Contactează-ne

Cultural

Romanul, prin ochii tinerilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

În perioada 17 – 21 iulie s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie Roman3D: O perspectivă de ansamblu asupra oraşului prin ochii tinerilor. În cadrul proiectului, tinerii au avut posibilitatea de a fi ghidaţi de traineri cu experienţă, să ia parte la ateliere de dezvoltare personală, să întîlnească oameni-model şi să capete, astfel, o perspectivă de ansamblu asupra municipiului. Proiectul este structurat pe trei categorii – economic, cultural şi social, astfel încît participanţii să cunoască, cît mai bine, toate părţile unei comunităţi locale. Cei 25 de tineri participanţi, cu vîrstele cuprinse între 14 şi 18 ani, au dezvoltat abilităţi precum: comunicare eficientă, vorbire în public, lucru în echipă şi leadership. Proiectul a fost coordonat de Diana Stogrin, iar trainerii Marian Cnup şi Larisa Neculai i-au învăţat pe participanţi cum să plece de la o idee, nevoie sau problemă şi apoi să o transforme într-un proiect sau un eveniment. „Iniţiativele create de tinerii romaşcani, în ediţia de anul acesta, sînt: RomanArt Street – eveniment dedicat artei stradale şi culturii urbane; Cinema în curtea şcolii – proiecţie de film în aer liber, în curtea unei şcoli; White Night – petrecere nocturnă de 12 ore, de la 22 la 10, cu muzică şi activităţi interactive; Weekend-ul hobby-urilor – eveniment ce adună pasionaţii din diferite domenii, să împărtăşească idei, experienţe şi să socializeze. Proiectul Roman3D a fost organizat de KULT Hub, în parteneriat cu Primăria municipiului Roman şi Consiliul Local Roman“, a menţionat primarul Lucian Micu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cum a ajuns Creangă la „Fabrica de popi“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ povestitorul din Humuleşti, deşi nu avea drept, a urmat totuşi cursurile Şcolii de catiheţi de la Fălticeni ■ totul s-a datorat unui „artificiu“ ■

De la moartea lui Ion Creangă, pe 31 decembrie 2021, s-au împlinit 132 de ani, prilej cu care Complexul Muzeal Naţional Neamţ l-a readus în actualitate pe vestitul povestitor, publicând pe pagina de Facebook mai multe materiale ce descriu aspecte inedite despre cel născut în satul de pe malul „Ozanei cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul.

Într-un studiu intitulat „De la Ion Ştefănescu la Ion Creangă. Din istoria unui nume“, semnat de muzeograful Elena Bâia, se arată că humuleşteanul a urmat cursurile şcolii de dascăli bisericeşi de la Fălticeni, deşi nu prea avea cum să ajungă acolo, pentru că aşa erau reglementările vremii. Nefiind fiu de preot, diacon sau dascăl, Ion a lui Ştefan a Pietrei sau Ion Ştefănescu, aşa cum apare înscris la Şcoala Domnească din Târgu Neamţ, în mod normal, acesta nu ar fi trebuit să fie înscris la Şcoala de catiheţi din Fălticeni. Acestea le aflăm precizate într-un document din 1845.

„În şcolile catiheţilor de prin ţinuturi nu au a să primi decât numai fii de ai celor bisericeşti (de preoţi, diaconi, şi dascăli) căsătoriţi (ce să numesc candidaţi) şi necasătoriţi. Rezolvarea a venit de la preotul Gheorghe Creangă, fiul lui David Creangă, fratele Smarandei. Cu numele de Creangă Ion, recomandarea preotului Gheorghe Creangă fiind suficientă, s-a putut înscrie şi a putut urma şcoala catihetică din Fălticeni“, se menţionează în studiul semnat de muzeograful Elena Bâia.

Astfel, în „Catalogul clasificatoriu de sârguinţa cliricilor aflători în şcoala bisericească din Fălticeni pe semestrul de iarnă al anului 1854/1855 luna noiembrie“ apare pentru prima dată numele de Creangă Ioan. El va urma cursurile şcolii din Fălticeni, „Fabrica de popi“, după cum avea să o denumească scriitorul, un an şcolar, până în vara anului 1855.

Se poate spune că, deşi nu a dorit să intre în rândul clerului, Creangă a fost un elev foarte bun. A învăţat noţiuni de muzică vocală religioasă (psaltichie), catehismul cel mare, Istoria Vechiului Testament a lui Filaret Scriban şi gramatica lui Nicolae Măcărescu.

La toate materiile este notat cu „Bine“, iar la Cântările bisericeşti cu „Foarte Bine“. Prin urmare, părintele Vasile Conta îl trecuse pe tabloul clericilor, în număr de zece, care erau destinaţi să urmeze cursurile Seminarului Socola.

Acuzat de frecventarea teatrului, tunderea părului şi împuşcarea ciorilor

Peste ani, viaţa lui Creangă (căruia i se mai spunea şi „Ionică Torcălău“, pentru că în copilărie era obligat de părinţi să toarcă lâna necesară fabricării postavului), în straie bisericeşti a fost chinuită. Căsnicia a fost una total ratată, iar ca preot a avut parte de necazuri (multe dintre ele pricinuite de socru, care avea aceeaşi meserie), altele şi le-a creat chiar el, fiind o fire rebelă.

Rău i-a mers şi după ce a fost răspopit, a avut satisfacţii profesionale ca învăţător, dar ultimii ani din viaţă au însemnat o luptă continuă cu boala. Nu a vrut să popă, dar a respectat dorinţa mamei, urmând cursurile şcoli din Fălticeni, iar după desfiinţarea acesteia, ajunge la Seminarul Socola, dar termină doar cursul inferior, pentru că nu avea resurse materiale.

A dorit să se întoarcă la Humuleşti, dar n-a putut din cauza familiei numeroase în care s-au născut opt copii (Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile, Petre şi Ion). La sfatul altui preot decide să devină diacon, dar pentru a fi hirotonit trebuia musai să fie căsătorit. Este prezentat preotului Grigoriu de la Biserica Patruzeci de Sfinţi din Iaşi, care avea o fată de 15 ani, Ileana, iar acesta este de acord cu căsătoria, astfel că relaţia, una din interes, este oficializată, nunta având loc pe 23 august 1859.

În 1960 se naşte unicul fiu al lui Creangă, Constantin, dar traiul în familie nu era armonios, nu se înţelegea cu soţia, poate şi datorită diferenţei de vârstă, iar din cauza certurilor cu socrul, povestitorul se mută de la Biserica Sfinţii 40 de Mucenici la alte aşezăminte de cult din Iaşi, printre care Bărboi şi Golia, aceasta fiind ultimul unde a slujit, începând cu 1866.

Cum căsnicia era un eşec şi bănuind că soţia l-a înşelat cu un călugăr, Ion Creangă, care nici el nu era „uşă de biserică“, decide să ceară divorţul. Numai că, „judecătorii“ bisericeşti îl acuză pe el de frecventarea teatrului, tunderea părului şi împuşcarea ciorilor de la Mănăstirea Golia, fiind considerat „destrăbălat“ şi „necunviicios“, iar la 10 octombrie 1872 este exclus din rândul clericilor.

Au urmat anii cât a fost învăţător, dar ducea tot un trai sărac, cariera didactică fiindu-i afectată de boală. Cu exactitate nu se ştie ce a cauzat moartea scriitorului, dar se spune că el suferea de epilepsie, moştenită se pare de la mamă, şi acuza afecţiuni cardiace, fiind supraponderal.

Citește știrea

Actualitate

„Dialogurile dragostei“. Eminescu – Veronica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ actorul Dorel Vişan şi compozitorul basarabean Eugen Doga au oferit momente deosebite la evenimentul organizat de Casa Culturii Ion Creangă ■ la schitul Vovidenia, de la Vînători-Neamţ, a fost oficiată o slujbă religioasă în memoria marelui poet ■

Împlinirea a 172 de ani de la naşterea marelui poet naţional Mihai Eminescu a fost un prilej pentru organizarea unor evenimente culturale şi în zona Târgu Neamţ.

Manifestarea organizată, pe 16 ianuarie 2022, la Casa Culturii Ion Creangă s-a intitulat „Eminescu, Om, Geniu şi Poet Divin“ şi s-a bucurat de participarea a două mari personalităţi care au oferit publicului momente deosebite.

A fost vorba despre actorul Dorel Vişan, care a recitat versuri din opera eminesciană şi celebrul compozitor basarabean Eugen Doga, ce a interpretat la pian piese muzicale proprii, ce fac parte din „Dialogurile Dragostei“, inspirate de lumea poetică a lui Mihai Eminescu şi lumea trăirilor Veronicăi Micle, aşa cum avea să menţioneze chiar autorul.

Cei doi invitaţi speciali au fost acompaniaţi de formaţia Essenza Quartet a Operei Naţionale din Iaşi, toţi invitaţii bucurîndu-se de o prezentare pe măsură făcută de managerul Casei Culturii, Ionela Loredana Rusu. În acest cadru deosebit, sub semnul Zilei Culturii Naţionale, lui Eugen Doga i-a fost înmînată de către primarul Daniel Harpa placheta cu titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Târgu Neamţ, distincţie ce îi fusese conferită şi lui Dorel Vişan în 2017.

Poetul Daniel Corbu a rostit un scurt elogiu, laudatio, pentru maestrul Eugen Doga, amintind de faptul că acesta este unul dintre marii compozitori români de azi şi că de mulţi ani se află în panoplia personalităţilor muzicale universale, două dintre compoziţiile sale fiind incluse în patrimoniul UNESCO. Eugen Doga a mulţumit pentru onoranta distincţie, arătînd că se simte la Târgu Neamţ ca acasă.

A menţionat că de opt ani lucrează la „Dialogurile Dragostei“, un amplu proiect ce cuprinde lucrări simfonice inspirate de lumea poetică a lui Mihai Eminescu şi lumea trăirilor Veronicăi Micle, manifestîndu-şi dorinţa ca aceste lucrări să se audă şi pe scenele româneşti. Ulterior, cu prilejul unei vizite la Muzeul Veronica Micle a donat, pe suport electronic, 28 de creaţii muzicale din cadrul „Dialogurilor Dragostei“, asigurînd astfel un cadru audio pentru vizitatori.

Lirica eminesciană s-a făcut auzită la mijloc de ianuarie şi la Schitul Vovidenia, din comuna Vînători Neamţ, unde arhimandritul Mihail Daniliuc, alături de alţi preoţi, a oficiat o slujbă de pomenire pentru Eminescu şi familia sa. La eveniment au luat parte primarul Maria Adriana Petrariu şi viceprimarul Vasile Coşofreţ, directoarea Liceului Arhimandrit Chiriac Nicolau, Nadia-Mihaela Sîngeap şi alţi invitaţi.

Ceremonialul religios a inclus panachida, coliva de grîu şi pomelnicul cu numele părinţilor, bunicilor, surorilor şi fraţilor poetului şi al altor rude de-ale acestuia care au ales calea monahismului. Arhimandritul Mihail Daniliuc, egumenul schitului, şi-a făcut un obicei din a pomeni, atît la slujbe, cît şi în paginile unor publicaţii religioase, personalităţi importante ale neamului românesc, ţinînd cont şi de legătura lor cu Biserica şi slujitorii acesteia.

Cu ceva vreme în urmă, acesta a închinat lui Eminescu cîteva gînduri, publicate pe portalul Doxologia (doxologia.ro), referindu-se la ultimele clipe de viaţă ale poetului şi la ziua înmormîntării lui.

„Avea doar 39 de ani, vîrstă la care mulţi dintre noi trudim cu sârg pentru a ne împlini profesional, social, familial, năzuind la faceri şi prefaceri ori visând la o existenţă plină de necurmate izbînzi şi strălucite împliniri. El a ales ca, în floarea vîrstei, să-şi croiască drum către înălţimi celeste, lăsându-ne nouă, celor din marea trecere, cântul şi versul nemuririi prin opera sa.

Din prinosul de recunoştinţă pentru Eminescu şi opera sa s-au născut şi aceste rînduri închinate celui pe care Dumnezeu l-a sorbit «din popor cum soarbe soarele un nour din marea de amar»“, a notat, printre altele, arhimandritul Mihail Daniliuc, care s-a mai oprit şi în alte scrieri de-ale sale asupra Poetului nepereche, aducînd în atenţie şi legătura strînsă pe care familia acestuia o avea cu Biserica Ortodoxă, existînd dovezi că rude apropiate au ales calea slujirii lui Dumnezeu.

Citește știrea

Actualitate

Un mare actor şi un renumit compozitor, regaluri artistice

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Dorel Vişan şi Eugen Doga vor lua parte, pe 16 ianuarie, la Casa Culturii Tîrgu Neamţ, la manifestarea dedicată poetului Mihai Eminescu ■ ambii sunt cetăţeni de onoare ai oraşului ■ un spectacol similar va avea loc şi la Piatra Neamţ ■

Ziua Culturii Naţionale va fi sărbătorită la Târgu Neamţ printr-o manifestare ce va fi organizată duminică, 16 ianuarie, cu participarea cunoscutului actor Dorel Vişan şi a lui Eugen Doga, reputatul compozitor basarabean de talie mondială.

Evenimentul este intitulat „Eminescu, Om, Geniu şi Poet Divin“ şi se va desfăşura în sala de spectacole a Casei Culturii Ion Creangă. Detalii au fost postate într-un anunţ postat pe pagina instituţiei, unde se menţionează faptul că cei doi invitaţi speciali vor fi acompaniaţi de formaţia Essenza Quartet.

„Ziua Culturii Naţionale va fi marcată duminică, 16 ianuarie 2022, începînd cu ora 18.00, în sala de spectacole a Casei Culturii printr-un program – spectacol, ce va avea ca principala temă omagierea marelui poet Mihai Eminesc, de la a cărui naştere se împlinesc 172 de ani (…). Intrarea se va face pe bază de invitaţie, dar şi cu respectarea măsurilor intrate în vigoare, respectiv cu ocuparea a 50% din capacitatea sălii“, au precizat reprezentanţii Casei Culturii.

Ambii invitaţi care vor fi prezenţi la manifestarea dedicată poetului Mihai Eminescu sunt cetăţeni de onoare ai oraşului Târgu Neamţ, un alt element comun fiind vîrsta lor, ce se va rotunji la 85 de ani anul acesta. Lui Dorel Vişan, unul dintre cei mai importanţi actori de film din România, titlul de Cetăţean de onoare i-a fost conferit de autorităţile târgnemţene în 2017.

S-a ţinut cont de meritele sale în promovarea scriitorului humuleştean Ion Creangă, pe care l-a întruchipat magistral în filmul „Un bulgăre de humă“, proiectat la Bojdeucă, în cadrul Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, în 1989. Dorel Vişan a intrat în „pielea“ scriitorului şi a mărturisit că acesta a fost unul dintre rolurile sale de suflet. De atunci încoace, a mai participat la diferite evenimente culturale organizate în urbea de sub Cetate.

Lui Eugen Doga, titlul de Cetăţean de onoare a oraşului îi va fi înmînat chiar la evenimentul de duminică, hotărîrea de decernare a onorantei distincţii fiind adoptată de Consiliul Local în şedinţa din 11 ianuarie 2021. Reputatul compozitor a mai fost la Târgu Neamţ în toamna trecută, cînd a cîntat la pian în cadrul unui concert caritabil, alături de tineri artişti din judeţ, impresionînd publicul adunat în sala Casei Culturii Ion Creangă.

El se bucură de recunoaştere internaţională şi este foarte apreciat în Republica Moldova, pentru activitatea sa de compozitor, academician, profesor, dirijor, fiind membru titular al Academiei de ştiinţe a Moldovei, Artist al Poporului. Titlul de cetăţean de onoare al oraşului Tîrgu Neamţ va fi conferit şi scriitoarei Gabriela Adameşteanu, care a cîştigat, în 2022, Premiul Naţional pentru Proză Ion Creangă Opera Omnia. Cărţile Gabrielei Adameşteanu sînt cunoscute atît în ţară, cît şi în lume, beneficiind de traduceri în 16 limbi şi i-au adus autoarei numeroase premii şi distincţii importante.

Spectacole şi la Piatra Neamţ

Marţi, 18 ianuarie 2022, sub genericul „Eternul Eminescu“, actorul Dorel Vişan şi muzicianul Eugen Doga vor oferi un recital de poezie şi muzică prin care va fi omagiată memoria Poetului naţional. Alături de ei, în cadrul spectacolului care va reflecta personalitatea eminesciană din triplă perspectivă: om, geniu şi poet divin, vor mai evolua Patricia Iacob, ştefana Mihai, Ruxandra Martin şi Diana Mertic, componente ale cvartetului de coarde Essenza Quartet.

Evenimentul, organizat de Consiliul Judeţean Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, se va desfăşura la sala de spectacol a Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra Neamţ, începând cu ora 18:00.

„Pentru că, începând din anul 2011, la iniţiativa Academiei Române, pe 15 ianuarie celebrăm Ziua Culturii Naţionale, am pregătit nemţenilor un adevărat regal cultural şi artistic, care se va întinde pe perioada a două zile. Plecând de la dezideratul cultură pentru toţi nemţenii, propunem, pentru zilele de 18 şi 19 ianuarie, evenimente artistice care se adresează publicului larg“, se menţionează într-un comunicat al Centrului Carmen Saeculare.

Astfel, miercuri, 19 ianuarie 2022, în aceeaşi sală va avea loc un atractiv concert de muzică clasică susţinut de soprana Gabriela Pepelea şi invitaţii: pianistul Luca Pulbere, mezzosoprana Ionela Mardare, tenorul Ovidiu Ianculescu şi studenţii Academiei Naţionale de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamţ: Aurora Gheorghiţă (Pală), Sandra Tanasă, Călin Oncioiu. Concertul va începe la ora 18:00. Partenerii Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ în organizarea proiectului Eternul Eminescu de anul acesta sunt Academia Naţională de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamţ, Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra Neamţ şi Asociaţia Culturală Feed Back.

Intrarea la ambele spectacole se face pe bază de invitaţie care poate fi procurată de la secretariatul Centrului, respectând normele sanitare impuse de legislaţia în vigoare (purtarea obligatorie a măştii, accesul permis doar pe baza Certificatului verde). Preţul invitaţiei la spectacolul de marţi, 18 ianuarie, este de 30 lei, iar invitaţia la spectacolul de miercuri, 19 ianuarie, se distribuie gratuit, numărul de locuri fiind limitat.

Citește știrea

Trending