Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

SÃRACI LIPIÞI

Știre publicată în urmă cu

în data de

• zeci de mii de nemteni nu au resurse pentru nevoi elementare – hranã, adãpost, îmbrãcãminte • 12.172 de persoane beneficiazã de venitul minim garantat, peste 16.000 de ajutoare de cãldurã si circa 33.000 de alocatii familiale complementare si alocatii de sustinere pentru familia monoparentalã • sãrãcia determinã boalã, statisticile indicînd tot mai multe cazuri de TBC, cancer etc. •

Specialistii Ministerului Muncii estimeazã cã, la ora actualã, o cincime dintre români se confruntã cu sãrãcia extremã, adicã le lipsesc resursele de satisfacere a nevoilor absolut elementare individului pentru trai: hranã, adãpost, îmbrãcãminte. În Neamt, proportia locuitorilor afectati de sãrãcie extremã depãseste procentul calculat la nivel national. Cei mai afectati de acest flagel sînt tinerii, agricultorii, persoanele fãrã loc de muncã si pensionarii, cu mentiunea cã, în mediul rural, amploarea fenomenului sãrãciei este mai mare. „Sînt trei aspecte pe care le luãm în consideratie pentru a determina proportia locuitorilor judetului afectati de sãrãcie extremã – plata venitului minim garantat, plata ajutoarelor la încãlzire si plata alocatiei familiale complementare si a alocatiei de sustinere pentru familia monoparentalã, în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 105/2003. La sfîrsitul lunii septembrie, Directia de Muncã, Solidaritate Socialã si Familie Neamt avea în platã 12.172 de beneficiari ai prevederilor Legii 416/2001 privind venitul minim garantat. Noi considerãm cã acestia sînt nemtenii care trãiesc în sãrãcie extremã. Lor li se adaugã beneficiarii ajutoarelor la încãlzire pe care statul le plãteste în perioada noiembrie 2005 – martie 2006, peste 16.000, multi dintre ei regãsindu-se si pe lista beneficiarilor ajutoarelor acordate prin Legea 416/2001. În sfîrsit, în rîndul nemtenilor afectati de sãrãcie extremã pot fi inclusi si beneficiarii alocatiei familiale complementare si a alocatiei de sustinere pentru familia monoparentalã, în jur de 33.000 de persoane, multe dintre ele – la fel – aflate si în plata venitului minim garantat“, a precizat Ana Costin, consilier superior la Directia de Muncã, Solidaritate Socialã si Familie Neamt. Pensionarii se înscriu si ei printre victimele sãrãciei. Statisticile aratã cã judetul Neamt are aproape 155.000 de pensionari care, în marea lor majoritate, trãiesc în sãrãcie lucie. Astfel, pensia medie pe judet pentru cei 113.000 de pensionari la stat este de 2.493.000 lei, sub salariul minim pe economie, iar pensia medie pentru cei 43.000 de pensionari din agriculturã este de 806.000 lei.

Copiii si tinerii – cei mai afectati de sãrãcie Factorii ce mãresc pragul de sãrãcie sînt nivelul redus de educatie, cu cel mai mare impact asupra bunãstãrii, urmat de apartenenta etnicã si de somaj. Cei mai afectati sînt copiii si tinerii de 15-24 de ani, care au un nivel ridicat de sãrãcie fatã de adulti. Ei reprezintã 40% dintre sãraci, iar viitorul lor este destul de sumbru, în conditiile în care numãrul celor care abandoneazã scoala este în continuã crestere. Într-o palidã încercare de a restrînge numãrul celor care abandoneazã scoala, statul acordã elevilor care provin din familii cu venituri reduse o serie de facilitãti. Una dintre acestea se referã la acordarea unei burse lunare de 1,8 milioane lei elevilor de liceu. În judetul Neamt au fost 4.191 liceeni care au solicitat sã fie cuprinsi în programul „Bani pentru liceu“, însã au fost acceptati doar 1.517. Acestia provin din familii în care valoarea venitului mediu lunar este de 14.958 lei vechi pe membru de familie, ceea ce înseamnã cã beneficiarii bursei provin din familii care trãiesc, practic, la limita subzistentei. Statul acordã, de asemenea, si rechizite gratuite copiilor sãraci, în primul an de scoalã. În judetul Neamt au beneficiat de rechizite gratuite 30.680 de elevi din cei 53.600 care au început scoala. Cei mai multi dintre ei provin, asa cum era de asteptat, din mediul rural.

Sãrãcia – boalã grea Falimentul întreprinderilor si lipsa locurilor de muncã duc, inevitabil, la sãrãcie. Locuintele în care trãiesc sãracii sînt fie construite din chirpici, fie apartamente murdare în blocuri degradate si în foste cãmine ale unor întreprinderi. Hrana de bazã o reprezintã pîinea si cartofii, iar îmbrãcãmintea este cumpãratã de la second hand. În mediul urban, 50% dintre sãraci nu-si pot plãti la timp facturile pentru utilitãti, 18% dintre ei fiind deconectati de la sistemul de încalzire si apã caldã. O treime din populatia sãracã locuieste în case aglomerate, cu trei sau mai multe persoane în camerã, neavînd aragaz, iar 42% dintre ei nu au nici frigider. Mai mult, trei pãtrimi dintre sãraci nu au acces la un sistem de încãlzire sau la apã curentã, iar 70% nu au baie în locuintã. Subalimentati, avînd parte de conditiile precare de locuit, nemtenii se îmbolnãvesc pe capete. Tuberculoza, cunoscutã si sub denumirea de boala sãrãciei, este una dintre bolile care continuã sã facã victime printre nemteni. În primele opt luni ale anului au fost înregistrate în Neamt 413 cazuri noi de tuberculozã pulmonarã, cu 24 mai mult decît în aceeasi perioadã a anului trecut. Cei mai multi dintre nemtenii afectati de tuberculozã, respectiv 154, provin din zona arondatã Spitalului Municipal Roman. 15 dintre bolnavii luati în evidentã anul acesta sînt copii cu vîrste de pînã la 14 ani. Cadrele medicale de la dispensarul TBC din Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Judetean sustin cã majoritatea bolnavilor de TBC provin din rîndul pensionarilor de boalã, al celor fãrã ocupatie si al celor care locuiesc în mediul rural. O bunã parte dintre ei sînt etnici tigani, au multi copii, nu au serviciu si nu au ce mînca, în schimb, consumã alcool. Cresterea numãrului de bolnavi de cancer este încã un efect al sãrãciei extreme în care ajung sã trãiascã tot mai multi nemteni. Evidentele întocmite de cadrele medicale ale Directiei de Sãnãtate Publicã Neamt aratã cã, la sfîrsitul primelor trei semestre ale anului, se aflau în evidentã 9.300 bolnavi. 1.176 dintre acestia figureazã drept cazuri noi, care au fost descoperite si luate în evidentã de la începutul anului pînã la sfîrsitul lunii septembrie, cu 24 mai multe decît în primele nouã luni ale anului trecut. Conform statisticilor medicale de specialitate, în functie de numãrul cazurilor înregistrate anul acesta si de localizarea tumorii, pe primul loc se situeazã cancerul digestiv (colon, rect, stomac) – 224 de cazuri. Medicii oncologi, chirurgii si internistii nemteni au concluzionat cã printre factorii determinanti ai cresterii numãrului de cazuri de cancer de colon se numãrã obiceiurile alimentare proaste, consumul de alcool, fumatul si stresul.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending