Contactează-ne

Actualitate

Roman: Iată care sunt averile conducerii spitalului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aşa cum ne-am obişnuit cititorii, redactorii Monitorul obişnuiesc să monitorizeze declaraţile de avere ale diverselor categorii profesionale. În numărul de astăzi vom trece în revistă averile conducerii Spitalulului Municipal de Urgenţă (SMU) Roman, începînd cu membrii Comitetului Director şi cu o parte din şefii de secţii. În afara salariului, majoritatea medicilor obţin şi alte venituri, din activităţile la cabinete private.

Managerul spitalului, Maria Andrici declară 500 mp teren intravilan, dobîndit în 2010, în cotă parte cu soţul. Familia deţine şi o casă de 198 mp şi un apartament de 70 mp. Doctorul Maria Andrici are un autoturism Jaquar XF, din 2015 şi un Mitsubischi din 2007. Ca active declară un depozit la BCR deschis în 2015, de 22.701 lei şi o descoperire de card, la Banca Transilvania, de 20.000 lei, credit contractat în 2019. La capitolul venituri, declară 159.990 lei, din salariul anual, la care se adaugă 81.751 lei din gărzile efectuate la Secţia Ortopedie. Soţul, inginer, a obţinut un venit anual de 17.292 lei şi un altul de 99.032 lei, de la firma proprie. În declaraţia de avere apare şi alocaţia copilului de 1.872 lei.

Directorul medical, dr. Iulia Bora, declară un teren intravilan de 500 m.p, dobîndit în 2017, în urma unui partaj. Deţine un apartament de 55 m/p din anul 1997 şi un altul de 62 m.p, cumpărat în 2020. Are active financiare la BT de 20.000 lei şi de 200.000 lei la Raiffeisen Bank. Ca medic coordonator al Compartimentului Îngrijiri Paliative, directorul medical a declarat 140.400 lei, la care se adaugă 1200 lei, salariu ca profesor la Şcoala Postliceală Sanitară Moldova şi 2400 lei de la Şcoala Postliceală Roman-Muşat. Directorul medical a mai obţinut venituri şi de la cabinetul individual, în valoare de 10.000 lei.

Directorul de îngrijiri medicale, asistent principal Elena Chirilă, declară mai multe suprafeţe de teren agricol: unul de 1.548 mp, din 2013 şi altul de 4.167 metri pătraţi. În 2013 a achiziţionat 3.600 metri pătraţi, iar alte două suprafeţe, de 2.359 şi 2.089 mpi, în 2016. Toate terenuri se află în comuna natală, Ruginoasa. Ca bunuri mobile declară un autoturism Volswagen din 2014 şi un Seat din 2016. Ca active financiare are la BT un cont curent în valoare de 14.904 euro, din 2015 şi trei depozite bancare de 10.100 lei (din 2015), unul de 10.100 lei (2019), precum şi alte două din 2020, în valoare de 50.000 şi 30.000 lei.

Ca venituri sînt consemnate cele de la Spitalul Roman, din contractul de administrare, în valoare anuală de 56.612 lei, precum şi stimulentele financiare în valoare de 29.207 lei. Directorul de îngrijiri a mai obţinut şi venituri de la Liceul Teologic Episcop Melchisedec Ştefănescu pe contract de muncă, în valoare de 10.278 lei. Mai sînt declarate tichetele de vacanţă de 1.450 lei, indemnizaţia de hrană de 3.688 lei, de la spital.

În bugetul familiei mai intră veniturile declarate ale soţului, Nicu Chirilă, fost primar la Ruginoasa, care a obţinut 33.052 lei, pe contract de muncă şi 6.856 lei, ajutor de şomaj cuvenit, după eliberarea din funcţie, prin ordin de prefect, ca urmare a problemelor juridice pe care le-a avut.

Veniturile şefilor de secţii

Soţii Dan şi Laura Arvătescu, ambii şefi de secţie la SMU Roman au declarat un teren de 750 mp, din anul 2000, 500 mp teren intravilan (2019), o casă de locuit în suprafaţă de 260 mp, din 2008. Ei deţin şi două autoturisme – Honda, din 2018 şi din 2020. Medicii au declarat un depozit bancar de 35.000 euro (2018). În 2019 au deschis la BT două depozite în valoare de 21.560 euro şi un altul de 16.000 euro. Ca venituri intră salariul soţului în cuantum de 195.821 lei şi al soţiei, Laura, de 204.420 lei.

Dan Arvătescu a declarat şi o indemnizaţie de 7.200 lei, ca vicepreşedinte al Colegiului Medicilor, iar dr. Laura Arvătescu veniturile din consultaţiile de la cabinetul individual, în cuantum de 94.776 lei. Doctorul Cătălina Pălăncianu, şefa Secţiei Medicină Internă, declară o casă de locuit de 200 mp, dobîndită în 2020, ca urmare a deschiderii succesiunii, în urma decesului soţului. Medicul mai deţine un depozit bancar la BRD, în valoare de 90.000 lei, din 2017. Are un salariu de 133.834 lei, de la SMU Roman şi venituri din gărzi de 22.630 lei.

Medicul şef al Secţiei de Anatomie Patologică, Constantin Danciu, a declarat 2.300 mp, teren intravilan, în Roman, dobîndit în 2005 şi altul de 108 mp, din 2005. Declară o casă de vacanţă de 250 mp, din 2009, un apartament de 60 mp, achiziţionat prin credit ipotecar. Soţii Danciu mai au o casă de locuit în Roman, de 280 mp, moştenită de soţie. În declaraţie mai apare au autoturism Opel şi unul VW.

La capitolul datorii este consemnat un credit bancar la First Banck of Amerika, în valoare de 25.000 euro, contractat în 2019, scadent în 2032. Ca venituri a fost menţionat salariul medicului de la SMU Roman, în valoare de 230.000 lei şi cel al soţiei, profesor cu jumătate de normă la CNRV, în valoare de 22.000 lei. Constantin Danciu a obţinut şi 7.000 lei, de la SC Popîrlan SRL, iar soţia o pensie de gradul III, în valoare de 13.200 lei. Dr. Danciu mai are şi un contract prestări servicii în valoare de 36.000 lei, la un PFA.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Bugetul Târgului este supus la vot

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ proiectul de hotărîre privind veniturile, cheltuielile urbei şi obiectivele de investiţii ce vor primi finanţare va fi dezbătut în şedinţa din 12 aprilie ■ pe ordinea de zi sînt menţionate opt proiecte de hotărîre ■

Bugetul oraşului Târgu Neamţ pentru anul 2021 va fi supus luni, 12 aprilie, votului consilierilor locali, convocaţi într-o şedinţă extraordinară, cu opt puncte pe ordinea de zi.

Potrivit proiectului iniţiat de conducerea primăriei, totalul sumelor preconizate a intra în alcătuirea bugetului urbei s-ar cifra la 74.013.578 lei, în care sunt incluse veniturile proprii estimate a fi obţinute din impozite şi taxe locale în valoare de 8.687.000 lei, la care s-ar adăuga 12.022.000 lei, din cote şi sume defalcate din impozitul pe venit, 12.585.000 lei, cu titlu de sume defalcate din tva, subvenţii aşteptate de la bugetul de stat în valoare de 7.562.000 lei, subvenţii de la alte administraţii în valoare de 160.000 lei, finanţare Delgaz pentru extindere reţea gaze naturale în cartierul Blebea ce ajunge la 680.000 lei etc. De asemenea, sînt cuprinse în bugetul estimat pentru anul 2021 şi fonduri de 30.461.000 lei aşteptate de la Uniunea Europeană pentru proiecte derulate la nivel local.

Proiectul de hotărîre aflat în mapele consilierilor locali cuprinde şi cheltuileile programate pentru anul în curs, defalcate pe secţiunea de funcţionare şi cea de dezvoltare, precum şi obiectivele din lista de investiţii pentru anul 2021. Un alt proiect de hotărîre ce va fi supus dezbaterii consilierilor se referă la aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli estimat al Spitalului Orăşenesc Sf.Dimitrie Târgu Neamţ, urmînd să fie luată în discuţie şi modificarea statului de funcţii al unităţii sanitare. Participanţii vor mai avea de luat hotărîri în privinţa Bugetului de venituri şi cheltuieli al Direcţiei de Asistenţă Socială a oraşului Târgu Neamţ pentru anul 2021, precum şi a listei de investiţii aacestei instituţii.

Discuţiile vor continua tot pe tema banilor, pentru că va fi cerută aprobarea consilierilor locali pentru condiţiile contractării unei finanţări rambursabile interne în valoare de 6.000.000 lei de la Banca Comercială Română, pentru care s-ar lua în calcul o perioadă de rambursare de 96 luni, după care se va supune la vot şi proiectul privind creditul menţionat. În cadrul şedinţei vor mai fi luate decizii în privinţa casării unor active fixe din domeniul privat al urbei şi a lotizării unui teren.

Citește știrea

Actualitate

Cînd evaziunea nu mai duce la puşcărie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ evazioniştii scapă de detenţie în anumite condiţii ■ prejudiciul nu trebuie să depăşească 100.000 de euro şi trebuie achitat integral ■ legea a fost promulgată de preşedintele Iohannis ■

Liber la evaziune fiscală, dacă ai ceva bănuţi prin conturi. Cei care săvîrşesc de acum înainte astfel de infracţiuni scapă de detenţie. Totul în anumite condiţii, respectiv prejudiciul nu trebuie să depăşească suma de 100.000 de euro, iar paguba în dauna statului trebuie achitată pînă la ultimul bănuţ. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Este vorba de modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Potrivit legii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, avînd ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă asocierea în vederea săvîrşirii acestor fapte. De asemenea, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, următoarele fapte săvîrşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operatiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe contabile duble; sustragerea de la verificări financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; substituirea, degradarea sau înstrăinarea de debitor ori de terţe persoane a bunurilor sechestrate.

În cazul unor astfel de fapte, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu trece de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pînă la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplica amendă.

În cazul săvîrşirii uneia dintre infracţiunile menţionate anterior, „dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, pînă la pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobînzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcîndu-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare“. Aceste dispoziţii se aplică tuturor inculpaţilor.

Citește știrea

Actualitate

Urmărit naţional depistat în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ el avea la activ două condamnări care însumează peste 5 ani de detenţie ■ în ambele cauze a condus fără permis, dar a mai făcut alte fapte ■

Un botoşănean în vîrstă de 53 de ani, cu două condamnări la activ, ce ar fi trebuit să se afle în penitenciar pentru executarea pedepselor privative de libertate, a fost depistat pe meleaguri nemţene.

S-a întîmplat pe 10 aprilie 2021, cînd în baza activităţilor informativ – operative, bărbatul care fusese dat în urmărire la nivel naţional a fost depistat pe o stradă din Piatra Neamţ. Pe numele lui existau două mandate de executare a închisorii ce cumulau peste 5 ani de detenţie, respectiv una de 2 ani şi 3 luni, iar cealaltă de 2 ani, 10 luni şi 20 de zile de închisoare.

În principiu, a fost vorba de conducere fără permis, dar şi alte fapte. Pe 2 noiembrie 2020, Judecătoria Rîmnicu Vîlcea, a emis primul mandat, unul de 2 ani şi 3 luni de detenţie, pentru săvîrşirea infracţiunilor de conducerea unui vehicul fără permis, fals privind identitatea, vătămare corporală din culpă şi părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea oamenilor legii.

Ulterior, pe 23 martie 2021, Judecătoria Suceava l- a condamnat în alt dosar, a doua sancţiune fiind pentru fals intelectual şi conducere fără permis. Pe 1 noiembrie 2017, fără permis, individul a ieşit cu maşina în trafic, la Rîmnicu Vîlcea, moment în care a surprins şi accidentat un pieton care traversa regulamentar.

În urma impactului, victima a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale. După accident, şoferul şi-a văzut de drum, fiind identificat a doua zi, pe raza judeţului Vîlcea, ocazie cu care a prezentat pentru identificare un act de identitate ce aparţinea unui alt bărbat. Faptele din al doilea dosar au avut loc pe 24 octombrie 2014, cînd a şofat prin Suceava fără permis, fiind tras pe dreapta de poliţiştii rutieri.

Atunci s-a legitimate doar verbal, fără a prezenta o carte e identitate, determinîndu-l astfel pe agentul constatator să întocmească proces verbal de contravenţie în care au fost consemnate date nereale. Pentru toate acestea, pe 10 aprilie 2021 a fost condus la Penitenciarul Bacău pentru executarea pedepselor privative de libertate.

FOTO: generica

Citește știrea

Trending