Revolta călugărilor de la Petru Vodă: Buletinele cu cip – “o măsură dictatorială”

■ aceasta este părerea călugărilor de la Mănăstirea Petru Vodă despre introducerea cărţilor de identitate cu cip ■ feţele bisericeşti susţin că vom fi transformaţi în infractori prezumaţi şi cataloghează schimbarea ca fiind „o măsură dictatorială, la care bolşevicii nu au putut nici măcar să viseze“ ■

Anunţul oficialilor de a schimba cărţile de identitate cu noi documente care să conţină un cip cu două amprente şi poza titularului i-a revoltat pe călugării de la Mănăstirea Petru Vodă, acolo unde a slujit părintele Iustin Pîrvu. Printr-o postare de pe site-ul lăcaşului de cult intitulată „Statul român vrea să transforme 500 de milioane de cetăţeni europeni în infractori prezumaţi“ arată că sînt motive de temere. „Printr-o ciudată coincidenţă, una din primele măsuri propuse de reprezenţanţii României la preşedinţia Uniunii Europene a fost introducerea de acte de identitate electronice obligatorii pentru toţi cetăţenii europeni, repetînd cu lux de amănunte atît motivele, cît şi soluţiile şi propunerile practice de acum 10 ani, de cînd acelaşi Stat Român s-a grăbit să-şi amprenteze cetăţenii care au nevoie de paşaport. Mai mult ca sigur, ar fi continuat aceeaşi măsură şi în cazul cărţilor de identitate, dacă reacţia creştinilor ortodocşi din România nu ar fi fost atît de fermă, sub călăuzirea Părintelui Stareţ Justin Pîrvu. În toate ţările din lume, prelevarea amprentelor personale este etapă obligatorie prin care trece orice infractor dovedit căruia i se face cazier penal. Obligativitatea prelevării amprentelor pentru obţinerea unui act de identitate minimal este echivalentă cu transformarea cetăţenilor care urmează să folosească respectivul act în infractori prezumaţi. Rugăm pe toţi creştinii din această ţară şi din Uniunea Europeană care se pot implica şi opri această măsură dictatorială de control total la care bolşevicii nu au putut nici măcar să viseze, să depună toate eforturile opririi unei astfel de iniţiative, o dată pentru totdeauna. Respectarea conştiinţei şi intimităţii cetăţenilor europeni înseamnă tratarea lor ca oameni liberi şi responsabil, nu ca infractori prezumaţi“, conform site-ului manastirea.petru-vodă.ro. Reacţia a fost generată după ce reprezentanţii Preşedinţiei române a Consiliului şi ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal cu privire la un regulament care va spori securitatea cărţilor de identitate ale cetăţenilor Uniunii Europene. Viitoarele documente vor fi mai mici, cît un card de credit dar vor avea şi o zonă de citire optică ce va respecta standardele minime de securitate stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. Cărţile de identitate vor fi dotate cu un cip care va include două amprente digitale şi fotografia titularului. Scopul final al acestor schimbări este îmbunătăţirea securităţii acestor documente prin introducerea unor standarde minime, atît pentru informaţiile continute, cît şi pentru elementele de securitate comune tuturor statelor membre care le emit. „Securitatea pe întreg teritoriul UE nu poate fi realizată decît prin asigurarea securităţii în fiecare stat membru. Noile norme privind standardele de securitate pentru documentele de identitate ne vor permite să depistăm mai uşor cazurile de fraudare a documentelor şi de furt de identitate, îngreunînd acţiunile teroriştilor şi infractorilor şi facilitînd totodată libera circulaţie a călătorilor de bună credinţă”, a declarat Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne, potrivit News.ro. Noile documente de identitate vor indica codul de ţară al statului membru emitent, în interiorul unui steag al UE. Acestea vor avea o valabiltate minimă de 5 ani în cazul minorilor şi cel mult 10 ani în cazul majorilor. Statele membre pot elibera cărţi de identitate cu o perioadă de valabilitate mai lungă persoanelor cu vîrsta peste 70 de ani. În noile cărţi de identitate ale cetăţenilor români vor fi introduse elemente de siguranţă în plus faţă de cele actuale în scopul de a facilita călătoria în afara ţării, dar şi pentru a facilita accesul la anumite sisteme informatice ale unor instituţii publice. Şi minorii sub 14 ani ar putea avea cărţi de identitate, dacă solicită acest lucru părinţii sau reprezentanţii legali. În plus, noile cărţi de identitate vor putea fi folosite la autentificarea informatică în unele instituţii publice precum băncile sau Fiscul.