România trebuie sã dea explicatii Consiliului Europei în scandalul avioanelor CIA

• Consiliului Europei declanseazã ancheta „CIA în Europa“

Pînã la data de 21 februarie 2006, cele 45 de guverne ale statelor membre ale Consiliului Europei, între care se numãrã si România, trebuie sã dea explicatii privitoare la eventuala lor cooperare cu Agentia Centralã de Informatii a Statelor Unite (CIA) în chestiunea interogãrii si transportului de detinuti suspectati de actiuni teroriste. Alãturi de celelalte guverne, guvernul României va trebui sã rãspundã dacã, începînd cu 1 ianuarie 2002 si pînã în prezent, vreo persoanã cu functie publicã sau însãrcinatã în mod oficial de o institutie publicã a fost implicatã direct sau prin aprobare tacitã în actiuni de privare de libertate sau de transport de detinuti, la cererea vreunui serviciu secret strãin. Consiliul Europei asteaptã, de asemenea, sã primeascã date referitoare la rezultatele oricãrei anchete oficiale interne pe aceastã temã. În scrisoarea redactatã de presedintele Consiliului Europei, Terry Davis, si datatã 21 noiembrie 2005, guvernele tuturor statelor membre sînt invitate sã explice în ce fel le permite legislatia proprie sã controleze activitatea serviciilor secrete strãine pe teritoriul tãrii; dacã existã legi în vigoare care sã interzicã privarea de libertate a persoanelor aflate în jurisdictia statului, fãrã stirea autoritãtilor, fie cã e vorba de persoane detinute în secret de o organizatie anume, fie de ajutor dat agentilor unui alt stat, în actiuni de privare de libertate a unor persoane, fie de asistentã acordatã în transportarea persoanelor detinute în secret; în ce fel sanctioneazã legislatia tãrii încãlcarea Conventiei privind drepturile individuale pe teritoriul statului, cu precãdere în cazul privãrii de libertate, ca urmare a actiunii unor persoane oficiale, servicii secrete sau organizatii strãine. Ancheta initiatã de Consiliul Europei este condusã de parlamentarul elvetian Dick Marty, care a declarat cã cerceteazã 31 de zboruri ale unor presupuse avioane CIA pe teritoriul unor state europene si cã a cerut imagini preluate prin satelit ale unor locatii din Polonia si România, din perioada 2001-2004. Polonia si România au fost indicate de organizatia pentru apãrarea drepturilor omului Human Rights Watch ca posibile destinatii de tranzitare a unor detinuti din Afganistan, bãnuiti de actiuni teroriste. Potrivit declaratiilor lui Marty, alte posibile destinatii ale avioanelor CIA ar fi fost Palma de Mallorca, în Spania, Larnaca în Cipru, Shannon în Irlanda, cît si baza militarã americanã Ramstein, din Germania. Un avion care ar fi avut la bord detinuti bãnuiti de terorism ar fi traversat, în 2003, si spatiul aerian al Austriei, a declarat comandantul fortelor aeriene, generalul Erich Wolf. „Avem motive sã credem cã la bord se aflau detinuti“, a mai spus generalul. Autoritãtile suedeze au confirmat cã cel putin un presupus avion CIA ar fi aterizat în trei rînduri pe teritoriul tãrii, începînd cu anul 2002, în Danemarca se crede cã ar fi fost vorba de 14 zboruri, iar Norvegia a confirmat trei aterizãri de avioane CIA. Primele dezvãluiri referitoare la transporturi si locuri secrete de interogare a unor suspecti de terorism de cãtre CIA au fost date publicitãtii pe 2 noiembrie, de ziarul american Washington Post, în contextul mai larg al dezbaterii în Congresul american a unui proiect de lege referitor la aprobarea de noi fonduri în scop militar (440 milioane de dolari). Senatorul republican John McCain a propus un amendament prin care se prevede ca, în interogatoriile conduse de militari, sã fie aplicate exclusiv metodele de anchetã prevãzute de normele armatei (Army Field Guide) si se interzic tortura si alte tratamente inumane în toate centrele de detentie aflate în custodie americanã, oriunde în lume. Aceastã regulã ar urma sã fie aplicatã inclusiv angajatilor CIA si anchetatorilor din state aliate care conduc interogatorii. Senatul a aprobat deja amendamentul propus de McCain, în ciuda amenintãrilor Casei Albe cã va respinge proiectul de lege, dacã nu se acceptã exceptii. Vicepresedintele Dick Cheney si directorul CIA, Porter Goss, ceruserã ca viitoarea lege sã nu se aplice „operatiunilor de combatere a terorismului din strãinãtate, teroristilor care nu sînt cetãteni americani, operatiunilor conduse de alte institutii ale guvernului SUA decît ministerul Apãrãrii, în cazul în care presedintele Statelor Unite considerã cã atari actiuni sînt vitale pentru securitatea tãrii si protejarea cetãtenilor ei de atacuri teroriste“.