Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Sãteni în rãzboi cu Mãnãstirea Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• conflictul dintre Primãria Pipirig si Mãnãstirea Neamt se transeazã în instantã • în joc este o pãsune de 27 de hectare pe care localnicii din Leghin îsi pasc vitele • clericilor li s-a propus un schimb sau despãgubiri •

Conflictul dintre reprezentantii Mãnãstirii Neamt si sãtenii din Pipirig a ajuns în instantã, dosarul aflîndu-se pe rolul Sectiei civile a Tribunalului Judetean Neamt. Cele douã pãrti nu s-au înteles asupra suprafetei de 27 de hectare de pãsune, iar în cele din urmã actiunea în instantã a fost deschisã de cãtre reprezentantii mãnãstirii. „La penultimul termen al procesului pe care l-am avut cu Mãnãstirea Neamt presedintele de complet a propus ca lãcasul de cult sã ia suprafata de 27 de teren pentru care ne luptãm de la Primãria Vînãtori. S-a mai propus ca în cazul în care aceastã situatie nu le convine, sau dacã nu are de unde sã le dea, sã fie despãgubiti. Rãmîn la pãrerea mea si cred cã cei de la ei nu se gîndesc la un sat de oameni, la copiii lor, care de acolo se hrãnesc si ei cu o lingurã de lapte. Asa e de cînd lumea. Clericii vor tot mai mult dar nu se gîndesc deloc la atîtea suflete care nu au altã sursa de hranã“, a declarat Gheorghe Popa (foto), primarul comunei Pipirig. Cel mai probabil la termenul viitor al procesului dintre cele douã pãrti se va stabili destinatia sprafetei de teren cauzatoare de conflicte. Sãtenii din Legin, mare parte strãmutati odatã cu ridicarea barajului de la Bicaz) nu vor sã renunte la pãsune, deoarece acolo îsi pasc vitele, o sursã de existentã în conditiile în care nu au teren arabil. „Sîntem un numãr de 54 de familii din sat Leghin, comuna Pipirig, care am fost strãmutati din zona Lacului de acumulare Bicaz, conform decretului 254/1957, care este încã în vigoare. Ni s-au stricat casele de cãtre armatã si am fost scosi fortat în drum. Am fost strãmutati si am primit loc de casã fiecare familie plus 27 de hectare de teren pãsune pentru vite. Am dormit în colibe cu copii cu tot pînã ne-am construit viitoarele case. Din anul 2005 Mãnãstirea Neamt împreunã cu pãrintele staret Benedict ne-a dat în judecatã pentru revendicarea celor 27 de hectare de pãsune si de un an de zile ne poartã prin instantã. Noi, în satul Leghin sîntem 600 de suflete care beneficiem de aceastã pãsune, alte locuri de muncã nu avem si tinem si noi cîte o vacã pentru a ne creste copii. Oare Mãnãstirii Neamt, care are 200 de suflete nu-i ajung 14.000 de hectare de pãdure pe care le are, plus fînete si vrea cu orice pret sã ne ia pãsunea pe toate cãile posibile. Cînd mergem la bisericã pãrintele staret predicã: «Fratilor, sã nu umblati prin tribunale si la judecatã», dar el nu face ce spune, chiar el merge la tribunal si respectã ceea ce spune proverbul: «la cel sãrac sã i se ia cît are si sã se dea la cel care are»“, se aratã într-o scrisoare trimisã redactiei Monitorul de cãtre sãtenii din Leghin. Pentru rezolvarea conflictului dintre cele douã pãrti anul trecut s-a solicitat medierea conflictului de cãtre prefect, dar nu s-a ajuns la nici un rezultat. Reamintim cã Mãnãstirea Neamt a cîstigat dreptul asupra retrocedãrii terenului în urma unui proces, iar suprafata de 27 de hectare este rãmasã din cele 350 de hectare care au fost luate, în trecut, mãnãstirii si date strãmutatilor de pe Valea Bistritei. Mãnãstirea dorea sã dea în folosintã sau sã închirieze aceste suprafete de teren cetãtenilor din comunã, situatie cu care Primãriei Pipirig nu a fost de acord. Anul trecut, primarul din Pipirig sustinea cã dacã terenul ar fi dat Mãnãstirii Neamt locuitorii ar fi cei care ar avea de suferit. „Este o mare nedreptate pentru cã oamenii acestia au mai pierdut odatã terenurile, cînd au fost strãmutati. Preotii abia asteaptã sã punã mîna pe acest teren. I-am spus si prefectului cã, dacã are de gînd sã dea dreptate Mãnãstirii Neamt, nu stie ce face. Ce au propus ei, sã dea în chirie terenurile, este o minciunã. Acest lucru se va întîmpla pentru un an sau doi, dupã care gata. Oamenii din comunã sînt foarte nemultumiti“, afirma primarul Popa. El a mai adãugat cã pe terenul în litigiu oamenii îsi duc vitele la pãsunat aspect important pentru comunitate. „Pentru acest teren avem acte, avem titlul de proprietate si avem si procesul-verbal de predare-primire“, a mai precizat primarul comunei Pipirig. Staretul Benedict Sauciuc nu a fost de gãsit ieri, dar în repetate rînduri a sustinut cã primarul este împotriva clericilor, iar dacã ar obtine terenul l-ar da cu chirie la sãteni. Din documentele detinute de Mãnãstirea Neamt rezultã cã terenul a apartinut lãcasului de cult înainte de colectivizare si l-a donat statului printr-un ordin din 18 martie 1949 al Înalt Prea Sfintitului Patriarh Justinian si prin procesele-verbale de predare-primire din 31 martie 1949 si 12 aprilie 1961.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Un telefon, mobilul unei crime la Bicaz

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un localnic si-a ucis prietenul de pahar la care credea cã îsi uitase mobilul • victima nu a recunoscut si l-a lovit cu un par • musafirul l-a dezarmat si l-a tocat în bãtaie • o crimã asemãnãtoare avusese loc cu o zi înainte •

Un nou eveniment de violentã extremã a avut loc în Neamt si s-a soldat cu moartea unei persoane, miza fiind un banal telefon mobil. S-a întîmplat în a doua zi de Crãciun, pe 26 decembrie, în Bicaz, unde un bãrbat în vîrstã de 48 de ani l-a ucis în bãtaie pe cel care-l gãzduise si cu care bãuse ceva, un localnic de 58 de ani. La locuinta victimei a fost invitat la un pahar de vin Vasile Alexandru. Cei doi au chefuit, iar la un moment dat s-a alãturat un alt amic. Primul care a plecat cãtre casã a fost Alexandru. Cînd a ajuns si-a dat seama cã nu mai are telefonul mobil si s-a gîndit cã l-a uitat la cel cu care bãuse. S-a întors la locul cu pricina, gazda fiind încã în compania celuilalt petrecãret, iar viitorul ucigas a cerut restituirea telefonului. Gazda i-a dat asigurãri cã aparatul nu este acolo si cã dacã l-ar fi vãzut i l-ar fi dat. Cu toate argumentele lui Alexandru cã nu avea unde sã-si uite în altã parte bunul, gazda a negat. Cînd a vãzut cã nu o scoate la capãt, Alexandru a pãrãsit casa victimei. A asteptat pînã cînd musafirul a plecat din locuintã si s-a întors la victimã pentru a o forta sã-i dea telefonul. Acesta a spus cã nu ar fi în posesia bunului, iar la un moment dat a luat un par si l-a lovit pe Alexandru peste picioare cu intentia de a-l alunga din casã. Acest gest i-a fost fatal, deoarece inculpatul l-a deposedat de „armã“ si i-a aplicat multiple lovituri pe tot corpul. Cînd a obosit a plecat, abandonînd victima. Abia a doua zi cadavrul a fost descoperit de un amic care a trecut pe la bãrbatul de 58 de ani. La fata locului au fost chemati anchetatorii, prin apel la numãrul unic de urgentã 112. Politistii si un procuror criminalist au refãcut ultima zi de viatã a victimei, compania pe care a avut-o si nu a durat mult pînã au dat de urma criminalului. Acesta a fost prezentat magistratilor de la Tribunalul Neamt, care au dispus arestarea. „Admite propunerea de arestare preventivã formulatã de Parchetul de pe lîngã Tribunalul Neamt si în consecintã: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedura penalã, dispune arestarea preventivã a inculpatului Alexandru Vasile, cercetat pentru sãvîrsirea infractiunii de omor, prevãzutã de art. 188 Cod penal, pentru o perioadã de 30 zile, începînd cu 28.12.2017 si pînã la 26.01.2018, inclusiv“, conform instantei. Un eveniment similar a avut loc în prima zi de Crãciun, pe 25 decembrie 2017, la Ion Creangã, unde un bãrbat în vîrstã de 41 de ani a fost înjunghiat mortal de fratele concubinei, un tînãr de 30 de ani din aceeasi localitate, miza fiind tot un telefon mobil despre care agresorul a crezut cã ar fi fost sustras de victimã. Filmul crimei este identic ca cel al evenimentului de la Bicaz. Romicã Enea a venit în vizitã la sora sa, iar la un moment a constatat cã nu-si gãseste mobilul. L-a cãutat, apoi a presupus cã l-ar fi luat gazda. Aceasta din urmã a negat, dar nu a fost crezut, asa cã la un moment dat Enea l-a înjunghiat de mai multe ori. Si în acest caz agresorul a fost arestat preventiv.

Citește știrea

Trending