Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

SATANA, OARE CUI VA DA SATISFACTIE

Știre publicată în urmă cu

în data de

• destui dintre cei intervievati despre meciul România – Grecia credeau în calificarea tricolorilor la CM Brazilia 2014 • mizau pe 2-0 • în lumea sportului, Miriutã si Ouatu au fost contra „curentului“ si au prezis calificarea elenilor • printre pesimisti erau deputatul Ioan Munteanu si comisarul sef Paul Tablan • declaratiile lor sînt edificatoare: „Performanta depinde de creier, iar cînd nu-l ai nu ai cum sã obtii rezultate“, si „Abia astept sã scãpãm de Piti cel smecher. Parcã ai nostri se încaltã pe dos, atît de prost joacã“ •

Ne-am calificat la mondiale? Ne vor face iar fotbalistii nopti albe? La ora la care s-a documentat si scris acest articol existau mãcar sperante cã DA. Am intervievat oameni cunoscuti din judet despre ce scor prevesteau pentru România – Grecia de asearã. Vã lãsãm sã cititi în rîndurile urmãtoare pronosticurile. Cei care vor rãsfoi ziarul, vor avea astfel ocazia de a compara rezultatul cu cele ce ziceau unii. De ce am ales varianta de a da o zi mai tîrziu pronosticurile pentru partida de ieri? Din experienta trãitã cu alte astfel de ocazii. Cu mai bine de 24 de ore înaintea unui astfel de meci, intervievatii n-au pãrut conectati la partidã. Erau cu gîndurile lor, cu problemele lor. Erau distanti fatã de moment. Ieri situatia s-a schimbat cu 180 de grade. Majoritatea asteptau sã treacã orele mai repede pentru a se posta în fata televizorului sau pentru a ajunge pe National Arena. Visau la victorie, la calificare. Credeau. Chiar dacã în tur România lui Piturcã, zis „Satana“, a pierdut cu 3-1. Au existat si pesimisti. Sau poate realisti. Dar credem cã, desi n-au recunoscut, pe undeva în adîncul sufletelor lor ar fi vrut sã nu aibã dreptate. În consecintã, ar fi frumos însã ca astãzi sã se discute despre tragerea la sorti din 6 decembrie, cu România în urne. Sfîntul Neculai ar putea sã ne dea nouã, românilor, o grupã frumoasã la mondialul brazilian.

În sport, pronosticuri de la 3-0, la 0-0

Viorel Mãstãcãneanu, presedintele CA al FC Ceahlãul, deborda ieri de optimism. „3-0“, a spus din prima. Dupã care a pus si o conditie: „Sã marcãm în primele 20 de minute“. Din punctul sãu de vedere nu contau marcatorii unei calificãri care sã aducã iar tricolorul între participantele la un mondial dupã 16 ani. Gheorghe Stefan credea într-un 2-0 al bucuriei maxime pentru iubitorii de sport din România. Valentin Gavril, directorul CS Ceahlãul, îsi dorea ca scorul la pauzã sã fi fost 1-0 pentru elevii lui Piturcã, iar aceastã diferentã sã fi fost dublatã în ultimele 45 de minute. „Dumnezeu va fi de partea celor mai sãraci, chiar dacã în Grecia sînt mai multe mãnãstiri“, sustinea ieri Gavril. Cu opinii contrare dorintei oamenilor au apãrut ieri Vasile Ouatu si Vasile Miriutã. Seful de la Unic nu astepa nimic notabil: „Poate vom cîstiga cu 2-1, însã asta n-ar însemna nimic. Doar o victorie si multe regrete. Am vãzut în tur care este echipa mai valoroasã. Pe noi Olanda ne-a adus la baraj, asa cã nu cred în calificare“. Antrenorul Ceahlãului, Vasile Miriutã, nu credea în calificare: „Cred cã se va termina 0-0. Grecia are maturitate si nu riscã nimic. Se va apãra si va încerca sã ne surprindã prin contraatacuri. As vrea însã sã gresesc si sã ne bucurãm de calificare“.

Optimism în administratie

Prefectul George Lazãr îsi dorea nespus ca România sã învingã: „Sper într-un 2-0. Desi, dacã am în vedere prestatia lui Piturcã, pe care nu-l apreciez, am mari emotii. Dar sper în victorie, pentru a ne bucura si noi, suporterii nationalei. Acum dau dovadã de un optimism debordant si cred în victorie“. Dan Manoliu, vicepresedinte al CJ, spera tot în victorie: „Zic 3-1 la final, dupã care vor urma lovituri de departajare. Si la final, România va cîstiga. Acum jucãtorii sînt obligati sã se implice mai mult la presiunea spectatorilor, care vor fi în numãr de circa 55.000. Eu am fãcut handbal de performantã si am rãmas fidel sportului“. Adrian Grigoras, viceprimar de Piatra Neamt, spera si el în succesul nationalei. „Nu sînt un microbist înrãit, dar cînd joacã România, Steaua si Ceahlãul mã uit la meciuri. Disearã astept o victorie cu 3-0“. Viorel Stan, inspector general scolar, nu face linie discordantã cu sefii administratiei: „Mã multumesc cu 2-0. Sper ca fotbalistii nostri sã ne facã o searã frumoasã“. Destul de pesimist, dar dorea o victorie tricolorã, era inginerul Mihai Cojoc, de la Directia Agricolã: „Meciul este unul extrem de important pentru noi, pentru fotbalul nostru. Din pãcate, cred cã avem maximum 30% sanse de calificare, meciul tur din Grecia fiind unul foarte slab. Însã mã rog din tot sufletul ca bãietii nostri sã se mobilizeze. Un pronostic optimist ar fi 2-0 pentru România, iar varianta pesimistã este 2-1, tot pentru noi“.

Medicii nu sînt microbisti, dar mizau pe români

Lumea medicalã nu e foarte interesatã de fotbal, dar cu toate acestea, spera într-o victorie a echipei nationale. „Nu mã uit la fotbal. Nu am timp si nici nu sînt un fan înfocat, dar am auzit de miza meciului cu Grecia. Sper într-o victorie a echipei noastre, dar nu pot face pronosticuri“, zicea ieri Ioan Lazãr, managerul Spitalului Judetean. La fel a rãspuns si presedintele Colegiului Medicilor, chirurgul Iosif Koszeghi. Directorul Directiei de Sãnãtate, Dan Morenciu, este însã mult mai implicat în acest domeniu, fiind si spectator fidel, dar si medic de medicinã sportivã. De voie, de nevoie a participat la numeroase competitii sportive locale, fiind la un moment dat si medicul unor echipe din judet: „Mizez pe o mobilizare exemplarã a echipei noastre. Sper din tot sufletul ca România sã ajungã la Rio, iar meciul cu Grecia cred cã se va sfîrsi 2-0“. Interesant este cã desi cei mai multi bãrbati medic s-au arãtat neinteresati de subiect, am gãsit si doctorite care au avut curajul de a face pronosticuri. Medicul Roxana Pipirigeanu, sefa Serviciului Epidemiologic de la DSP, nu crede în sansele României: „Asa cum la medicinã se pricep toti, iatã cã risc si eu sã fac declaratii despre fotbal. Sînt în afara subiectului, dar am auzit de meci si îi stiu miza. Nu cred în victoria echipei noastre care nu a dovedit nimic în ultimii ani. Vom fi înfrînti cu 2-0“. Mai încrezãtor în sansele României era Eugen Simion, sef serviciu la Directia de Asistentã Socialã si Protectie a Copilului: „Avînd în vedere cã din 22 de meciuri directe jucate de România împotriva grecilor, 17 au fost cîstigate de-ai nostri, mizez si acum pe o astfel de victorie. Sper ca fotbalistii nostri sã se mobilizeze si sã producã o mare bucurie tuturor. As zice cã se va termina 2-0“.

Cei din justitie credeau în calificare

„Mi-as dori din suflet ca meciul cu Grecia sã se termine 3-0 pentru noi. Este varianta optimistã, dar cred cã scorul final va fi de 3-1 si se va ajunge la lovituri de la 11 metri, unde-i batem pe greci cu sigurantã“, era de pãrere procurorul Virgil Cornea, seful Sectiei judiciar din cadrul Parchetului Neamt. „E greu de spus care va fi scorul. Mai toatã lumea vorbeste de 2-0, dar ar fi prea frumos. Mã gîndesc totusi la un 3-1, dar probabilitatea este destul de micã, nici nu vreau sã mã gîndesc ce s-ar putea întîmpla. Totusi, la 3-1 ajungem în prelungiri, cu ajutorul lui Dumnezeu îi batem. Însã sînt prea multe conditionalitãti pînã acolo, asa cã vom vedea la meci ce se va întîmpla“, ne-a declarat judecãtorul Iulian Mitrofan, purtãtor de cuvînt al Tribunalului. „Partida cu Grecia mi-as dori sã se încheie cu 2-0, dar mã îndoiesc cã se va ajunge la acest rezultat. La ce s-a vãzut în tur, nu sîntem în stare. Dacã va iesi 2-0 chiar nu pot sã nominalizez cine va marca. Cred cã vor fi la întîmplare, cine se nimereste, pentru cã asa se întîmplã la o echipã care nu are lider si nici o idee de joc. Asta este realitatea si nu trebuie sã ne ascundem dupã deget. Asteptãrile au fost mari si în tur si s-a vãzut ce echipã avem. Din aceste motive nu trebuie sã ne facem iluzii pentru meciul acesta, chiar dacã se joacã acasã“, a fost opinia procurorului Stelian Olteanu, seful Sectiei urmãrire penalã, din cadrul Parchetului Neamt. Ceva mai multe sanse a acordat nationalei seful Comisariatului pentru Protectia Consumatorului, Vlad Ciurea: „Sînt optimist si cred cã meciul se va încheia cu 2-0, ambele goluri fiind marcate de Alexandru Maxim, pentru cã are potential“.

„Abia astept sã scãpãm de Piti cel smecher“

Deputatul Ioan Munteanu a cîstigat pe scor corect 1.000 de lei la meciul tur de la mai multi colegi de Parlament si ieri credea cã Piturcã n-are inteligenta de a elimina Grecia: „Performanta depinde de creier, iar cînd nu-l ai nu ai cum sã obtii rezultate. Piti nu are cum sã facã perfomantã, pentru cã asta depinde de… Numai cu talent nu faci nimic. Cred cã va fi 1-1“. Pe aceeasi lungime de undã a fost si comisar sef Paul Tablan, seful Politiei Neamt: „Abia astept sã scãpãm de Piti cel smecher. Batem doar cu inima, cu mintea nu. Va fi 1-1. Nu stiu, parcã ai nostri se încaltã pe dos, atît de prost joacã. Cred si o echipã de club ar fi obtinut un rezultat mai bun în tur decît actuala nationalã. M-as bucura enorm sã cîstige, dar cu ce, cã sînt catastrofe. Mai nou se pune presiune pe Maxim, de parcã el poate rezolva problema de unul singur. Poate vom avea parte de o minune si ne întîlnim la miezul noptii în centrul orasului sã sãrbãtorim calificarea“. Un alt comisar sef, Ioan Pînzariu, seful Serviciului Economic, nu a prevãzut nici el vreun rezultat aducãtor de calificare: „O sã vedem Rio la TV, dar nu vor fi acolo si tricolorii. Mã gîndesc la un egal, 1-1, sau în cel mai bun caz o victorie cu 2-1. În România, în toate domeniile trebuie fãcut ceva, inclusiv în fotbal. Mi-ar plãcea sã ne calificãm, însã trebuie sã fim realisti si sã recunoastem cã este greu. Mã rog ca pronosticul meu sã nu se adeverascã“. Seful ISU, colonel Ioan Niticã, era decis sã nu se uite la meci. A vãzut jocul din tur si s-a declarat nemultumit si afectat de prestatia tricolorilor. „Nu o sã mã uit la meci. M-am uitat la toate meciurile nationalei, iar dacã în seara asta am hotãrît sã nu urmãresc meciul sper sã batem cu 2-0, sã fie o victorie care sã-i facã fericiti pe românii. Din punctul meu de vedere, ai nostri nu se luptã asa cum ar trebui sã o facã“.

„Urmãresc meciurile nationalei României pentru cã trãiesc în România“

Laurentiu Leoreanu, primarul Romanului: „Sînt convins cã românii vor juca mult mai bine decît au fãcut-o în Grecia, Voi merge la meci sã sustin nationala. Am avut oportunitatea de a merge si în Grecia, m-au sunat niste prieteni care au plecat cu un charter, însã totul era prea din scurt. Am de rezolvat probleme în Bucuresti si conjunctura este favorabilã. Vom bate cu 2-0 si ne vom califica la mondialul brazilian“. Ozcan Aksoy, afacerist, finantatorul echipei de minifotbal Oz-er Golden: „Urmãresc meciurile nationalei României pentru cã trãiesc în România de multi ani. Va fi fãrã discutii 2-0 pentru România. Dacã va fi asa voi iesi dupã meci în oras sã mã plimb cu masina. Grecia nu a jucat nimic, are jucãtori lenti si a fost ajutatã de arbitrii portughezi. Oricine va apãra România nu va primi gol“. Gheorghe Carnariu, secretarul Primãriei Roman: „Va fi 3-0 pentru România. Voi urmãri meciul cu mare interes la televizor, pe Valea Prahovei. Va fi un avantaj mare cã jucãm pe Arena Nationalã cu sustinerea a 50.000 de oameni. Va fi un meci total diferit fatã de cel din Grecia. Fotbalistii nostri vor juca mult mai bine“. Doinel Grumezescu, primarul Bozienilor: „Vom bate, dar nu ne vom califica. Îmi pare rãu cã spun asta. Sînt patriot as dori din suflet sã mergem la mondiale dupã atîtia ani de secetã, însã nu cred cã se poate în aceastã campanie. Am avut si asa noroc cã am prins barajul. Scorul va fi 3-2 în favoarea României. Grecii ne vor surprinde din nou si vor înscrie. Sînt ageri, stiu sã speculeze orice oportunitate. Dar sã rãmîn eu cu pesimismul si România sã se califice“. Petricã Cãpraru, consilier PDL, vicepresedinte SCM Petrotub: „Voi fi în tribunã, pe Arena Nationalã pentru a sustine nationala. Sîntem români si trebuie sã credem în calificare. Trebuie sã fim optimisti si cred cã fotbalistii nostri vor lupta pentru a cîstiga la un scor care sã asigure prezenta în Brazilia, tara lui Pele si Neymar. Scorul va fi 2-0“. Dan Ailincãi, purtãtor de cuvînt al CJ Neamt: „Nu mã mai uit de mult timp la jocurile echipei nationale, nu cã nu m-ar interesa. Nu m-am uitat nici la meciul tur, asa cã nu pot sã dau un pronostic. Locuiesc însã într-o zonã unde se adunã multi microbisti. Cu sigurantã vor striga la fiecare gol. Asa cã indirect voi fi si eu la curent cu evolutia meciului“.

„La meciul tur am aprins si candela“

Nicolae Sãlãgean – primarul orasului Bicaz: „În general, desi nu sînt un împãtimit al fotbalului, sustin acest sport cînd este vorba despre echipa nationalã. Ca majoritatea românilor, doresc ca în confruntarea cu Grecia, echipa noastrã sã se mobilizeze si sã facã un minim 2-0. Speranta tuturor iubitorilor de fotbal meritã sã devinã realitate. Este greu, dar nu imposibil“. Traian Stanciu – profesor: „Am încredere cã va fi 2-0, pentru cã românii se pot mobiliza cînd le ajunge cutitul la os. Avem fotbalisti talentati, buni, dar trebuie sã-si învingã timiditatea si sã elimine din subconstient obsesia cã altii sînt mai puternici decît ei. Revenind la meciul cu Grecia, importatnt este sã nu primim gol, cãci în acest caz se dãrîmã toate sperantele“. Maria Buruean – pensionarã: „Îmi doresc foarte mult sã cîstige echipa noastrã si-i tin pumnii lui Piturcã, desi este cam moale. Sper ca echipa sã joace energic si cu rãspundere cã reprezintã o natiune. As dori un 2-0, cu toate cã mi-ar plãcea si mai mult. La meciul tur cu Grecia am aprins si candela, sperînd cã o sã le ajute Dumnezeu, dar n-a fost sã fie. Regret. Poate acum. Hai România!ã” Petru Burlacu – mecanic auto – „Nu mai sper nimic. Sã dea Dumnezeu, dar nu mai am nici o sperantã. Grecii sînt mai tari ca noi. Dacã am putea face mãcar un meci egal, ca sã iesim onorabil din acest rãzboi fotbalistic“. Rodica Scripcariu – învãtãtoare – „Un 2-0 ar fi posibil, dar pentru asta este cazul ca fotbalistii sã depãseascã starea de încorsetare si sã intre în starea de învingãtori. Ar merita ca si românii sã participe dupã atîtia ani de absentã la un campionat mondial de fotbal. Hai, România!“.

„Strategia si alcãtuirea echipei este deficitarã“

Emil Creangã, presedintele FC Cetatea: „Dacã ar juca echipa nationalã cu spiritul celor care urmãresc meciul, ar bate cu 7-0. Din pãcate, am avut surprize neplãcute în ultimii ani, la competitii de anvergurã. Pãrerea mea este cã avem un lot capabil sã batã Grecia la peste douã goluri. Însã, foarte importantã este discutia dintre antrenor si jucãtori de dinainte de meci. Trebuie sã stii ce sã le comunici, sã-i mobilizezi acolo unde e nevoie“. Vlad Anghelutã, subprefect: „Nu sînt foarte legat de fotbal, mai mult de tenis de cîmp, sport pe care îl si practic. Dar, la un astfel de meci nu am cum sã stau deoparte, voi fi în fata televizorului. Eu as fi foarte multumit sã se termine 2-0 si sper sã dea goluri Torje si Marica. Speranta moare ultima. Cred în sansele echipei nationale, sper ca si antrenorul sã fie mai inspirat si sã nu mai trimitã în teren pe Mãtel si alti jucãtori de care nici nu am auzit“. Vasile Apopei, city-manager Tîrgu Neamt: „Sper în victorie. Nu stiu dacã ne calificãm, dar un rezultat de 2-0 nu este foarte greu, nu e imposibil. M-as încumeta sã spun cã ne vom califica dupã prelungiri. Toatã lumea merge pe criterii de performantã, de motivare a jucãtorilor si am înteles cã premiile sînt substantiale. Strategia si alcãtuirea echipei este deficitarã. Nu sînt suficient de motivati jucãtorii, nu sînt adusi cei care trebuie“. Mihai Onu, sustinãtor al fotbalului din Tîrgu Neamt: „Cred cã România are 33% sanse sã se califice. Eu sînt realist. Sînt mai multe probleme la nationalã, începînd cu antrenorul, Victor Piturcã. În echipa nationalã, Chivu, Mutu, Rãdoi si Tamas ar trebui sã fie titulari, pentru cã sînt jucãtori de mare performantã. Însã Piturcã nu a jucat la mari echipe din strãinãtate si e gelos pe ei. De asta nu-i aduce“. Constantin Matasã, primar Grumãzesti: „Sper cã vom cîstiga acest meci. Cred cã se poate cîstiga chiar la o diferentã de un gol. Fiindcã noi, românii, sîntem buni la toate. Avem toate conditiile sã cîstigãm, sper sã ni se ofere si sansa, si Dumnezeu sã fie alãturi de noi“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Polonezii ne-au surclasat iar. Conduc detasat în topul penalizatilor UE pentru legile justitiei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Presedintele Comisiei Europene a devenit subiect de breaking-news, declansând în premierã un atac dur la adresa Poloniei, propunând aplicarea „solutiei nucleare“ a Tratatului UE la adresa acestei tãri, pentru cã si-a permis sã-si modifice legile justitiei. „Solutia nuclearã“ presupune suspendarea dreptului de vot al Poloniei, în cadrul UE, sansã pe care România n-o va avea curând, oricât de mult si-ar modifica legile justitiei. Câtã sustinere a avut propunerea Comisiei Europene s-a vãzut în reactia imediatã a Consiliului Europei care, în opozitie totalã, a declarat cã „trebuie sã se punã capãt distrugerii reputatiei Poloniei, prin aplicarea vreunei sanctiuni“. La rândul sãu, Guvernul Poloniei a ripostat ferm, atentionând cã orice stat european, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar. Acest Guvern motiveazã cã în Polonia, nu numai cã justitia a ajuns o „castã“, dar pe deasupra mai este si putred de coruptã. Bineînteles cã Polonia are si ea strãzi, iar la semnalul presedintelui Comisiei Europene aceste strãzi au fost invadate de protestatari gen „# Rezist!“, cu telefoanele aprinse. De remarcat cã scenariul protestelor poloneze este identic cu cel al protestelor românesti, dovedindu-se astfel cã este opera acelorasi artizani, ca si pe meleagurile noastre. Spre deosebire de Guvernul Poloniei, ferm si stabil în reactii, Guvernul României, fiind mai slab de înger, este marcat de complexul Strãzii, cedând acesteia atributul reprezentãrii suveranitãtii tãrii. Strada a preluat si atributele legislativului, fapt salutat în exterior prin cãderi în fund de admiratie.

Suveranitatea României, partidã de ping-pong între „Statul de drept“ si „Statul paralel“, arbitratã de Klaus Iohannis

România, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar, în jaloanele obligatiilor UE. Toti protestatarii, interni sau externi, reclamã cu surle si trâmbite cã sunt încãlcate obligatiile fatã de UE, fatã de independenta justitiei si fatã de lupta anticoruptie, fãrã a reusi vreunul dintre acestia sã articuleze, cu subiect si predicat, care sunt obligatiile încãlcate. Constatãm cu stupoare cã, atât Bruxelles-ul, cât si cercurile vocale românesti nu au avut nici o reactie în 2004, când Guvernul Nãstase a modificat prin „asumarea rãspunderii“ legile justitiei. Aceeasi lipsã de reactie s-a manifestat si în 2005, când Guvernul Boc, prin ministrul Monica Macovei, a mutilat legile justitiei, tot prin „asumarea rãspunderii“. Mutilarea a fost sesizatã de Curtea Constitutionalã, care a declarat circa 100 dintre articole neconstitutionale. Din 2005 si pânã astãzi, pe solutiile izvorâte din aceste prevederi neconstitutionale, sumedenie de dosare penale au fost deschise si finalizate prin erori judiciare. Suficiente destine au fost schilodite iremediabil si nici aceasta nu a reusit sã socheze Bruxelles-ul sau Strada. Erorile judiciare nu au socat nici pe artizanii „Statului paralel“, care sã-i facã sã dea ordin pe unitate „facilitatorilor“ ca sã declanseze proteste pentru derapajele justitiei. Dinpotrivã, acesti „facilitatori“ asigurã acum declansarea „protestelor spontane“ zilnice, cu tot tacâmul, pentru ca maleficele legi ale justitiei sã nu fie modificate nici cu o virgulã. Protestatarii sunt asigurati cã pentru „erorile judiciare“ România nu va fi sanctionatã cu „solutia nuclearã“. Poate doar sã fim sanctionati cu genunchii pe coji de nuci, pentru aceste erori si derapaje ale justitiei. Prins între decizia Comisiei Europene si reactia Consiliului Europei, drãgutul nostru presedinte Klaus Iohannis se pomeneste cântând în struna Comisiei, înainte de a apuca sã citeascã legile justitiei, pe care Parlamentul i le-a trimis spre promulgare. Întrebat dacã România ar avea soarta Poloniei privind legile justitiei, presedintele, sigur pe el, s-a trezit declarând cã „Existã un risc evident“. Evidentã pe care presedintele nu vrea s-o declasifice. Dacã domnul presedinte ar fi avut minima curiozitate obligatorie sã-si consulte cel mai umil consilier, ar fi aflat cã în cazul în care Polonia ar fi avut acum noile noastre legi, Bruxelles-ul nu ar mai fi amenintat-o cu sanctiuni. Este incalificabilã superficialitatea cu care presedintele se pozitioneazã în spatiul public, în legãturã cu niste legi asupra cãrora încã nu s-a pronuntat nici mãcar Curtea Constitutionalã.

Noile legi ale Justitiei, inclusiv Codurile, au sansa sã fie cele mai bune din ultimii 15 ani ale statului de drept.

Spre deosebire de legile anterioare, noile legi beneficiazã de circumstante favorizante. Fiind promovate în Parlament ca proiecte de legi si nu ca ordonante, acestea au fost supuse obligatoriu unor dezbateri, au putut fi amendate, nu vor putea intra spre promulgare decât dupã trecerea printre furcile caudine ale Curtii Constitutionale si dupã o nouã dezbatere în Parlament pentru a fi puse în acord, vor putea fi trimise spre promulgare cãtre presedinte. Dar pânã acum se dovedeste cã de circumstante favorizante nu au putut beneficia legile justitiei din 2004 si 2005. Curtea Constitutionalã a fost implicatã deja în a peria si a elimina toate „îngrijorãrile“ unora sau a altora din aceste legi. În plus, i se oferã lui Klaus Iohannis sansa sã promulge un pachet de legi pentru care nu va avea motive sã mai fie îngrijorat sau sã transfere „Strãzii“ aceste îngrijorãri. Se poate aprecia cã pânã la intrarea în vigoare legile respective trec prin nenumãrate filtre, aceasta fiind calea fireascã. În atari situatii, orice contestare vehementã a noilor legi nu poate fi catalogatã decât ca expresie a negãrii statului de drept.

Delirul lui Raret Bogdan, de la Realitatea TV, este mãsura negãrii statului de drept

Numitorul comun al tuturor contestatiilor vehemente vizeazã legile justitiei, pentru ca acestea sã nu fie modificate, pânã când Liviu Dragnea nu va fi condamnat pe stil vechi. S-a dovedit cã „Strada“ nu cunoaste alt motiv pentru proteste. Protestatarii îsi orienteazã argumentele si dupã cum bate vântul din directia magistratilor, a televiziunilor si a presei, dar sunt ghidati în actiunile lor „spontane“ de cãtre armatele de „facilitatori“, mercenari ai „Statului paralel“. Televiziunile sunt împãrtite pro si contra Partidului Social Democrat, devenit din decembrie 2016 tinta unicã în perspectiva alegerilor din 2019. În orice protest moderatia în ton si atitudine este de preferat, dar stridenta si delirul se dovedeste cã apartin funciar adversarilor traditionali ai Partidului Social Democrat. La limita superioarã a delirului se situeazã jurnalistul Rares Bogdan si locotenentii acestuia, de la Realitatea TV. În ultimele zile, din putul gândirii acestui lider al opiniilor contondente au fost aruncate în spatiul public mai multe mesaje, greu de circumscris în normalitate. Dupã mintea acestuia, lupta politicã trebuie dusã în stradã, unde fasciilor nu le-a rãmas decât o singurã sansã, sã atace si sã ocupe Parlamentul, sã-i arunce pe parlamentari peste gard, sã-i urmãreascã pânã acasã, pentru aplicare de corectii lor si familiilor acestora, spre vesnicã tinere de minte. Desi recunoaste cã „stânga româneascã având toate datele problemei, putere formal legitimã, deci control asupra legiferãrii si lideri care pot bate cu pumnul în masã“, aceasta ar putea obtine „mântuirea politicã“ militând pentru instalarea monarhiei în România.

Viziunea individului izvorãste din noaptea mintii

Delirul continuã cu convingerea acestuia cã trecerea la monarhie, nu numai cã ar avea valenta unor restartãri ale societãtii, dar, în sfârsit, „ar da câstig de cauzã prizonierilor frustrãrii“ de a convietui într-un regim republican. Putul gândirii este abisul în care Rares Bogdan a descoperit cã „singura carte câstigãtoare a unei tãri (sub monarhie) este sinele colectiv“. Dupã autorul unei astfel de asertiuni, cele 17 natiuni republicane din cadrul UE sunt realmente de deplâns „sinele colectiv“ regãsindu-se doar în cadrul celor sapte monarhii care mai existã în Europa. Realizând cã îndemnând stânga spre monarhie vorbeste la lunã, Bogdan Rares conchide cu nãduf cã „uite de asta suntem la coada vacii si riscãm sã ne uitãm la ea în fund tot restul zilelor noastre, cã ne lamentãm si ne este lene“. Aceastã cugetare briliantã ar trebui tradusã în limbile de circulatie si transmisã spre iluminare celorlalte 16 republici europene, în compania cãrora România tot stã la coada vacii. Sãmânta mesajului lui Rares Bogdan nu a cãzut pe teren sterp. A încoltit în mintea fertilã a unui rãtãcit prin PSD, presedintele executiv Nicolae Bãdãlãu, care vrea sã fie pãrtas, alãturi de Liviu Dragnea, la opera de constructie a unei Case Regale în România. Se dovedeste astfel cã Rares Bogdan are prozeliti în PSD. Salut pozitia fermã a premierului Mihai Tudose, care se declarã republican, fãrã a avea vreun complex. Este în logica lucrurilor ca la conducerea PSD-ului sã fie republicani convinsi, nu monarhisti de conjuncturã.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Colegiul National Calistrat Hogas – file din cronica lui 2017

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sfârsitul unui an este întotdeauna prilej de introspectie si de retrospectie, de inventariere a tuturor realizãrilor care s-au acumulat în cele 365 de zile ale sale si, mai ales, de evaluare a raportului între eforturile depuse si roadele culese. Colegiul National Calistrat Hogas îsi recupereazã, asadar, în acest moment de bilant, toate izbânzile anului 2017 care au fãcut ca numele lui sã rãzbatã în spatiul local, national, international si, în eter, chiar în spatiul cosmic (exagerare permisã, dacã tinem cont de evenimentul unic în tarã în care elevii liceului au luat legãtura cu astronautii Statiei Spatiale Internationale). Spre cei care au fãcut posibile aceste izbânzi ale colegiului se îndreaptã astãzi recunostinta noastrã.

Performante scolare la cel mai înalt nivel

În primul rând, multumirile noastre sunt adresate elevilor, acesti fragili, dar extrem de promitãtori subiecti ai educatiei si în special celor care au adus performanta acasã, la Hogas: Mihnea Bâlici, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Filosofie si medalie de argint la cea de-a XXV-a editie a Olimpiadei Internationale de Filosofie de la Rotterdam (profesor îndrumãtor: Ecaterina Romascu); Stefania Teleucã, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã; Mãdãlina Merticaru, Premiul II – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Dragos Filioreanu, Premiul III – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Luiza Elisabeta Oruc, Mentiune la Olimpiada Nationalã de Limba Englezã (profesor Tania Bucur); Elena Sârbu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Oana Corina Mazilu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Istorie si Premiul I la Sesiunea de referate si comunicãri stiintifice, sectiunea Istoria Românilor, iunie 2017, Focsani (profesor Daniela Mãtãsaru-Ionescu); Teodor Toma, Andrei Malaicu si Eduard Constantin Pãtrunjel, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Argumentare, Dezbateri si Gândire Criticã Tinerii dezbat (profesor Petruta Lostun); Iustina Gavrilutã, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã. Toti acesti elevi au fost invitati si recompensati la festivitatea de decernare a premiilor de excelentã în cadrul celei de-a cincea editii a Sãrbãtorii Scolii Nemtene, organizate de Inspectoratul Scolar pe 12 decembrie. În cadrul premierii speciale pentru rezultatele obtinute la concursuri internationale, organizate de Ministerul Educatiei Nationale, pe 19 decembrie 2017, lui Mihnea Bâlici i-au fost înmânate diploma si recompensatia materialã de cãtre ministrul Educatiei, Liviu Pop, pentru performanta greu de egalat obtinutã la Olimpiada Internationalã de Filosofie de la Rotterdam, anume medalia de argint. Lista elevilor care au fãcut cinste institutiei e completatã de Ana Maria Holotã, cea care a fost doi ani consecutiv votatã Voluntarul anului în domeniul tineret si care în 2017 a reprezentat România ca delegat al tineretului voluntar la Consiliul Europei. Ana Maria a fost premiatã, alãturi de Mihnea Bâlici, în septembrie 2017, în cadrul unei festivitãtii speciale a Consiliului Local. Cei doi au fost, alãturi de Sîrghi Andreea Cristina si Mazilu Corina Oana, sefi ai promotiei 2017 pentru cele douã profiluri ale colegiului, real si uman iar la aceste distinctii s-a adãugat premiul pentru performanta lui Mihnea de a obtine prima medie pe judet în urma examenului de bacalaureat. În acelasi registru trebuie amintite Mentiunile Speciale obtinute la etapa nationalã a olimpiadelor si concursurilor scolare de Vasiliu Cristina-Georgiana (Lectura ca abilitate de viatã), Tunã Ilinca-Alexandra (Limba neogreacã), Ioan Cãdere si Patricia Preisler (Chimie), Alexandru Petronela-Laura (Istorie), Enache Andi-Ioan (Lingvisticã), Dudãu Mãdãlina, Patilea Ioana-Alexandra si Dandu-Pop Andrei Nicu (Matematicã aplicatã). La fel, au fãcut onoare colegiului si ceilalti 16 elevi participanti la aceste competitii scolare, precum si eleva Sabina Glavce care a obtinut în august o bursã în cadrul scolii de varã Oxford for Romania. Fãrã implicarea profesorilor si a elevilor n-ar fi fost posibile nici cele douã Premii I obtinute de revistele colegiului, Zece+ (coordonator: prof. dr. Cristina Neculães) si Adobiografiinta (coordonator: insp. prof. dr. Gheorghe Brânzei) la Festivalul International Concurs Anelisse de filme, fotografii si reviste scolare – Editia a V-a din 31 iulie 2017 de la Iasi si la Concursul National de Jurnalism si Reviste Scolare.

Profesori dedicati

Adresãm multumiri partenerilor si colaboratorilor nationali si internationali ai colegiului, celor care au contribuit la implementarea si derularea parteneriatelor si a proiectelor de tip Erasmus+. Urmând firul temporal, enumerãm proiectele colegiului, de anvergurã internationalã: 2015-2017 – SELFY – SAVE EARTH’S LIFE FOR YOUTH, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Grecia, Portugalia, Italia, Reunion, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2017 – Proiectul FACT-REFLECT-ACT câstigãtor al ZILEI EUROSCOLA din 17 noiembrie, cu vizita elevilor la Parlamentul European de la Strasbourg (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2016 -2019 – MOVE YOUR BODY AND MIND – HEALTHY LIFESTYLE FOR ADOLESCENTS!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Bulgaria, Franta, Polonia, Spania, Marea Britanie, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2018 – APPRÉHENDER LE PATRIMOINE CULTUREL IMMATÉRIAL ATTACHÉ AUX DIFFÉRENTES UTILISATIONS DU CHEVAL, LE SAUVEGARDER, LE RESPECTER ET SENSIBILISER AUX NIVEAUX LOCAL, NATIONAL ET EUROPÉEAN, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Franta si Spania (coordonator: prof. Alina Balus); 2016-2018 – EUROPEAN VALUES AND BEING PHYSICALLY ACTIVE THROUGH GAMES FOR A BETTER LIFE, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Portugalia, Turcia, Polonia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2018 – ANGAJABILITATE+ PRIN PRACTICÃ LA LOCUL DE MUNCÃ, proiect Erasmus+, mobilitãti stagiari VET – Spania (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2017-2019 – BIOPLASTICS – THE FUTURE OF FOOD PACKING!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Marea Britanie si Grecia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2019 – ESCRIBIMOS NUESTRA HISTORIA. CREAMOS NUESTRO PLANETA, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Spania, Italia si Portugalia (coordonator: prof. Alina Zaharia)

Alte repere ale anului

Gratie acestor colaborãri, dar si a altor parteneri la nivel local si national, Colegiul National Calistrat Hogas a fost gazda unor evenimente notabile de-a lungul anului 2017: spectacolul de teatru în limba francezã Caii la fereastrã, adaptare dupã Matei Visniec, în regia lui Christelle Derré (aprilie), spectacolul de circ aerian Etreinte, în care au fost implicati 12 elevi hogãseni, la Rethel, Franta (octombrie), transmis si de TV France 2, dialogul prin contact TELEBRIDGE dintre elevii colegiului si astronautul italian Paulo Nespoli de pe Statia Spatialã Internationalã, în cadrul Programului ARISS si în colaborare cu Glanmire Community Colledge, Cork, Irlanda (octombrie), târgul de proiecte Tineri cu initiativã pentru dezvoltarea unei culturi civice în municipiul Piatra-Neamt, realizat în colaborare cu asociatia Reper pentru Management prin Valori Bucuresti (noiembrie), vizita la Parlamentul European de la Strasbourg a celor 28 de elevi din clasa a XI-a E, în cadrul programului Euroscola (noiembrie), Marsul Calistratilor, editia a XI-a, manifestare la care au participat peste 400 de elevi, organizatã cu prilejul Zilei Nationale a României. Nu în ultimul rând, ne arãtãm recunostinta fatã de oaspetii alesi care au trecut pragul Colegiului National Calistrat Hogas în 2017. E vorba de poeta Ana Blandiana, de scriitorul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea Iasi si de Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“ Iasi, a cãror prezentã s-a dovedit pentru elevi, cum era de asteptat, o sursã de inspiratie, de motivare si de încurajare întru culturã si cunoastere. Întâlnirea cu excelenta a fost pecetluitã la final de an de vizita ministrului Educatiei Nationale, Liviu Pop, ale cãrui constatãri si aprecieri legate de nivelul de performantã scolarã de la Colegiul National Calistrat Hogas fac de mult timp parte din cartea de vizitã a institutiei. „Elevi, pãrinti, profesori, colaboratori, vã multumim cu nedisimulatã cãldurã pentru efortul, pentru devotamentul si pentru implicarea în izbânzile colegiului! La Multi Ani!“, se aratã în comunicatul primit la redactie din partea conducerii colegiului pietrean.

Citește știrea

Trending