Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Salar

Știre publicată în urmă cu

în data de

La vita e bella

• O stire tonicã; si, mai ales, frumoasã. Undeva, lîngã Roman, un întreprinzãtor privat a creat 49 de noi locuri de muncã într-o fabricã ce produce, în sfîrsit,… ceva. Polistiren, pare-mi-se. Putea sã producã, la fel de bine, papuci de casã, halate de baie, pingele pentru tenisi, placheuri sau caiele de potcovit puricii. Pentru cã toate sînt bunuri materiale palpabile si care satisfac anumite necesitãti ale unor anumite categorii de oameni. Asa da! Mai mult decît atît. Zilele trecute, am vãzut în buricul tîrgului, la parterul unei vechi clãdiri care, de bunã seamã, ar fi ispitit plosnitele financiare ce au infectat urbea, ceva care, în sfîrsit, pare sã nu fie o bancã. Ci o prãvãlie. Semn cã normalitatea dã semne vagi cã încã nu a murit de tot si cã românul mai are palide urme de bun simt si îndreptare cãtre cele firesti.

• Grafie de mare functionar al unei tãri europene, în limba pãrinteascã, întemeiatã de cronicari si desãvîrsitã de clasicii literaturii române. Grafie de care s-ar rusina si secretara de la scoala unde lucrez, dacã, în ciuda faptului cã ortografiazã asijderea, n-ar avea circumstanta atenuantã cã ea nu este încã cea mai mare peste… Nu spui cine, persoanã importantã! „Venituri din salar…“. Auziti, „salar“! Poate solar; sau sonar, sobar, salatã, sonatã sau salvamar, sau salam sau mai stiu eu ce. Cã doar n-o sã spunem salamiu, nu-i asa? Cine dracuã’ sînt idiotii ãstia care ne conduc? Cum poate o natie care a dat minti strãlucite si inteligente sclipitoare în toate domeniile sã suporte asaltul jegos, agramat si tembel al acestor impostori analfabeti pãziti de mascati si de alte jivine asemãnãtoare? Salar… Ptiu!

• Cred cã cea mai mare nenorocire a României sînt asa zisii intermediari. Samsarii, jigodiile scîrboase, putrede si puturoase ale natiei. Care nu trãiesc ca noi toti, din salar. De la cumpãrãtorii de drepturi litigioase la intermediarii din piatã, de la speculantii verosi ai retrocedãrilor la executorii c… lui, de la speculantii mãrunti la asa zisii recuperatori bancari, samsarii jegosi care vor, fãrã cel mai mic efort, decît acela de a teroriza prin telefoane amãrîtii de români, sã cîstige copios. Unii îi numesc cesionari si nu existã în România un domeniu care sã nu fie cesionat. Pentru cã toatã lumea stie cît de greu este sã trãiesti numai din salar.

• Încercînd sã ia apãrarea managerilor privati din fruntea companiilor de stat, ale cãror salare, nu-i asa?, au dimensiuni astronomice, un valoros individ cu fatã de mutant – ceva între maistru comunist, secretar de organizatie de bazã si sofer de basculantã – afirmã cã nu ar lucra, cu priceperea si competenta lui, exersate la conducerea unei firme de salubritate de dinainte de ã’89, într-o asemenea functie pentru un salar de numai o mie si jumãtate de euro. Pãi da, ãsta-i salar?!

Primesc pe „meil“ de la Maria Diana Popescu, cîteva note din „Art-emis“, Stutgart, duminicã, 09 iunie 2013: „Vã asteptati la protectie din partea guvernului sau a presedintiei?“ (Nu, nici gînd! Ziceam si noi asa, cã…) „Fiti seriosi, dragi români! Pentru ei sînteti doar plãtitori de taxe, (Asa e!), evidente de stors bani, (Sigur!), masini de vot (Nu mai merg!) si buzunare de întors pe dos. (Sînt rupte). Atît! Cel mai înalt oficial în Justitia americanã, Procurorul General Eric Holder a afirmat public cã bancherii sînt niste criminali ce nu pot fi închisi, cã bãncile jefuiesc întreaga natiune si cã ceea ce fac ele este împotriva legii, dar pe de altã parte aceleasi bãnci sînt mai presus de lege, astfel încît Departamentul Justitiei din America nu va face nimic împotriva lor. (Si noi, care mai credeam în americani!) La noi, presedintele Tãrii ordonã folosirea fortei împotriva românilor datornici la bãnci. Citez de pe o hotãrîre judecãtoreascã de executare silitã, trimisã în redactie: «Noi – (adicã el, care face cît doi sau cît noi; toti) – Presedintele României, dãm împuternicire si ordonãm executorilor judecãtoresti sã punã în executare titlul executoriu… si ordonãm agentilor fortei publice sã sprijine îndeplinirea promptã si eficientã a tuturor actelor de executare silitã». (Putea sã zicã asta, mai degrabã, în mai 2010, cînd a tãiat salarul pentru tot restul vietii. Erau penalitãtile mai mici). În înteles mai clar, trimite mascatii fortosi peste românii amãrîti, pe care tot presedintele si guvernul i-au lãsat fãrã locuri de muncã, pentru ca acum sã li se ia cu forta casa si patul, aragazul si masa de bucãtãrie, pentru o datorie de cîteva sute sau mii de lei. Am citit un anunt de vînzare a obiectelor confiscate prin executare silitã. Sã te crucesti, nu alta: «De vînzare: fotoliu, aragaz, televizor, pat, sifonier, calculator, fier de cãlcat, centralã electricã, poartã din fier…» (E, he! Ar mai fi cîte ceva: biberon cehoslovac de 200 ml, cãrucior copil model rusesc 1967, jantã auto pe 13, rîsnitã manualã de piper, statuetã chinezeascã cu betiv si sticlã, tol de cordele, cos de nuiele împletite pentru tinut cartofi, damigeanã de vin 20 l, goalã, fireste… Nemaivorbind de sus pomenitul salar). De un sfert de secol, cei din fruntea bucatelor nationale, gunoaiele din politicã, furã de la stat, furã unii de la altii, se iartã unii pe altii si îsi sterg datoriile între ei. Sper cã va veni ziua cînd vor rãspunde la întrebãri în fata poporului. Prea mic, prea neîncãpãtor e «Zidul de la Târgoviste» pentru cît de multi la numãr sînt trãdãtorii si vînzãtorii Tãrii! De ce Anghela si Baroso (sau, tradus din germanã si portughezã, Secera si Barosu) nu se cramponeazã de încãlcarea drepturilor constitutionale ale românilor, care plãtesc taxe europene din salarii (pardon, salare) de lumea a treia? Europenii au între 1.500 si 3.000 euro lunar, românii, 200 sau 300 de euro lunar. Din toate aceste pricini avem o economie imaginarã, datorii uriase cum n-a avut niciodatã România, viitorul poporului amanetat, aparatul administratiei de stat întesat de trîntori, hoti si retele de prostitutie.“ Mai mult, gîndesc eu, totul a fost premeditat diabolic. Dupã tãierile proverbiale din… salar, cînd omul nu a mai putut plãti nimic hãmesitilor, au început executiile în masã cu de cîte zece ori valoarea initialã a creditelor. Pentru cã timpul nu iartã, nu-i asa? Si peste toatã aceastã ruinã, triumfãtoare si prospere, bãncile; si recuperatorii. Si executorii, fireste. Scuze pentru omisiune! Care ne iau si ei cu poftã si nesat din… salar.

• Capugiul care mã are în primire, ca pe izmenele de pînzã date pe inventar în armatã, se dã fortos si de neclintit în nobila datorie de ruinare financiarã a victimei. Cu o cutie postalã în spate, pe care scrie numele pompos al vreunei adunãturi de jegosi nãrãviti la belire – o sã vedem curînd, ca sã stiti si dumneavoastrã cine sînt cretinii ce spalã bani la cipriotii greci sau turci cu binecuvîntarea justitiei române – se chinuie pe la toate usile pe unde as putea cîstiga un ban cu care sã-mi cumpãr o pîine, sã prindã o fãrîmã de os. De ros. Aceastã obstinatie în a obtine bani nemunciti mã cam întristeazã, mã cam iritã si mã cam zgîrîie pe nervi. În fine, cum am luat hotãrîrea sã nu mai plãtesc nimic decît executat silit, si cum si recuperatorii si alti trîntori sînt si ei – în cele din urmã, chiar dacã cei mai multi se îndoiesc – oameni, îmi înving idiosincrazia si hotãrãsc sã împart crestineste, ca si cu atîtia altii, bietul meu salar. Sã fie primit! Si sã trãim fericiti pînã la urmãtorul. Prin octombrie. Salar, fireste!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Un telefon, mobilul unei crime la Bicaz

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un localnic si-a ucis prietenul de pahar la care credea cã îsi uitase mobilul • victima nu a recunoscut si l-a lovit cu un par • musafirul l-a dezarmat si l-a tocat în bãtaie • o crimã asemãnãtoare avusese loc cu o zi înainte •

Un nou eveniment de violentã extremã a avut loc în Neamt si s-a soldat cu moartea unei persoane, miza fiind un banal telefon mobil. S-a întîmplat în a doua zi de Crãciun, pe 26 decembrie, în Bicaz, unde un bãrbat în vîrstã de 48 de ani l-a ucis în bãtaie pe cel care-l gãzduise si cu care bãuse ceva, un localnic de 58 de ani. La locuinta victimei a fost invitat la un pahar de vin Vasile Alexandru. Cei doi au chefuit, iar la un moment dat s-a alãturat un alt amic. Primul care a plecat cãtre casã a fost Alexandru. Cînd a ajuns si-a dat seama cã nu mai are telefonul mobil si s-a gîndit cã l-a uitat la cel cu care bãuse. S-a întors la locul cu pricina, gazda fiind încã în compania celuilalt petrecãret, iar viitorul ucigas a cerut restituirea telefonului. Gazda i-a dat asigurãri cã aparatul nu este acolo si cã dacã l-ar fi vãzut i l-ar fi dat. Cu toate argumentele lui Alexandru cã nu avea unde sã-si uite în altã parte bunul, gazda a negat. Cînd a vãzut cã nu o scoate la capãt, Alexandru a pãrãsit casa victimei. A asteptat pînã cînd musafirul a plecat din locuintã si s-a întors la victimã pentru a o forta sã-i dea telefonul. Acesta a spus cã nu ar fi în posesia bunului, iar la un moment dat a luat un par si l-a lovit pe Alexandru peste picioare cu intentia de a-l alunga din casã. Acest gest i-a fost fatal, deoarece inculpatul l-a deposedat de „armã“ si i-a aplicat multiple lovituri pe tot corpul. Cînd a obosit a plecat, abandonînd victima. Abia a doua zi cadavrul a fost descoperit de un amic care a trecut pe la bãrbatul de 58 de ani. La fata locului au fost chemati anchetatorii, prin apel la numãrul unic de urgentã 112. Politistii si un procuror criminalist au refãcut ultima zi de viatã a victimei, compania pe care a avut-o si nu a durat mult pînã au dat de urma criminalului. Acesta a fost prezentat magistratilor de la Tribunalul Neamt, care au dispus arestarea. „Admite propunerea de arestare preventivã formulatã de Parchetul de pe lîngã Tribunalul Neamt si în consecintã: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedura penalã, dispune arestarea preventivã a inculpatului Alexandru Vasile, cercetat pentru sãvîrsirea infractiunii de omor, prevãzutã de art. 188 Cod penal, pentru o perioadã de 30 zile, începînd cu 28.12.2017 si pînã la 26.01.2018, inclusiv“, conform instantei. Un eveniment similar a avut loc în prima zi de Crãciun, pe 25 decembrie 2017, la Ion Creangã, unde un bãrbat în vîrstã de 41 de ani a fost înjunghiat mortal de fratele concubinei, un tînãr de 30 de ani din aceeasi localitate, miza fiind tot un telefon mobil despre care agresorul a crezut cã ar fi fost sustras de victimã. Filmul crimei este identic ca cel al evenimentului de la Bicaz. Romicã Enea a venit în vizitã la sora sa, iar la un moment a constatat cã nu-si gãseste mobilul. L-a cãutat, apoi a presupus cã l-ar fi luat gazda. Aceasta din urmã a negat, dar nu a fost crezut, asa cã la un moment dat Enea l-a înjunghiat de mai multe ori. Si în acest caz agresorul a fost arestat preventiv.

Citește știrea

Trending