Ruşilor nu mai veniţi: ne sabotăm singuri

O gaşcă, să nu zic turmă, de băieţi – nu deştepţi, dar plătiţi regeşte din banul public – au reuşit să pună pe chituci o bucată mare din România, mai dihai decât o armată de sabotori ruşi.

Situaţia de fapt: se constată o defecţiune la acumularea Paltinu şi se decide intervenţia. Normal, trebuia coborât controlat nivelul lacului. Până aici nu pare nimic nici extraordinar, nici chiar periculos.

Numai că băieţii cu aromă de sabotori au făcut aceste lucruri taman în sezonul ploios. Deh, n-aveau abonament la accuwheather şi nu ştiau că va ploua. A plouat, a ajuns şi mai mult “nămol” în lac, nivelul scăzut n-a mai permis decantarea şi apa a devenit inutilizabilă.

Pe scurt, consecinţele acţiunii vitejeşti: peste 100.000 de oameni rămaşi fără apă, bolnavi din mai multe spitale rămase pe uscat în situaţia de a fi transferaţi la alte unităţi sanitare, o termocentrală închisă şi o rafinărie în pericol de a fi închisă.

Mai pe scurt: daună totală. Mai rămâne să declare toată zona sinistrată şi să-i relocheze pe locuitori.

Ce fac cei de la care a pornit toată tărăşenia? Cel de la compania de apă arată spre responsabilul de zonă de la Apele Române care arată la rândul lui spre ministresa mediului.

Care încearcă – bine că n-a fost lăsată – să impună reluarea furnizării apei, dar nepotabile. Şi anunţă că va trimite corpul de control al ministrului.

Probabil pentru a constata decesul pacientului că altceva…

A şi mai zice că n-a fost informată. Dar ea s-a informat?!

Oricum, cred că sabotorii ruşi iau lecţii despre cum trebuie făcute lucrurile. Iar strămoşii se întorc în morminte văzând cum transpun unii strănepoţi în practică zicerea cu secatul fântânilor… Numai că de data asta nu venea niciun cotropitor. Sau n-am fost noi informaţi că venea?

Dragă Moş Crăciun… nişte apă?

La o scară mult mai mică – slavă Domnului – la Neamţ a fost recent un episod ce a lăsat vreo trei zile fără apă două cartiere din municipiul reşedinţă şi vreo trei comune.

Ei şi ce? Credeţi că vorbeşte cineva de vreun proiect de schimbare a ţevilor care au mai multe cepuri decât un câine vagabond păduchi ca să nu se mai producă vreo avarie similară?

Nu vorbeşte nimeni. În schimb staţi liniştiţi că Moş Crăciun trece cu sania pe cer şi cu trenuleţul pe coridoarele de mobilitate preţ de mai multe ore în fiecare zi.

Nu am nimic cu Moş Crăciun, doar îl rog să pună şi niscaiva bidoane cu apă în sac. Că nu se ştie.

Iar ruşilor le zic să nu mai strice sabotori pe noi, dacă aveau în gând: ne pricepem noi mult mai bine să ne punem ţara pe chituci.

FOTO: AI