Romascanii riscã sã rãmînã fãrã spital

• concitadinii nostri ar urma sã nu mai aibã minime conditii de rezolvare a problemelor chirurgicale, dacã spitalul nu va primi gradul de unitate judeteanã

Situatia Spitalului Roman se aflã în incertitudine, de vreme ce soarta sa depinde, în ultimã instantã, de finalizarea controversatului Centru de Primire Urgente (CPU), care a stîrnit „pasiuni“ politice. Doctorul Constantin Nanu, directorul Directiei Sanitare Neamt a declarat cã, în conformitate cu Legea Sistemului Sanitar, aflatã în dezbaterea Parlamentului, ar urma ca Spitalul Roman sã treacã în rîndul unitãtilor municipale sau orãsenesti în cazul în care administratia publicã localã nu va „pune umãrul“ sã termine constructia amintitã. Directorul Directiei Sanitare Neamt, doctorul Constantin Nanu, a explicat conditiile în care unitatea sanitarã romascanã, ar putea evita „retrogradarea“. „Vor fi opt spitale regionale, organizate pe structura fostelor Clinici Universitare, dupã care vor urma Spitalele de Urgentã (Judetene), care vor avea parte de o dotare superioarã. Spitalele de gradul III, cum este cazul celui din Roman, vor avea o dotare mai redusã. Pe locul al IV-lea se vor situa, din aceleasi puncte de vedere, spitalele comunale. La momentul actual existã discutii ca Spitalul Roman sã fie încadrat în în rîndul spitalelor municipale. Existã însã si o sansã, dacã ar exista sustinere, ca unitatea de la Roman sã fie inclusã la categoria a II-a, tinînd cont cã fiind asezat pe E-85, ar putea deveni Spital de Urgentã, pe scheletul CPU, dacã acesta va fi terminat, în timp util“, a precizat Constantin Nanu. Venind, însã, în discutie, disputele interminabile din sînul organismelor colective de conducere ale institutiei spitalicesti romascane, respectiv din Consiliul de Administratie (CA) si Comitetul Director (CD), în care doctorul Nanu a avut, ca de obicei, o pozitie „conciliantã“, acesta a tinut sã-si exprime, public, „sustinerea proiectului“. „Eu am fost de pãrere, întotdeauna, ca aceastã unitate (CPU n.r) sã fie pusã pe picioare. Nu trebuie sã mi se atribuie mie pãrerile doctorului Petre Bostinã. Eu am vrut mereu ca aceastã unitate sã fie pusã pe picioare“, a precizat doctorul Constantin Nanu. Acesta a subliniat, însã cã este vorba de un proiect finantat de CL, care va trebui sã-l continuie, sustînîndu-l, financiar. „Comunitatea localã dacã doreste ca acest sputal sã devinã «de urgentã», trebuie sã se implice. Aceastã unitate nu a fost prinsã în finantarea Ministerului Sãnãtãtii. Eu am trimis la Bucuresti studiul de fezabilitate încercînd sã obtinem niste fonduri de la Banca Mondialã, UNICEF, OMS sau fonduri prin ONG-uri. Aceste finantãri pot ajunge, însã, prin aceste organisme, cel devreme în 2007-2008, pentru cã finantãrile nu se fac peste noapte. La Roman numai comunitatea localã poate sã rezolve problema“, a mai precizat Constantin Nanu.

Continuã disputele politice Primarul Dan Ioan Cãrpusor apreciazã cã, dincolo de orice dispute politice, problema obtinerii gradului de spital de urgentã, depinde de factorii politici, cu reponsabilitãti în domeniul sãnãtãtii, care ar trebui sã se intereseze de soarta unitãtii si sã lase la o parte orgoliile personale. „Problema este extrem de simplã si se aflã în «ograda sistemului sanitar», pe umerii cãruia apasã întreaga responsabilitate. Noi, în calitate de comunitate localã, am avut cele mai bune intentii, tocmai pentru a sprijini Spitalul Roman sã nu ajungã «no men’s land», adicã «bolnitã» pentru sãraci, ci unul în care sã se poatã rezolva marile si multele probleme chirurgicale. Pentru cã unitatea spitaliceascã se afla anul trecut într-o situatie financiarã extrem de precarã, am prevãzut 400 milioane de lei, bani care existã si acum si îi putem aloca, fãrã probleme, în conditiile în care mai marii din Sãnãtate se decid dacã vor binele romascanilor sau vor sã-si rezolve «vendetele politice» cu PSD-ul. De altfel, în viziunea pe care a avut-o Consiliul Local, din care a fãcut si face parte si directorul Spitalului, Petre Bostinã, cel mai înversunat adversar al proiectului, s-a alocat aceastã sumã, motiv pentru care si în bugetul spitalului pe 2005 s-a prevãzut de cãtre CA aceastã sumã. Cu 900 milioane de lei, cu putin mai multã bunãvointã din partea actualei conduceri a Spitalului si cu putin ajutor, fie din partea unor organizatii non-guvernamentale, fie din vreun proiect, ne-am fi putut apropia de finalizarea CPU. Cînd a fost gîndit proiectul urma ca dotarea acestuia sã fie fãcutã cu aparaturã de la Spitalul italian, din Trento (Padova)“, a precizat Dan Ioan Cãrpusor.

Pãrere împãrtãsitã si de medicul Arvãtescu Aceeasi pãrere este împãrtãsitã si de colegul sãu de partid, doctor Dan Arvãtescu, vicepresedintele Colegiului Medicilor Neamt, fost director al Spitalului Municipal Roman, care a declarat cã, statutul institutiei sanitare depinde de forma în care va apãrea noua Lege a spitalelor. „În primul rînd trebuie votatã legea spitalelor si vom vedea modificãrile care se aduc la proiectul acesteia. Dacã însã, acest act normativ se aprobã în varianta prezentatã pe site-ul Ministerului Sãnãtãtii, noi ne-am încadra în categoria spitalelor de importantã localã. Potrivit proiectului legii, aflatã în dezbatere publicã, la acest moment, spitalele din România se vor clasifica în spitale de urgentã regionale, departamentale, spitale de importantã localã. Vor exista opt regiuni care vor avea un spital departamental de regiune, 41 de spitale de urgentã, pentru fiecare judet în parte. Restul spitalelor vor fi de importantã localã, pentru cã încã nu stiu sub ce formã va iesi legea din Parlament“, a precizat doctor Dan Arvãtescu. Acesta a apreciat cã centrul de greutate al Spitalului Roman, în contextul intrãrii în vigoare, a legii spitalelor, va sta în CPU, a cãrui constructie la Roman, nu a fost finalizatã, din lipsa de fonduri, intrînd într-un soi de conservare. „Într-adevãr, existã fonduri separate pentru CPU-uri, donate de cãtre Ministerul Sãnãtãtii, dar astea vor fi aprobate, abia din 2007. Problema este cã, pînã atunci, constructia se va degrada, într-un asemenea hal, încît, la acea datã va trebui demolatã. Toatã lumea este de acord cã trebuie CPU, dar nimeni nu dã solutii concrete de finantare. M-am întîlnit zilele acestea cu doctorita Viorica Gãucã, de la Neurologie, care este foarte revolatatã si care doreste, cu tot dinadinsul, sã închipuim un protest al medicilor contra abandonului lucrãrilor la acest sector vital pentru Spital“, a declarat doctor Dan Arvãtescu. Si seful Sectiei Chirurgie a militat pentru înlãturarea orgoliilor personale si a disputelor politice, în vederea rezolvãrii în consens a unui obiectiv vital pentru romascani. „Alãturi de colegii mei, împreunã cu toate cunostintele noastre, din Minister, facem demersuri pentru obtinerea acestui deziderat. Trebuie sã existe o miscare generalã, din partea tuturor partidelor, din partea întregii societãti romascane, precum si a autoritãtilor locale, si a conducerii spitalului, pentru cã acest spital sã nu ajungã un spital de importantã localã. Dar pentru toate acestea, trebuie sã se uneascã vointa oamenilor din acest oras, cu vointa noastrã, a celor care muncim în Spitalul Roman, ce are o traditie bicentenarã în medicinã si cu vointa oamenilor politici, cu putere de decizie, care trebuie sã ne sustinã si financiar“, a mai precizat doctor Dan Arvãtescu. În opinia acestuia existã suficiente argumente, pentru construirea unui asemenea centru, dintre care cel mai important rãmîne situarea municipiului Roman pe europeanã, unde se produc numeroase accidente rutiere, ale cãror victime ajung la Spitalul romascan, care nu are nici mãcar o camerã de stabilizare. Reamintim faptul cã la Spitalul Roman se înregistreazã, anual, în jur de 40.000 internãri, la care se adaugã si internãrile de o zi, în contextul în care urgentele ocupã un loc esential, ceea ce în opinia medicilor romascanã recomandã unitatea pentru includerea sa în rîndul Spitalelor de importantã judeteanã.