subliniazã cazul absolut unic al procesului ce va urma. Vicepresedintele Richard Cheney, care este, potrivit procurorului care se ocupã de anchetã, unul dintre cei trei responsabili din administratie care l-au informat pe Libby despre adevãrata identitate a agentei CIA Valerie Plame, va fi probabil chemat în boxa martorilor de cãtre fostul sãu colaborator. Libby a fost seful de cabinet al lui Cheney încã de la începtutul primului mandat prezidential al lui George W. Bush, în ianuarie 2001. În aceste conditii, problema care se pune este de a determina dacã, în afarã de persoana lui Lewis Libby, însusi vicepresedintele si, prin urmare, Casa Albã poartã responsabilitatea directã pentru orchestrarea unei operatiuni destinate sã discrediteze si sã elimine un martor stînjenitor si credibil, care respingea argumentele avansate pentru justificarea rãzboiului.

Moment neprielnic pentru Bush

Acest caz vine într-un moment neprielnic pentru presedintele Bush. Joi, candidata la functia de judecãtor al Curtii Supreme, Harriet Miers, propusã de presedintele Bush, s-a retras din cursa pentru nominalizare. Decizia de retragere a venit la capãtul unor critici aspre venite chiar din partea unor republicani care au spus cã doamna Miers nu are pregãtirea juridicã potrivitã pentru a ocupa un astfel de post. Prin inculparea lui Lewis Libby, administratia americanã primeste fãrã îndoialã o puternicã loviturã de imagine, într-un moment în care actuala conducere de la Casa Albã face eforturi pentru a-si recîstiga popularitatea pierdutã. Popularitatea presedintelui SUA, George W.Bush, continuã sã scadã, 58% dintre americani fiind nemultumiti de actiunea sa, potrivit unui sondaj de opinie publicat duminicã. Numai 39% dintre americani îl aprobã pe presedinte, conform acestui studiu al Washington Post-ABC News, fatã de 42% în momentul sondajului din 11 septembrie. În ceea ce priveste etica în cadrul Administratiei Bush, 64% dintre subiecti estimeazã cã este la un nivel mediu sau slab, 34% o considerã bunã sau excelentã. În acelasi timp, 69% dintre subiecti considerã cã Lewis Libby a comis o infractiune serioasã, iar 26% vorbesc de o infractiune minorã sau tehnicã. Presedintele Bush era deja la cel mai scãzut nivel în sondajele de opinie, fapt la care au contribuit efectele produse de ciclonul Katrina, preturile ridicate ale petrolului, rãzboiul din Irak si retragerea candidatei sale pentru Curtea supremã Harriet Miers.