Salonul de primăvară şi Anuala de pictură, sub semnul Roman 630

■ 31 artişti plastici expun 110 lucrări ■ 80% dintre acestea fac parte din colecţiile permanente ale instituţiei ■

Salonul de primăvară (ediţia a X-a) şi Anuala de pictură, grafică, sculptură şi fotografie (ediţia a XVIII-a) se desfăşoară în acest an sub semnul Roman 630.

Este cel mai important eveniment expoziţional dedicat împlinirii a 630 de ani de la prima atestare documentară a „tîrgului Roman“. Curatorul Muzeului de Artă, Mihaela Ciobanu, propune o călătorie picturală în timp şi spaţiu, în Romanul de altădată, văzut prin ochii celor 31 de artişti nemţeni, 80% dintre lucrările expuse făcînd parte din colecţile permanente ale instituţiei. Florin Mircea Zaharescu „propune“ Roman Întemeietorul (Atestarea), Roman I Cneazul (legenda), iar Mircea Ciacîru îi invită pe vizitatori la un popas meditativ, la un remember muşatin unde pot descoperi, spune muzeografa, un Roman I Întemeietorul cald, blajin, înţelept, în varianta clasică a voievozilor, încadrat de însemnele voievodale.

„Un şirag de preţioase arhitecturi se impun de printre anotimpuri, de peste timpuri, în atmosfere idilice, romantic, în cromatica lui Mihai Olteanu: Casa Hogaş, Casa mareşal Prezan, Casa Iliescu, primăvară pe Anton Pann, primăvara şi toamna pe Dobrogeanu Gherea, iarnă în Cartierul Lipovenesc, Episcopia, intrarea în cimitir…“, spune Mihaela Ciobanu.

Alte tablouri „zugrăvite“ de artişti ilustrează imagini semnificative din Romanul de altădată: din parc, din bîlciul anual, imagini ale Episcopiei, Bisericii Sfînta Tereza, zidul ruinat al Bisericii Precista Mare, aparţinînd  lui Francis Pal, Doinei Diaconu sau lui Ovidiu Cărpuşor. În tablouri apar şi alte monumente: Casa spiţerului Iohan Simeon Bruckner, (în care s-a născut şi a copilărit mama medicului Constantin Bălăceanu Stolnici), ilustrat tot prin penelul braşoveanului Ovidiu Cărpuşor.

O abordare originală, simbolică, un omagiu adus marelui dirijor Sergiu Celibidache (de la naşterea căruia anul acesta se vor împlini, în iunie, 110 ani) apare la Mihaela Vieru, în lucrarea Celibidache – cheia succesului spre o altă dimensiune a timpului. Irina Lazăr s-a oprit asupra portretului în grafică a Episcopului Melschisedec. Florin Mareş propune un interior din Episcopia Roman.

Din lucrările lui  Gheorghe Iliescu sînt expuse tablourile: „Vechi şi nou în Roman“, din zonele industriale ale Romanului de altădată: ITR, Prefabricate, Umaro, Silozurile. Grigore Andreiescu are lucrări tot din perioada de dezvoltare comunistă.

Constantin Bîrjoveanu este ilustrat în expoziţia colectivă de la Roman cu lucrări de grafică şi pictură, care prezintă locuri, părţi de clădiri specifice epocii, fiind surprinse diferite stiluri arhitectonice, multe dispărute: farmacia Bogza, fosta clădire Sanepid, fosta secţie financiară. Adrian Secoşanu expune Laminorul din Roman. Victor Stanciu prezintă armonioase peisaje, străzi din Roman.

Vasile Statopol, Adela Moga, Rozalia Pantelimon propun şi ei locuri şi oameni din alte timpuri. Viorica Guşul se opreşte asupra Liceului Roman Vodă şi a străzii centrale, surprinzînd agitaţia stradală şi arhitectura specifică. Stejarul Unirii, pictat în 1977, apare în  acuarela Julietei Cozărescu. Iulia Hălucescu oferă o spectaculoasă intrare în Episcopie toamna. În acuarelele lui Eamaş Iurii sînt surprinse Biblioteca Municipală şi Episcopia. În galeria de portrete organizatorii s-au oprit asupra profesorului Teofănescu, realizat de Costache Nenea, profesor N. Steţcu, creionat de Aurel Vlad şi Adina Lozinschi.

Vica cu fundiţă iese din penelul lui Gheorghe Iliescu. Mihai Olteanu realizează portretul intitulat Alina, Costache Horia – în grafia lui Adrian Secoşanu, portret Dorina – în grafica Miei Moţatu Steurer şi în picturalul Doinei Colescu. Apar şi autoportrete ale lui: Victor Stanciu, Constantin Bîrjoveanu, Mihai Olteanu, Adrian Secoşanu, Rodica Bondi, Maria Ciurdea Steurer.