Romanul, 631 de ani de atestare documentară

■ cu acest prilej a fost vernisată expoziția tematică ” Aspecte din evoluţia învăţământului la Roman", conținând documente relevante din colecția muzeului și din colecții particulare ■ a urmat, apoi, un simpozion legat de evoluția Romanului, de la prima sa atestare documentară, conținută în ”uricul” din 1382 și până în zilele noastre ■ sunt documente relevante din istoria locală ■

Joi, 30 martie, Muzeul de Istorie din Roman a găzduit manifestările legate de marcarea a 631 de ani de atestare documentară a Romanului, care a prilejuit organizarea mai multor activități, respectiv vernisarea unei expoziții temporare cu tema ”Aspecte din evoluţia învăţământului la Roman” și a unui simpozion legat de evoluția Romanului, de la înființare și până în zilele noastre.

Au fost expuse o serie de documente din colecția Muzeului de Istorie, dar și exponate din colecții particulare, unele din cele mai valoroase fiind aduse de preotul dr. Florin Țuscanu, cunoscut ca un împătimit colecționar de ”hrisoave”, dar și documente din colecția profesorului Ovidiu Lazăr. ”Expoziția urmăreşte ilustrarea temei pe parcursul secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, până la 1989, fără a fi exhaustivă, prin obiecte, documente şi fotografii, relativ la evoluția activității în diferite instituţii şcolare locale: Școala Nr. 1 primară de băieţi, Nr. 2 de băieţi, Nr. 1 şi Nr. 2 de fete, Seminarul Teologic Ortodox, Gimnaziul, ulterior Liceul Roman- Vodă, Liceul industrial de fete, dar şi şcoli ale minorităţilor, armeană şi evreiască, etc. Dintre exponatele etalate au fost amintite: schiţele de amplasare în zonă şi planuri ale edificiilor şcolare, manualele de pe care s-a învăţat în diferite perioade, instrumente de scris şi accesorii, acte referitoare la activitatea unor profesori din Roman, manuscrise şi tipărituri rezultate din activitatea extinsă a acestora din urmă, imagini care evidenţiază preocupări şi atitudini ale elevilor în orele de curs şi în afara acestora. Expoziţia rămâne deschisă publicului până la data de 20 mai 2023, putând fi vizitată de luni pânâ joi în intervalul 8 – 16 şi vineri între 8 şi 14”, au declarat organizatorii, respectiv Consiliul Judeţean Neamţ, Complexul Muzeal Naţional Neamţ – Muzeul de Istorie Roman, Societatea Culturală ”Roman- Muşat”, Asociaţia Cultural – Ştiinţifică ”Urbana” şi colecţionari particulari. Curatorul expoziţie este muzeografa Iulia Butnariu.

Oamenii de valoare ai Romanului

La manifestare au participat deputatul Laurenţiu Leoreanu, însoțit de primarul municipiului Roman, Leonard Achiriloaei, profesori de istorie, prieteni constanți ai Muzeului de Istorie, poate nu într-un număr suficient de numeros, cum ar fi fost de așteptat la un asemenea eveniment aniversar.

La simpozion a fost subliniată contribuția, de-a lungul secolelor, a unor nume de referință ale spațiului cultural al Romanului, multe dintre acestea cunoscute și în spațiul universal, precum renumiții muzicieni Sergiu Celibidache, Mihail Jora, Dumitru D. Botez, Alexandru Zirra, Paul Ciuntu, economistul Ion D. Strat – primul rector al Universităţii din Iaşi, primului inginer agronom român – Ion Ionescu de la Brad, inginerul Panait Donici (autor al primei Legi a drumurilor din România, cel care a votat în Camera Deputaților înființarea Gimnaziului Roman- Vodă, alături de George Radu Melidon și cei care au fost primii studenți romașcani la Paris). În viaţa culturală a oraşului nostru au existat, de-a lungul timpului, așa cum au subliniat subliniat organizatorii, și  numeroase momente memorabile, legate de activitatea unor personalităţi marcante ale panteonului nostru spiritual, precum cronicarul Miron Costin, Dosoftei – psalmistul, prozatorul Calistrat Hogaş, scriitorul și criticul literar Garabet Ibrăileanu, prozatorul Cezar Petrescu, scriitorul Haralamb Zincă, scriitorul Max Blecher. În semn de apreciere, mulţi dintre cei enumeraţi au primit titlul de ”Cetățean de onoare” al municipiului Roman.

La simpozion a fost transmis și un mesaj ”de suflet” din partea ÎPS Ioachim, înaltul prelat al locului, document prin care a fost subliniată contribuția bisericii strămoșești la dezvoltarea urbei romașcane, de-a lungul secolelor. Astfel romașcanilor li s-a reamintit faptul că  Romanul este unul din puținele târguri ”moldave”, care se poate mândri cu existența unui scaun Episcopal încă din vremea lui Alexandru cel Bun (domn al Moldovei din ”Dinastia Mușatinilor”, care a stat pe tronul Moldovei, între anii 1400-1432 n.r) și continuând cu iluștrii episcopi, precum Melchisedec Ștefănescu, astfel de documente apărând în lucrări monumentale, precum ”Chronica Romanului și a Episcopiei de Roman”, tipărită la București, între 1771-1775, dar și în ”Uricul din 30 martie 1392,  considerat, astăzi,  drept “actul de naștere”, respectiv actul de atestare documentară a Romanului. Acesta  are și o traducere proprie, însoțită de comentarii pertinente privind vechimea orașului și a cetăților sale.