Contactează-ne

Cultural

Romanul, prin ochii tinerilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

În perioada 17 – 21 iulie s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie Roman3D: O perspectivă de ansamblu asupra oraşului prin ochii tinerilor. În cadrul proiectului, tinerii au avut posibilitatea de a fi ghidaţi de traineri cu experienţă, să ia parte la ateliere de dezvoltare personală, să întîlnească oameni-model şi să capete, astfel, o perspectivă de ansamblu asupra municipiului. Proiectul este structurat pe trei categorii – economic, cultural şi social, astfel încît participanţii să cunoască, cît mai bine, toate părţile unei comunităţi locale. Cei 25 de tineri participanţi, cu vîrstele cuprinse între 14 şi 18 ani, au dezvoltat abilităţi precum: comunicare eficientă, vorbire în public, lucru în echipă şi leadership. Proiectul a fost coordonat de Diana Stogrin, iar trainerii Marian Cnup şi Larisa Neculai i-au învăţat pe participanţi cum să plece de la o idee, nevoie sau problemă şi apoi să o transforme într-un proiect sau un eveniment. „Iniţiativele create de tinerii romaşcani, în ediţia de anul acesta, sînt: RomanArt Street – eveniment dedicat artei stradale şi culturii urbane; Cinema în curtea şcolii – proiecţie de film în aer liber, în curtea unei şcoli; White Night – petrecere nocturnă de 12 ore, de la 22 la 10, cu muzică şi activităţi interactive; Weekend-ul hobby-urilor – eveniment ce adună pasionaţii din diferite domenii, să împărtăşească idei, experienţe şi să socializeze. Proiectul Roman3D a fost organizat de KULT Hub, în parteneriat cu Primăria municipiului Roman şi Consiliul Local Roman“, a menţionat primarul Lucian Micu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Asasinarea lui Iorga, istoricul care a scris magistralul articol „Fereşte-te, popor al meu, căci mari primejdii ţi se pregătesc“

Știre publicată în urmă cu

în data de

În arhivele nemţene se păstrează mai multe documente referitoare la fărădelegile legionarilor din toamna nefastului an 1940, când au fost asasinaţi în aceeaşi zi, 27 noiembrie, marele învăţat Nicolae Iorga şi profesorul – economist Virgil Madgearu.

Dintre acestea amintim: Notă informativă asupra împrejurărilor de fapt în care a fost săvârşit asasinatul profesorului Nicolae Iorga, întocmită de Parchetul General al Curţii de Apel din Bucureşti către Preşedinţia Consiliului de Miniştri din 3 aprilie 1941; Referatul introductiv al procurorului militar pe lângă Tribunalul militar C.M.C., referitor la asasinarea profesorilor Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu din 19 iunie 1941, precum şi Raportul medico-legal, din 22 iulie 1941, efectuat de Institutul Medico-Legal Profesor dr. Mina Minovici din Bucureşti.

Cel care a scris articolul atât de semnificativ şi, în acelaşi timp, atât de zguduitor, „Fereşte-te, popor al meu, căci mari primejdii ţi se pregătesc“, a avut parte de o moarte care rămâne, fără exagerare, una din cele mai tragice din istoria neamului românesc. În raportul medico-legal amintit, se menţiona prezenţa a trei plăgi orificiale, de 7 milimetri, prin armă de foc în regiunea pectorală dreaptă, deasupra mamelei, un orificiu prin armă de foc la nivelul, unghiului intern al ochiului stâng, un alt orificiu în regiunea mijlocie a obrazului stâng.

Se specifica în continuare că moartea lui Nicolae Iorga, profesor universitar, în vârstă de 69 ani a fost violentă. Ea s-a datorat unor plăgi prin armă de foc, ale capului şi trunchiului, cu distrugerea creierului şi hemoragie internă. Din celelalte două documente amintite aflăm modul cum a fost ucis savantul român de mâinile bestiale ale legionarilor. (Amănuntele fiind cunoscute din diverse lucrări nu le mai relatăm).

Concluzia organelor de urmărire penală a asasinilor profesorului Iorga era aceea că profesorul a fost ridicat de la vila sa din Sinaia, în seara de 27 noiembrie 1940, între orele 17.00 – 17.30, de o echipă de 5-6 legionari veniţi din Capitală, astfel cum înşişi asasinii au arătat în momentul ridicării. Cadavrul a fost găsit în dimineaţa de 28 noiembrie 1940, orele 07.15, la un kilometru de comuna Strejnicu, la 15 metri de şoseaua Strejnicu – Ploieşti.

Aceleaşi organe penale menţionau că prezumţiuni puternice şi concordante sunt dovada suficientă că toţi asasinii lui Madgearu au participat şi la asasinarea lui Iorga. Nu s-a putut stabili cu precizie ce s-a întâmplat cu profesorul Iorga după ridicarea sa de la vila din Sinaia şi până în momentul asasinării. Din relatarea unor martori – aşa cum rezultă din referatul procurorului militar – zece la număr s-ar presupune că profesorul ar fi fost dus la Teişani (lângă Vălenii de Munte – n.n.) unde ar fi fost judecat şi probabil schingiuit în casa lui Victor Enăchescu, de faţă fiind între alţii şi Gheorghe Dinescu, fostul primar legionar al comunei Vălenii de Munte, după care, în cursul nopţii de 27/ 28 noiembrie 1940, l-ar fi dus la punctul unde a fost găsit şi unde a fost asasinat.

Acelaşi document conchidea că asasinarea lui Iorga şi Madgearu, a celor 64 de deţinuţi politici de la Jilava, din noaptea de 26/ 27 noiembrie 1940, asasinarea comisarilor Dumitrescu şi Davidescu, în pădurea Balota lângă Ploieşti, a altor patru comisari în arestul Prefecturii Poliţiei Capitalei – socotiţi ca unelte ale vechiului regim, sechestrarea în scop de asasinare a mai multor personalităţi politice ca: Gh. Tătărăscu, C. Argetoianu, I. Gigurtu, Mihail Ghelmegeanu etc., sunt asasinate politice executate de membrii organizaţiei legionare în contra personalităţilor politice ale vechiului regim, având un vădit scop şi mobil politic.

Întreaga ţară, precum şi locuitorii din acest colţ de pământ românesc, au fost consternaţi de crima sălbatică a legionarilor faţă de cel mai curat şi nobil suflet de român, cum se arăta în telegrama Prefecturii judeţului Neamţ, din 29 noiembrie, către conducătorul statului de atunci, Ion Antonescu. În telegrama Prefecturii judeţului Roman, din aceeaşi zi se arăta că oamenii din urbea Roman şi judeţul nostru vor păstra în memorie cu pioşenie şi recunoştinţă pe marele savant al românilor iar crima săvârşită asupra lui de către criminalii legionari, reprezintă una din cele mai odioase asasinate. În arhive se păstrează şi documente despre legăturile marelui istoric cu ţinutul Neamţuljui. La Roman a apărut, în perioada 1879- 1892, ziarul intitulat Romanu, bisăptămânal, având ca director pe Emanuel Arghiropol.

Se ştie că directorul ziar,ului cunoscut mai mult sub numele de Manolache Arghiropol, era unchiul istoricului. Magistrat, avocat, nuvelist, poet, director de ziar şi reviste, Manolache, după mai multe peregrinări prin ţară, se stabileşte la Roman. Şi, în 1884, la 13 ani, primul copil din familia lui Nicu Iorga, debuta în ale scrisului. Despre acest debut, spre mândria romaşcanilor, ne mărturiseşte însuşi marele cărturar: „Stăteam la masa lui moşu Manole, care cu ciubărul în care-şi răcea vinul supt masă, îmi dicta pentru ziarul pe care apoi proaspăt venit de la tipografia lui Kubelca îl pătuream şi-l timbram, foiletonul tradus dintr-un Moliere, pe care mă îndărătniceam să-l scriu Moliere, ori, retras în colţul meu, redactam anecdote pentru pagina a patra, sau judecam politica generală a Europei, nu fără a mă lupta crunt cu conducătorii ei, în articole pe care moşu le găsea vrednice de a fi publicate în fruntea ziarului său Romanu, fără l, ca să nu se confunde cu Românul lui C.A. Rosetti.

Citește știrea

Actualitate

Sadoveanu, comemorare la schitul din Poiana Liniştii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ slujba de pomenire a fost oficiată cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la naşterea scriitorului ■ arhimandritul Mihail Daniliuc, egumenul schitului Vovidenia, şi-a lansat cu acest prilej volumul „Sadoveanu ... altfel“ ■ „Dacă cititorii ar cunoaşte şi altă latură a biografiei romancierului şi ar intui fondul sufletesc în care şi-a plămădit scrierile, poate l-ar înţelege mai lesne“, apune autorul ■

Mihail Sadoveanu a fost comemorat recent la aşezămîntul de cult Vovidenia, la 140 ani de la naşterea sa, printr-o slujbă oficiată în biserica schitului din Poiana Liniştii în prezenţa unui grup restrîns de participanţi, dat fiind contextul epidemiologic actual.

Adriana Petrariu, primarul comunei Vînători Neamţ, a luat parte la eveniment, reiterînd cît este de importantă cinstirea făritorilor de cultură şi, mai cu seamă, cinstirea memoriei lor, cunoscîndu-le operele.

Şi şefa bibliotecii comunale din localitatea menţionată, Maria Coşofreţ, a vorbit despre importanţei lecturii, în general, dar şi despre cinstirea memoriei scriitorului Mihail Sadoveanu prin citirea cărţilor sale. Ulterior, la muzeul dedicat scriitorului, din imediata vecinătate, a fost lansată cartea „Sadoveanu… altfel“, al cărei autor este arhimandritul Mihail Daniliuc, stareţul Mănăstirii Vovidenia. Tot aici s-a desfăşurat un mic program artistic oferit de elevi coordonaţi de profesoara Laura Panaite de la Liceul „Chiriac Nicolau“, din Vînători Neamţ.

„Am săvîrşit slujba de pomenire căci scriitorii oricît de celebri ar fi, ca oameni au avut scăderi, căutări şi de aceea au nevoie în primul rînd şi de rugăciune, aşa cum ne rugăm şi facem pomeniri pentru toţi cei dragi din rudeniile noastre plecaţi în Veşnicie“, ne-a spus arhimandritul Mihail Daniliuc, egumenul schitului, care şi-a făcut un obicei din a pomeni, atît la slujbe, cît şi în paginile unor publicaţii religioase, personalităţi importante ale neamului românesc, ţinînd cont şi de legătura lor cu Biserica şi slujitorii acesteia. Părintele Mihail Danilic este şi custode al Casei Memoriale Visarion Puiu şi Muzeului Mihail Sadoveanu, din imediata vecinătate a schitului.

Cele două expoziţii muzeale sînt organizate în acelaşi imobil, o casă frumoasă ridicată de mitropolitul Visarion Puiu şi în care Sadoveanu a locuit vara, lucrînd la unele dintre operele sale, impunătoare clădire fiindu-i dată de autorităţile vremii pentru a fi folosită ca o casă de creaţie.

Era cel mai potrivit loc pentru lansarea volumului „Sadoveanu… altfel“, un omagiu adus scriitorului pe care arhimadritul Mihail Daniliuc a încercat să-l aducă mai aproape de publicul larg, dezvăluind laturi mai puţini cunoscute ale personalităţii lui. Lucrarea, apărută recent la Editura Doxologia, a Arhiepiscopiei Iaşilor, cu binecuvîntarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, este prefaţată de cîteva gînduri scrise de nepoata marelui prozator, Smaranda Herford, iar postfaţa este semnată de cunoscutul scriitor ieşean Grigore Ilisei.

Am aflat mai multe detalii despre carte de la arhimandritul Mihail Daniliuc. „Ideea de a alcătui acest volum referitor la anumite aspecte din viaţa şi opera celebrului literator mi-a venit cînd am început să-mi dau seama, după mai multe lecturi din şi despre Sadoveanu, că nu este prezentat integral, ci fragmentar, în funcţie de temele de cercetare şi interesele biografilor, criticilor literari sau jurnaliştilor şi cînd am văzut că nu mai ocupă locul cuvenit în manualele şcolare.

Am dorit să aşez aceste cuvinte pe hîrtie, întrucît prozatorul nu se arată întotdeauna lesne de înţeles, iar timpul pentru detalii, într-un muzeu, este limitat. Or, dacă cititorii ar cunoaşte şi altă latură a biografiei romancierului şi ar intui fondul sufletesc în care şi-a plămădit scrierile, poate l-ar înţelege mai lesne.

Articolele strînse în prezentul volum au văzut lumina zilei fie în cotidianul Patriarhiei Române, ziarul «Lumina», fie pe portalul Doxologia al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei ori alte publicaţii. De asemenea, unele teme din carte au fost prezentate în cadrul anumitor simpozioane şi prelegeri dedicate comemorării scriitorului, dar volumul cuprinde şi materiale inedite“, ne-a spus autorul.

Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880, la Paşcani, tatăl fiind avocat, iar mama sa, fiică de răzeşi. A trecut în nefiinţă la data de 19 octombrie 1961, la Bucureşti, fiind înmormîntat la cimitirul Bellu, alături de Eminescu.

Citește știrea

Actualitate

Răsfăţ culinar şi artistic, la Agapia

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Asociația My Transylvania și Asociația de Ecoturism din România și Romsilva – Parcul Natural Vânători Neamț și are ca scop promovarea gastronomiei, culturii și sprijinirea comunității și a producătorilor locali

Sâmbătă, 3 octombrie, ne-am bucurat de o zi de toamnă blândă, de bucate alese și voie bună la Brunch Ținutul Zimbrului – Agapia.

Fiind la a II-a ediție, evenimentul de promovare locală s-a dovedit a fi și o bună modalitate de relaxare și de a ne bucura de vremea perfectă de toamnă.

Dar răsfățul nu s-a datorat doar razelor soarelui, culorilor toamnei sau gazdelor evenimentului. Papilele gustative au fost alintate cu rețete tradiționale, specifice zonei și perioadei anului. Pe lângă aperitivul divers cu produse din carne, brânzeturi, legume, mâncărurile calde ce au putut fi savurate la marginea pădurii sunt: sloiul și proțapul de oaie, tochitura moldoveneacă, borșul de hribi asezonate cu murături și mămăliguță. Vedete ale zilei au fost și dulciurile de casă: cornetele cu cremă de brânză, alba ca zăpada, salamul de biscuiți, plăcintele cu măr, cozonacul. În plus, siropul de brad, cătină sau mustul au întregit meniul.

Dar programul nu s-a oprit la ospățul culinar. Oaspeții au putut descoperi la pas împrejurimile pensiunii agroturistice Casa dintre Pini, Agapia, unde a avut loc evenimentul și au vizitat Mănăstirea Agapia.

Atelierele de croșetat susținut de Maria Vasiliu, tors – Dorica Vasiliu și de realizat lumânări artizanale (Candle Art by Ramona) au fost foarte apreciate de oaspeții veniți din diverse părți ale țării, special pentru eveniment.

Momentul artistic pregătit de elevi de la școala Agapia, producătorii locali au întregit tabloul parcă de poveste creat de livada de meri unde a avut loc EcoBrunch-ul. Oaspeții au putut lua cu ei suveniruri din Ținutul Zimbrului precum: dulcețuri, siropuri, nectar, miere, lumânări, podoabe, produse hand made, produse din lavandă sau trufe negre.

“Mâncarea a fost foarte bună, iar oamenii amabili. Se vede că au făcut tot ce le-a stat în putință ca participanții să se simtă bine. Iar drumeția a fost binevenită și interesantă. Nu știam că Filioara este un sat așa frumos”, “Toți cei prezenți au avut o bucurie și o frumusețe extraordinare, au trăit momentul, dar și bucuria acelei superbe zile de toamnă. Vă mulțumim tuturor pentru ce am simțit și cum ne-am simțit: ca acasă”, “M-am simțit ca în vremurile de demult. Minunat.“ sunt câteva din impresiile oferite de oaspeții prezenți la evenimentul de sâmbătă.

Cei care au făcut ca evenimentul să fie unul reușit au fost: Asociația Ținutul Zimbrului, APDTN Valea Ozanei, pensiunea agroturistică Casa dintre Pini, pensiunea Cassandra, APDT EcoLand. Producătorii locali La Nea Ion Măcelaru, Dulce de Acasă, Mure Filioara, Lavanda Zimbrului, Cătina lui Bicu, Candle Art by Ramona, Trufe Negre Humulești Neamț, stupina Apostol Alexandru, Apopei Andreea, precum și gospodarii sau gospodinele au ajutat ca meniul să fie unul divers, iar cei prezenți să cunoască mai multe despre produsele oferite în destinație.

De asemenea Școala Nicolae Grigorescu Agapia, grupul vocal coordonat de interpreta Ionela Brănișteanu, biserica Sf. Petru și Pavel Filioara, Casa Culturii Ion Creangă, primăria Târgu Neamț, Asociația Puzzle OptimEast, AtelierEva au ajutat ca evenimentul să se desfășoare într-un mod armonios.

Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Asociația My Transylvania și Asociația de Ecoturism din România și Romsilva – Parcul Natural Vânători Neamț și are ca scop promovarea gastronomiei, culturii și sprijinirea comunității și a producătorilor locali.

„Ne bucură să simțim bucuria celor prezenți la evenimentele pe care le pregătim special pentru ei. De asemenea, ne bucură că tot mai mulți localnici simt că sunt parte din poveste, din Ținutul Zimbrului, și că promovăm împreună ce au mai frumos de oferit aceste meleaguri”, a declarat Viorela Chiper – manager destinația ecoturistică Ținutul Zimbrului.

Foto: Gabriela Cozma

Citește știrea

Trending