Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Roznov, pasi repezi spre o dezvoltare europeanã

Știre publicată în urmă cu

în data de

• 2006 a fost pentru administratia localã un an bun pe toate planurile • una dintre cele mai importante reusite a fost repararea podului de peste Bistrita • la aceasta s-a adãugat începerea lucrãrilor la reteaua de gaz metan • anul 2007 se aratã la fel de plin sub aspectul investitiilor, deja fiind demarate lucrãrile de regularizare a albiei Cracãului, investitie de 50 miliarde de lei • „chiar dacã am aderat la Uniunea Europeanã, nu va veni nimeni sã ne aducã bani la Roznov“, sustine Ionel Ciubotaru, primarul orasului Roznov •

Dupã un an încãrcat de investitii, realizate atît cu eforturi locale, cît si cu sprijin guvernamental, administratia localã a orasului Roznov a început 2007 cu noi proiecte. Îmbunãtãtirea infrastructurii, ca si modernizarea si extinderea retelei de utilitãti sînt prioritãti aflate pe agenda de lucru a primarului Ionel Ciubotaru. Aderarea României la Uniunea Europeanã înseamnã si pentru aceastã localitate, în plinã dezvoltare, aflatã la micã distantã de municipiul resedintã de judet, o cale deschisã spre accesarea fondurilor nerambursabile, atît de necesare dezvoltãrii. Despre cele realizate în 2006, ca si despre proiectele din acest an am aflat mai multe amãnunte de la primarul orasului Roznov, Ionel Ciubotaru.

Reporter: Domnule primar, cum caracterizati anul 2006 sub aspectul investitiilor? Ionel Ciubotaru: Dacã ar fi sã fac un bilant al anului trecut, pot spune cã l-am încheiat bine atît din punct de vedere financiar, cît si sub aspectul investitiilor. Cred cã cea mai importantã a fost finalizarea investitiei la podul de peste Bistrita care, devenit necirculabil, a creat mari neplãceri locuitorilor. Traficul s-a desfãsurat pe varianta ocolitoare care însemna o distantã în plus de 40 de kilometri. Cu sprijinul Consiliului Judetean, a fost amenajat un pod de pontoane, însã traficul greu a fost dirijat, mai departe, pe varianta ocolitoare. Dupã cum v-am mai spus, sub aspect financiar a fost foarte bine. Am primit de la Guvern sume destul de mari pentru învãtãmînt. Cu fondurile ce ne-au fost alocate am executat lucrãri la Scoala Generalã si la Grupul Scolar Roznov, între care înlocuirea tîmplãriei vechi cu tîmplãrie modernã cu geamuri termopan. Tot o reusitã a anului trecut a fost reabilitarea retelei de iluminat public, investitie care ne-a costat circa 2,3 miliarde de lei. Am înlocuit instalatiile si lãmpile vechi. Pot spune cã, la ora actualã, avem un iluminat eficient sub aspectul cheltuielilor. Am reusit sã reducem costurile cu 60%, în contextul în care reteaua a fost extinsã în acelasi procent. Înainte plãteam pentru aceastã utilitate 1,5 miliarde de lei pe an, iar acum costurile s-au redus la 900 milioane de lei pe an. Tot anul trecut, am reabilitat drumul judetean care trece prin intravilanul orasului Roznov, o extindere de retea de drum asfaltat, în care au fost incluse strãzile Bistritei si Libertãtii. Urmeazã ca, în 2007, prin acelasi contract, sã asfaltãm zona Garã-Piatã. Rep.: Ati reusit sã aduceti gazul metan în comunã. I.C.: În 2006 a avut loc licitatia pentru reteaua de gaz metan si pentru stabilirea operatorului. A fost declaratã cîstigãtoare firma Filip International din Bucuresti. Lucrãrile se ridicã la valoarea de 1 milion de euro. Reteaua de gaz metan va fi realizatã pe o lungime de 30 km, în sarcina administratiei publice locale intrînd achizitionarea Statiei de Reglare-Mãsurare si racordarea la magistrala de înaltã presiune. Pentru achizitionarea Statiei de Reglare Mãsurare am prevãzut, în bugetul local din acest an, suma de 3,5 miliarde de lei. Lucrãrile au început din 2006, iar pînã la sfîrsitul acestui an sperãm sã fie finalizat primul tronson, ceea ce înseamnã circa 10 km de conductã.

Investitii pentru confortul roznovenilor

Rep.: Cum ati început anul 2007? I.C.: Acum douã sãptãmîni, s-a dat startul în proiectul de regularizare a rîului Cracãu si de realizare a canalului de deviere. Lucrãrile sînt finantate de Ministerul Mediului – investitia avînd o valoare totalã de 50 miliarde de lei – Apele Române fiind beneficiarul. Aceste lucrãri erau absolut necesare pentru pentru prevenirea inundãrii satului Slobozia. În anul 2005, din cele 1.300 de gospodãrii din aceastã localitate, 900 au fost inundate. Proiectul are ca scop combaterea eroziunii malurilor rîului Cracãu si prevenirea inundatiilor. Rep.: Care vã sînt prioritãtile pentru acest an? I.C.: Am întocmit studiul de fezabilitate pentru extinderea retelei de apã potabilã, canalizare si pentru reabilitarea statiei de epurare, urmînd sã întocmim proiectul cu care vom încerca mai multe variante de finantare. Una ar fi accesarea fondurilor structurale, în colaborare cu Apa Serv care este operatorul din zonã. O altã posibilitate este atragerea banilor de la Fondul de Mediu. Cred cã ar fi solutia cea mai plauzibilã: asigurarea a 80% din finantare de la Fondul de Mediu, iar 20% – de la comunitatea localã. De acest proiect ar beneficia atît orasul Roznov, cît si satele apartinãtoare – Slobozia si Chintinici. Valoarea estimativã este de 3,6 milioane de euro. Mai avem proiecte pentru douã poduri peste Cracãu – în punctele Burlacu si Julfã. Acestea vor înlesni accesul locuitorilor din Slobozia spre terenurile agricole, dar si pe al agentilor economici din zonã. Valoarea este estimatã la 30 miliarde de lei. Fondurile ar urma sã vinã prin Ordonanta nr.7 a Guvernului. Am primit, deja, 1,3 miliarde de lei pentru proiectare si sperãm sã intrãm în prima trantã de 700 de proiecte, aprobatã de Guvern. Tot în acest an, Scoala Slobozia va intra în reabilitare din Proiectul „Apã-Luminã-Cãldurã“ al Ministerului Educatiei, Cercetãrii si Tineretului. Rep.: Cum este bugetul din acest an? I.C.: Sîntem multumiti de sumele primite si cred cã banii ne vor ajunge atît pentru investitiile pe care ni le-am propus, cît si pentru plata salariilor si utilitãtilor.

„Dacã avem o infrastructurã puternicã, putem atrage si investitori“

Rep.: Cum sperati cã va influenta aderarea la UE dezvoltarea orasului Roznov? I.C.: Deocamdatã, nu se simte influenta aderãrii, dar am speranta cã, dupã ce se vor linisti spiritele în România, vom reusi sã întocmim proiecte pentru a putea atrage fonduri. Chiar dacã am aderat la Uniunea Europeanã, nu va veni nimeni sã ne aducã bani la Roznov. Este o localitate în plinã dezvoltare si trebuie întocmite proiecte care sã fie considerate viabile de cãtre partenerii europeni, fezabile si oportune. Fondurile structurale – si nu numai – vor fi destinate infrastructurii. Cert este cã, dacã avem o infrastructurã puternicã, putem atrage si investitori. Nu conteazã dacã este vorba despre cei autohtoni, ori strãini. Important este sã facã ceva si sã creeze locuri de muncã. Rep.: Ati apelat la parteneriate cu institutii similare din tãrile cu state vechi în UE? I.C.: Încercãm o asociere cu comunele din zona Roznov – Sãvinesti, Zãnesti, Podoleni, Costisa, Piatra Soimului, Rediu, Cîndesti si Tazlãu – în vederea accesãrii fondurilor necesare construirii unei statii de transfer a gunoiului menajer. În acest sens, am intrat în discutii cu un viitor partener din UE, o asociatie de comune din Spania. Aceasta poartã denumirea Comarca de Los Monegros. Este o asociatie de comune cu mult mai mici ca numãr de locuitori. Împreunã cu aceasta putem accesa fonduri pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, IMM-urilor, fãrã sã neglijãm schimburile culturale. Pînã acum nu am avut, cu viitorul partener, decît contacte telefonice. În grupul lor de lucru este si un român. Noi am trimis toate datele cerute, care se constituie, în fapt, într-o radiografie a zonei, si am primit „ghidul promotorului“ în care ne sînt explicati pasii pe care trebuie sã îi urmãm. Sperãm ca initiativa noastrã sã aibã succes, pentru cã sîntem constienti cã trebuie sã încercãm toate posibilitãtile pentru a ne dezvolta. Din zona noastrã, primul care a aderat la ideea de asociere a fost primarul din Sãvinesti. Cert este cã bani sînt, numai sã fie folositi cum trebuie.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Trending