Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Sãnãtatea muntenilor, la voia sortii

Știre publicată în urmă cu

în data de

• conducerea CAS Neamt ia în calcul varianta de a nu se semna contract de prestãri servicii cu Centrul de Sãnãtate Ceahlãu • conducerea DSP Neamt sustine cã sectia Pediatrie a unitãtii nu are circuite corespunzãtoare si nici conditii optime de desfãsurare a activitãtii • reprezentantii unitãtii si primarul Schiopu se zbat sã mentinã spitalul în activitate •

Zeci de mii localnici de pe Valea Muntelui riscã sã rãmînã fãrã asistentã medicalã pe timp de noapte si în week-end, si chiar fãrã o minimã asistentã spitaliceascã, întrucît existã pericolul de a nu mai functiona Centrul de Sãnãtate Ceahlãu. Se pare cã respectiva unitate sanitarã nu poate semna contractul cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate Neamt, deoarece nu îndeplineste numeroase conditii prevãzute de contractul cadru. Desi, de ceva vreme, unitatea functioneazã cu 25 de paturi, structurate pe douã sectii – Interne si Pediatrie – cea din urmã are mari sanse sã se desfiinteze. Si asta pentru cã reprezentantii Directiei de Sãnãtate Publicã Neamt considerã cã spatiul aferent nu corespunde din punct de vedere al circuitelor. Mai grav este cã, potrivit opiniei celor de la DSP Neamt, spatiul de la Pediatrie, care nu corespunde desfãsurãrii unei activitãti corespunzãtoare si unde nu se pot da consultatii în conditii optime, nu poate fi reorganizat. Conform precizãrilor fãcute de cãte jurista Daniela Soroceanu, director general al CAS Neamt, aceastã unitate spitaliceascã nu poate functiona cu o singurã sectie. Alte probleme majore pe care le are sînt legate de faptul cã functioneazã cu un singur medic, nu are laborator de analize si nici posibilitãti de investigatii radiologice. Singurul cadru medical este Lucretia Dobreanu, aflat, de altfel, la pensie, dar care, în baza unei delegatii si a unui accept al Ministerului Sãnãtãtii, este si director al unitãtii. Avînd în vedere cã medicul are domiciliul în aceastã localitate, dã consultatii oricãrui pacient, zi si noapte. Astfel, cazurile care nu sînt foarte grave sînt rezolvate pe loc, iar cele mai dificile sînt orientate, în functie de complexitate, cãtre Spitalul Bicaz, ori cãtre Spitalul Judetean de Urgentã Neamt. „La Centrul de Sãnãtate Ceahlãu sînt mai multe neajunsuri, asa încît, în mai multe rînduri, au fost fãcute adrese cãtre Ministerul Sãnãtãtii, prin care se solicita transformarea respectivei societãti într-un centru social. Nu am primit, pînã acum, nici un rãspuns. O altã variantã la care ne-am gîndit a fost aceea de a înfiinta acolo un centru de permanentã competitiv. Un mare avantaj ar fi cã acolo existã un punct al Ambulantei, care poate oricînd rezolva urgentele si le poate si transporta la un spital cu posibilitãti mai mari de investigatii si tratament“, a declarat doctor Constantin Nanu, director al DSP Neamt. Doctor Lucretia Dobreanu, director al Centrului de Sãnãtate Ceahlãu, respinge ideea de a fi desfiintatã aceastã unitate sanitarã sau de a fi transformatã în altceva. Mai mult decît atît, se zbate din rãsputeri pentru a convinge conducerea CAS Neamt sã semneze contractul. „Acreditarea mea pe post si ca director este valabilã pînã pe 15 mai. Pînã la acea datã sper din toatã inima sã conving atît conducerea Directiei de Sãnãtate Publicã, cît si pe cea a Casei de Asigurãri sã semneze contractul cu spitalul nostru. Zilele acestea, vreau sã mã întîlnesc cu doctorul Petrovici, pe care as vrea sã îl conving sã vinã aici de douã ori pe sãptãmînã, pentru a da consultatii în regim de ambulator, si cu doctorul Popîrlan, cu care vreau sã tratez pentru efectuarae analizelor de laborator. Noi avem, acum, analizor, efectuãm analize, dar pentru cã nu avem chimist si medic de laborator, Casa de Asigurãri nu ne deconteazã serviciile. Pediatria se poate reorganiza din punct de vedere al spatiului, totul este sã existe bunãvointã, întelegere si dorinta de a nu dãrîma ceea ce existã si s-a fãcut cu destule sacrificii. Aici nu poate functiona un centru de permanentã, pentru cã nu gãsim cinci medici care sã lucreze“, a declarat doctor Lucretia Dobreanu. O altã persoanã care se implicã si face eforturi pentru mentinerea Centrului de Sãnãtate Ceahlãu este Constantin Schiopu, primarul localitãtii. „Pentru mine, acest spital reprezintã foarte mult si nu vreau sã mã gîndesc la varianta ca el sã disparã sau sã se transforme în centru social. Nu putem lãsa aproape 20.000 de locuitori de pe Valea Muntelui la voia sortii si nici nu îi putem trimite, pentru orice micã problemã de sãnãtate, la Piatra Neamt. Mã voi duce personal al Directia de Sãnãtate Publicã si voi face lobby pentru Centrul de la Ceahlãu“, a declarat primarul Constantin Schiopu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending