România are cel mai fragmentat an școlar. Nesfârșitele reforme au dat peste cap sistemul

■ noua structură a anului școlar e împărțită în 5 module de învățare și 5 vacanțe ■ aceasta a fost aspru criticată de o parte din specialiștii în educație ■ la vacanțele școlare se adaugă și acele 114 zile libere și „punțile” dintre minivacanțe ■ acestă divizare determină elevii să rupă ritmul de învățare ■

Așa cum se știe, reforma proiectului de țară pompos intitulat „România educată”, materializată prin noua Lege a educației, intrată în vigoare de la 1 septembrie 2023, a adus printre multe altele și o nouă structură a anului școlar, împărțit acum pe 5 module de învățare și mai multe vacanțe, la care se adaugă și zilele oficial libere. În anul  2024 din 366 zile, 252 sunt zile lucrătoare și 114 sunt libere.

Deși Guvernul României a adăugat anul acesta încă două zile pe lista liberelor legale, din cele 17 anuale, doar zece vor fi în timpul săptămânii. Însă Guvern ul a avut grijă să creeze acele „punți” între sărbători, recomandând recuperarea zilelor lucrătoare, care, în fapt, se face superficial sau deloc. În învățământ toate aceste libere au efecte nedorite în ceea ce privește ritmul de învățare al elevului, care este fragmentat.

„Sunt învățător cu o experiență profesională de 30 de ani. După Revoluție, fiecare ministru (30 de miniștri în 33 de ani – n.r.) care a venit a făcut reforma sa, care a bulversat sistemul. Din păcate, așa cum se știe, programul școlar este foarte încărcat. În atâția ani nu s-a reușit să se facă și o descongestionare reală a materiei școlare, lucru care ne creează mari probleme în parcurgerea programelor.

E știut că în vacanțe și în timpul numeroaselor zile libere, foarte puțini copii înveță, ori la școală, tu, cadru didactic, cu 25-30 elevi în clasă, nu ai timp să te ocupi de fiecare în parte. Munca individuală acasă rămâne o condiție esențială. Nu știu de ce ne tot mirăm de analfabeții funcționali, care ies de pe băncile școlilor pe bandă rulantă, când în ciuda declaraților, în sistem reforma a fost mimată”, a declarat o învățătoare.

Se știe că atâta timp cât s-a aflat în dezbatere publică pachetul de Legi ale educației a fost aspru criticat de specialiștii în educație, printre care și fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, care declara pentru presă că, în fapt, noua structură a anului școlar împărțită pe 5 module cu 5 vacanțe e o mare păcăleală.

„Nu e vorba de altceva decât de a revopsi ceva ce era dinainte. Practic, aceste segmente erau dinainte, doar s-a introdus o vacanță obligatorie pentru toată lumea, nu doar pentru cei din clasele I-IV. În fapt, impactul acestei schimbări asupra performanței de învățare a elevilor cred că este nul. Poate că este chiar deficitar.

Fragmentează și mai mult anul școlar, după câte mi-am dat eu seama, dacă se va lua în seamă și faptul că se va renunța la teze, ceea ce ar fi o mare greșeală, pentru că ar fi fost singura modalitate prin care se luau principalele lucruri care trebuiau reținute de legi, atunci e clar că mișcarea este complet greșită. Această reîmpărțire și fragmentare excesivă a anului școlar este o revopsire a realității”, a explicat Mircea Miclea.

„Prelungirea anului școlar este o idee bună, pentru că avem printre cele mai scurte perioade de școală din Europa. Numărul de ore de învățare sau de zile dedicate învățării este foarte redus. Acum s-au introdus tot felul de săptămâni: Săptămâna Altfel, săptămâna Verde, probabil că se va introduce săptămâna galbenă, ori asta va crește și mai mult fragmentarea. Atunci când ai o învățare fragmentară, scade performanța de învățare. Anul școlar trebuie mărit ca număr de zile”, a mai adăugat Mircea Miclea.

Fostul ministru al Educației mai spune că structura anului școlar cu o vacanță foarte mare vara, din 15 iunie până în 15 septembrie, începe din perioada interbelică și era justificată de faptul că pe atunci, practic, toți copiii din mediul rural participau, alături de părinți, la muncile câmpului, ceea ce nu prea se mai întâmplă în zilele noastre.