Reporteri români si moldoveni, împreunã pentru libertatea presei

• un proiect de colaborare transfrontalierã româno-moldoveneascã apropie ziaristii din cele douã tãri în lupta pentru o informare liberã a cetãteanului • presa din Moldova este supusã la tot felul de oprelisti, inclusiv de cãtre institutiile statului •

Ziaristi din România si Republica Moldova au demarat un proiect comun, a cãrui primã fazã s-a desfãsurat în perioada 24-30 octombrie, cînd redactori de la publicatii românesti din judetele Neamt, Brãila, Vaslui, Iasi, Suceava, Bacãu si Galati au lucrat si documentat la publicatii din Republica Moldova. Acest proiect, denumit „Colaborare transfrontalierã moldo-românã a jurnalistilor din presa localã“, este realizat de Asociatia Presei Independente, suportul financiar fiind asigurat Guvernul Republicii Federative a Germaniei. Din partea „Monitorului de Neamt“ a fost detasat un reporter care a lucrat de 5 zile alãturi de redactorii sãptãmînalului „Cuvîntul“ din localitatea de granitã cu Transnistria, Rezina. Acesta a luat contact cu realitãtile din aceastã zonã dar si cu modul în care ziaristii moldoveni realizeazã aticole de presã. În acelasi timp s-au efectuat observatii si asupra felului în care este permis accesul reprezentantilor presei moldovene în institutiile publice si a modului în care reprezentantii autoritãtilor publice locale oferã informatii pentru a fi transmise, prin media, opiniei publice. De partea cealaltã, reporterii români au explicat sistemul de lucru din România, cu accent pe sursele în realizarea investigatiilor jurnalistice.

Tolerantã zero fatã de ziaristii independenti Avînd termen de comparatie, jurnalistii români au ajuns la cîteva concluzii deloc îmbucurãtoare în ceea ce priveste libertatea presei în Republica Moldova si, mai grav, a cetãteanului simplu în relatia cu institutiile publice. Între cele douã pãrti (presã si autoritãti) se poate afirma cã nu existã colaborare, iar accesul ziaristului la informatii de ordin public este aproape zero. Sînt foarte putine cazurile în care reporterii primesc fãrã probleme informatii ce tin de cheltuirea banului public, de investitiile pe care le fac autoritãtile din banii contribuabililor sau ce tin de orice informatie consideratã în România de ordin public. Un aspect socant pentru jurnalistii români a fost atunci cînd au aflat cã omologii din Moldova sînt de foarte multe ori intimidati, amenintati, li se pun bete în roate sau chiar agresati de lideri sau angajati ai unor institutii. Un caz de acest gen, relatat si în presa Moldova este cel al Alinei Radu, redactor la „Gazeta de Gardã“ din Chisinãu care i s-a interzis accesul la o sedintã a Parlamentului, iar pentru cã a insistat sã intre, a fost lovitã de doi deputati si un membru al pazei. Astfel de situatii nu fac decît sã timoreze si sã facã si mai greu accesul la informatii si asa zgîrcit oferite de cei vremelnic ajunsi, si poate pusi sã nu spunã nimic în structuri de conducere. „În Moldova, reiese din traditiile rãmase din perioada sovieticã cã presa are un caracter de informare unilateralã, apartinînd unor partide care la moment se aflã la putere (Partidul Comunist), difuzate fie gratis, fie la un pret derizoriu. Organele de stat evitã sã aprecieze mass-media ca una dintre puterile statului, aceasta fiind mai degrabã înteleasã ca o anexã a aparatului de stat. În anul 2005, la insistenta unor deputati ai Partidului Popular Crestin Democrat a fost emisã o lege organicã referitoare la deetatizarea a douã ziare cu acoperire nationalã („Moldova Suveranã“ si „Nezavisimaia Moldova“), de institutiile guvernamentale. Totusi, cea mai mare parte a presei locale din raioane rãmîne în gestiunea aparatelor presedintilor de raioane, mai mult decît atît, în ultima jumãtate de an numãrul acestor ziare controlate de autoritãti s-a dublat. Parlamentul Republicii Moldova nu se grãbeste sã emitã un act normativ prin care presa sã fie detasatã de organele reprezentantive locale care doteazã în proportie de 70% aparitia acestor publicatii. Reprezentanti ai Guvernului de la Chisinãu au afirmat cã desprinderea presei din «cîrligul» statului este o actiune nechibzuitã si gãbitã“, a declarat Ion Cernei, redactor la sãptãmînalul „Cuvîntul“, unul dintre redactorii moldoveni care efectueazã schimbul de experiatã la cotidianul „Monitorul de Neamt“.