Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Revendicãri insolite

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Primãria Husi revendicã 616 hectare de pãdure în Oniceni • secretarul primãriei comunei sustine cã „actele sînt beton“, asa cã localitatea în cauzã ar putea fi consideratã… mosie vasluianã •

Ultimul termen de primire a cererilor la Legea 247/2005 a adus pe masa comisiilor de aplicare a legii un numãr mare de solicitãri, dintre care o parte destul de „ciudate“, tinînd cont nu numai de suprafetele revendicate, ci si de continutul acestora. Conducerea Primãriei Municipiului Husi, judetul Vaslui, a depus la sediul administratiei publice locale din comuna Oniceni o cerere insolitã, prin care revendicã o suprafatã de teren acoperitã cu vegetatie forestierã, care se întinde pe circa 616 hectare. Sorin Þutu, secretarul Primãriei Oniceni, a precizat cã la Comisia comunalã de Fond Funciar au fost înregistrate 118 dosare, printre care si cel al Primãriei Husi. Suprafata totalã solicitatã este de 834,72 hectare din care 164,36 hectare de teren arabil, restul reprezentînd teren cu vegetatie forestierã. „Dosarul depus de colegii nostri de la Husi este «beton», fiind complet. Prin actele depuse se face clar dovada cã husenii sînt proprietarii de drept a unei suprafete de 616 hectare de pãdure. Dupã ce vom tria toate dosarele, vom trece, efectiv, la punerea în posesie a solicitantilor. În privinta celor 616 hectare, ce pot sã vã spun este faptul cã aceastã pãdure poate fi tãiatã, poate fi vîndutã, poate fi arendatã, însã cu sigurantã nu va dispãrea din comuna Oniceni. Cei de la Primãria Husi, probabil, vor lua cea mai înteleaptã solutie în acest caz“, a declarat secretarul Þutu. Inginera Viorica Ralea, din cadrul Biroului Agricol al Primãriei Husi, s-a declarat multumitã cã actele sînt în regulã si cã existã bune oportunitãti ca aceastã pãdure sã fie recîstigatã. „Mã bucur sã aud cã reprezentantii Primãriei Oniceni considerã cã avem sanse sã fim pusi în posesie cu aceastã suprafatã. Dupã ce vom fi stãpînii de drept ai pãdurii, probabil vom analiza si posibilitãtile pe care le avem pentru a gãsi cea mai bunã solutie de administrare a suprafetei. Existã multiple posibilitãti, fie sã o vindem, fie sã o dãm în administrare. Vom trãi si vom vedea“, a declarat Viorica Ralea. Aceasta a mai precizat cã suprafata împãduritã a apartinut Episcopiei Husilor, care n-a revendicat însã nici un hectar de pãdure. „Aceste 616 hectare au fost preluate de cãtre «stat» dupã 1948 si au apartinut Episcopiei Romanului si Husilor. Pînã în prezent, nu s-au primit cereri din partea Episcopiei de a retroceda nici un hectar de pãdure“, a mai spus functionara Primãrei Husi. Un caz de asemenea special se înregistreazã si în comuna Horia, unde Episcopia Romanului solicitã 60 de hectare de teren cu vegetatie forestierã, aflat în prezent în administrarea Ocolului Silvic Horia, sub forma unei pepiniere. Primarul comunei Horia, Vasile Baciu, a precizat cã, în acest caz, Episcopia Romanului si Ocolul Silvic pot gãsi o solutie, în asa fel încît sã multumeascã ambele pãrti. Cereri masive de pãdure s-au fãcut si în comuna Stãnita, unde au fost depuse 206 dosare prin care se revendicã 3.360 hectare de pãdure si 1.240 hectare de teren agricol. „Dacã la pãdure nu sînt probleme deosebite, pentru cã existã întreaga suprafatã, la terenul arabil, în schimb, nu am sub nici o formã 1.240 de hectare, cît se revendicã. Mostenitorul familiei Burichiu a solicitat peste 1.000 de hectare de teren, însã nu poate face dovada cã pãmîntul a fost în posesia familiei. El sustine cã acest teren figura încã de prin anii 1925 în proprietatea familiei sale. Din nefericire, aceste terenuri nu sînt trecute nicãieri, în nici un registru“, a declarat Laurentiu Todireanu, primarul comunei Stãnita. Din cele 3.360 hectare de pãdure, mostenitorii familiei Hristodorescu vor circa 1.300 de hectare, iar cei ai familiei Maftei peste 1.500 de hectare.

Cereri invalidate… din start La Primãria Roman au fost primite, în perioada august-noiembrie, peste 140 de cereri, prin care se solictã 70 de hectare de teren în intravilan si extravilan. Aici nu numãrul hectarelor solicitate este impresionant, ci faptul cã, dintre cererile analizate de comisie, peste 20% au fost invalidate ca fiind ilegale. „Am avut pînã acum douã întruniri ale Comisiei municipale, în care am pus în discutie 40 de cereri. Peste 20% din acestea au fost invalidate, cererile nefiind legale. O parte dintre solicitanti au acceptat solutia datã de comisie, însã sapte candidati au contestat hotãrîrea. Contestatiile, împreunã cu documentatia depusã, vor fi înaintate, spre analizã, Comisiei Judetene. Dacã nici cu solutia datã de aceastã comisie nu sînt multumiti, solicitantii se vor putea adresa instantelor de judecatã. O parte dintre cereri sînt fãcute în baza Legii 169 si a Legii 1/2000. În conformitate cu Anexa 39, a actualului pachet legislativ, nimeni nu va mai primi despãgubiri bãnesti, ci actiuni la «Fondul Proprietatea»“, a precizat Doinita Ruginosu, referent superior în cadrul Biroului Urbanism al Primãriei Roman. O romascancã a solicitat chiar pãmîntul de sub actualul Cartodrom al municipiului. Cele douã parohii din Cartierul Nicolae Bãlcescu au depus cereri pentru cîte 10 hectare, în extravilan. O altã parte dintre cereri solicitã modificarea titlurilor de proprietate, deja emise, pe Legea 18, cerînd schimbarea aplasamentelor. Alte cereri se referã la acordarea diferentei de teren, pînã la 1.000-1.200 de metri, în cazul persoanelor care au cumpãrat case între anii 1974-1990, perioadã în care cumpãrãtorii acestor imobile nu primeau si pãmîntul, ce rãmînea în proprietatea statului.

•FOTO: Primãria Husi solicitã 616 hectare de pãdure în comuna Oniceni

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri reînviate, la Tasca

Știre publicată în urmă cu

în data de

• autoritãtile locale au organizat a doua editie a manifestãrii • „Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural“, a declarat primarul Daniela Ursache •

Tasca a fost si-n acest an încãrcatã de evenimente deosebite tinînd de datinile si obiceiurile Sãrbãtorilor de iarnã. Fãrã a trece cu vederea concertul extraordinar Colinde de vis, ce a avut loc în duminica de dinaintea Crãciunului, la care invitati de onoare au fost cantautorul Raoul si Corul Mãicutelor de la Mãnãstirea Paltin, Petru Vodã, trebuie sã aducem în discutie cele petrecute în cea de-a doua zi de Crãciun a lui 2017, cînd în Parcul Sfînta Maria, denumit si Între brazi, a avut loc a doua editie a Festivalului de datini si obiceiuri, la care au fost invitati toti locuitorii satelor comunei si chiar ai satelor învecinate. O initiativã pusã la cale de primarul Daniela Ursache si alesii locali si reluatã, împreunã procurînd si sacrificînd niscai porci pentru o masã pe cinste. Si mare le-a fost bucuria vãzînd cã au rãspuns invitatiei oficiali ai Neamtului, prefectul Vasile Panaite, Oana Bulai si Florentina Moise, deputatii Dan Andruscã si Ciprian Serban, presedintele ANRSC Bucuresti, Bogdan Alexa, ministrul secretar de stat, primari ai comunelor Negresti, Timisesti, Rãucesti, Petricani si reprezentantul auditoriului de la Asociatia Comunelor din România, organism al cãrui vicepresedinte este si primãrita de Tasca. La acestia s-a adãugat potopul de lume, oameni de toatã isprava, multi în vîrstã, care s-au încumetat sã plece la drum din satele si cãtunele pitulite între munti, pentru a fi împreunã, îndiferent de rang, la ceas de sãrbãtoare crestinã. Pentru început s-au prezentat colindãtorii, preoti ai locului, urãtorii mici si mari, precum Raze de sperantã de la Scoala Tasca si Corul Primãriei, la care s-au adãugat David Avarvarei, interpret de colinde si muzicã popularã, preotul Caia si fiica, folkistii Eu Cred, dupã care aveau sã evolueze ursi, capre, dar si dramatizarea Jianului, alaiuri conduse de Daniel Grasu, ori Bujorul hamzoienilor si Irozii, publicul discutînd îndelung despre arta interpretativã pe cînd cinstea o tuicã sau degusta o tochiturã cu mãmãligã si multe alte preparate traditionale fãcute din carne de porc. Printre oameni s-au aflat lidera comunitãtii, primarul Dana Ursache, purtînd frumosul strai popular, viceprimarul Chiciu si ceilalti alesi locali, care au pus la cale împreunã cu electoratul proiectele viitorului. „Locuitorii comunei Tasca stiu foarte bine cã sufletul meu le apartine. Am început cu investitiile în oameni, în sufletele lor, neabandonînd grija pentru infrastructura localitãtii noastre. Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural. As vrea sã cred cã oamenii locului agreazã aceastã initiativã si aprecierea fãcutã se bazeazã pe numãrul mare de spectatori prezenti la manifestare. Apreciez totodatã prezenta oficialitãtilor locale, dar si judetene, care se aflã alãturi de noi la ceas de sãrbãtoare, reprezentantii media, asta motivîndu-mã ca la anul sã ne pregãtim si mai mult. În acelasi timp, am mai cãutat un motiv de a cere iertare locuitorilor si colegilor de primãrie si consiliu local pe care i-am chinuit întregul an, rãspunzînd pozitiv solicitãrilor mele. Sînt fericitã cã la sãrbãtoarea noastrã au venit un numãr mare de tãscani, printre ei si cei care lucreazã în strãinãtate si care-si iubesc comuna. Tuturor la multi ani 2018!“ a spus primãrita Dana Ursache, multumitã de reusita actiunii. De retinut cã la activitatea cultural -artisticã si de promovare a datinilor si obiceiurilor Sãrbãtorilor de iarnã, de la Tasca, a fost prezent, urcînd pe scenã pentru a saluta publicul si Daniel Buzdugan, prezentator la Radio ZU, care a promis cã va face cunoscut tãrii prin emisiunile sale activitatea de la Tasca.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Trending