Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

RENEGAT

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cel mai bun elev al Scolii Speciale „Alexandru Rosca“ a fost dus, acum douã zile, sã-si cunoascã mama • femeia nu l-a lãsat sã intre pe poartã • dupã ce l-a abandonat la nastere, si-a dat acceptul sã fie dat spre adoptie internationalã • „Mã bucur cã am cunoscut-o. Stiti, este drãgutã si cred cã semãn putin cu ea. Are o casã asa de frumoasã, cu curte mare, cu multe flori si cu perdele albe la geamuri. Pe mine n-a vrut sã mã primeascã, desi mi-ar plãcea sã fie si casa mea acolo. I-am spus cã dacã 17 ani ea nu a vrut sã mã cunoascã, eu mi-am dorit s-o vãd, sã stiu cum aratã. M-a tinut în fata portii cu tot cu domnii din Primãria Ceahlãu“, a spus Ionut Ursu, descriind întîlnirea cu mama sa •

„Stefãnut, eu sînt fratele tãu si chiar dacã doamna Ursu nu ti-a spus cã tot ea m-a nãscut si pe mine, tu, cînd vei creste mare, te vei interesa si vei afla cã exist si cã avem aceeasi mamã“, acestea au fost cuvintele cu care un adolescent, pãrãsit la nastere, l-a întîmpinat, pentru prima datã, pe fratele de pe mamã, în fata portii acesteia. Miercuri, 14 iunie, este pentru Ionut Ursu ziua pe care, cu sigurantã, nu o va uita niciodatã. Dupã 17 ani, el a reusit sã o vadã pe cea care i-a dat viatã. A fost o dorintã a lui ca, dupã atîtia ani de stat în case de copii, sã o cunoascã pe femeia cãreia ar putea sã-i spunã „mamã“. Acum, el este elev al Scolii Ajutãtoare Speciale „Alexandru Rosca“ din Piatra Neamt si, cu sprijinul conducerii acestei unitãti, în urmã cu douã zile a ajuns la Ceahãu, acolo unde locuieste mama lui. „Îmi amintesc de pe vremea cînd avea cîtiva anisori si mã ruga sã-i scriu mamei lui si sã-i spun cã vrea s-o cunoascã. Odatã, am primit un rãspuns de la cei din Primãria Ceahlãu care ne-au zis cã femeia nu vrea sã-si vadã copilul. Anii au trecut, dar el a rãmas cu aceastã dorintã neîmplinitã“, a povestit Georgeta Cernat, educatoarea lui Ionut. Desele modificãri în structura centrelor de plasament au fãcut ca bãiatul sã ajungã la Scoala Specialã „Alexandru Rosca“, acolo unde s-a impus ca fiind cel mai bun copil din unitate. „Ionut este ca si copilul nostru. Este foarte gospodar, harnic si responsabil de faptele sale. Are grijã de copiii mai mici, iar pentru noi este un adevãrat sprijin. Nu avem decît cuvinte de laudã la adresa lui. A mers, acum cîteva zile, la Ceahlãu, sã-si cunoascã mama, dar, din pãcate, aceasta nu l-a primit. A venit seara în scoalã si era rãvãsit. Eu am simtit de dimineatã cã dãdea înapoi cînd sã plece la Ceahlãu, cu toate cã am pus la punct deplasarea la cererea lui. Mi-a spus cã avea un presentiment ciudat, se gîndea cã ar putea s-o gãseascã rãu pe maicã-sa. A auzit cã a avut probleme cu… O patimã specificã bãrbatilor, dar în ultimul timp si a femeilor. Nu vreau sã spun mai multe“, a spus Irina Bãltãtescu, directorul Scolii Speciale Ajutãtoare Alexandru Rosca.

„Are o casã frumoasã, cu curte mare, flori si perdele albe la geamuri“ Reîntors printre copiii nimãnui, Ionut Ursu si-a revenit cît de cît. Ca un fãcut, dupã deplasarea la Ceahlãu, seara, bãiatul a primit cadou un calculator de la o doamnã cu care este prieten. În ziua urmãtoare, pentru meritele de peste anul scolar, a primit premiul al II-lea de la diriginta lui. „Este adevãrat cã am fost la Ceahlãu ca sã-mi cunosc mama si nu m-a primit, dar eu mã bucur cã am cunoscut-o. Stiti, este drãgutã si cred cã semãn putin cu ea. Are o casã asa de frumoasã, cu curte mare, cu multe flori si cu perdele albe la geamuri. Dupã pãrerea mea, este gospodinã. Din pãcate, pe mine n-a vrut sã mã primeascã, desi mi-ar plãcea sã fie si casa mea acolo. I-am spus cã dacã 17 ani ea nu a vrut sã mã cunoascã, eu mi-am dorit s-o vãd, sã stiu cum aratã. M-a tinut în fata portii cu tot cu domnii din Primãria Ceahlãu, care ne-au însotit. I-am spus «Doamnã Ursu, dacã pe mine nu m-ati crescut, aveti vã rog grijã de acest copil, de Stefãnut, sã nu ajungã ca mine. M-am uitat pe caietele lui si am vãzut cã scrie foarte frumos. Sã-l lãsati sã învete carte si ajutati-l cînd are nevoie. Pe mine m-ati lãsat sã mã creascã statul, cu el nu faceti la fel. Nu mã iubiti si nu vreti sã stiti de mine. Vã garantez cã nu-mi trebuie nimic din ce-i al dumneavoastrã. Am vrut doar sã vã vãd, sã mã vedeti si mã întorc acolo unde-i casa mea. Doamnele de la scoalã îmi sînt si mamã, si prieteni. Dacã 17 ani nu m-ati vrut, nu speram sã mã vreti acum». Asa i-am spus celei care mi-a dat viatã. Stiu cã nu m-a dorit, dar ce vinã am eu cã m-am nãscut? Cînd stãteam acolo, în fata portii, a venit de la scoalã Stefãnut, bãiatul pe care ea l-a fãcut cu actualul concubin. I-am spus cine sînt si am vrut sã-i dau ceva. Nu i-a convenit cã am vorbit cu fratele meu si tot îl trãgea de mînã si-l trimitea în casã. «Lãsati-l aici, doamnã Ursu, cã sînt fratele lui. Lãsati-l sã stea cu mine, cã plec repede», asa i-am zis. Ne-am luat rãmas bun si am plecat în drumul meu. Am vrut s-o vãd, sã-i spun cã, dacã vrea sã tinem legãtura, eu sînt de acord si sã-i explic cã nu-mi doresc nimic din ce-i apartine“. Acestea au fost cuvintele lui Ionut, bãiatul care si-a vãzut pentru prima datã mama în ochi, la vîrsta de 17 ani. Si ca rana din suflet sã fie si mai adîncã, Ionut stie cã a fost dat spre adoptie internationalã cu acceptul mamei.

Cadou pentru frate Cînd a intrat în comuna Ceahlãu, Ionut, însotit de asistenta socialã, au trecut mai întîi pe la Primãrie, acolo unde i-a cunoscut pe functionari. Acestia au rãmas uimiti de sinceritatea si maturitatea de care dã dovadã copilul. Stîrniti de emotie, secretarul si viceprimarul i-au dat un milion de lei. Cînd l-a cunoscut pe Stefãnut, Ionut i-a dat acestuia o sutã de mii de lei, ca sã-si ia ce vrea, ca un cadou din partea fratelui mare. Dãrnicia bãiatului nu s-a manifestat atunci pentru prima datã. Fiind harnic, face tot felul de treburi pe la cei care au nevoie de un ajutor în casã, iar din banii obtinuti face cumpãrãturi pentru prietenii sãi. „La Sãrbãtori, Ionut a cumpãrat din banii lui ghirlande si a ornat toatã scoala. Nu o datã s-a lãsat pe el, ca sã le fie altora bine. Pe timpul vacantei, merge la Oglinzi si lucreazã la bucãtãria taberei. Cîstigã bani cu care face mici cadouri pentru toti“, a mai spus directoarea Bãltãtescu. Pentru cã a terminat clasa a VIII-a, conducerea Scolii „Alexandru Rosca“ s-a interesat ce demersuri trebuie sã facã pentru ca bãiatul sã rãmînã în unitate si sã continue scoala. Dorinta lui este sã devinã ospãtar si vrea sã urmeze cursurile Scolii Profesionale de la Economic. Functionarii din Primãria Ceahlãu sustin cã, dacã ar vrea, femeia care a fost vizitatã de copil ar avea posibilitãti financiare si materiale sã-si întretinã bãiatul. Din pãcate, se pare cã el face parte dintr-o perioadã a tineretii de care vrea sã uite si încearcã cu tot dinadinsul sã nu-i aparã în cale acest copil. Ea nu a fost cãsãtoritã cu bãrbatul cu care l-a conceput si nici acesta nu s-a interesat vreodatã de copil.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri reînviate, la Tasca

Știre publicată în urmă cu

în data de

• autoritãtile locale au organizat a doua editie a manifestãrii • „Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural“, a declarat primarul Daniela Ursache •

Tasca a fost si-n acest an încãrcatã de evenimente deosebite tinînd de datinile si obiceiurile Sãrbãtorilor de iarnã. Fãrã a trece cu vederea concertul extraordinar Colinde de vis, ce a avut loc în duminica de dinaintea Crãciunului, la care invitati de onoare au fost cantautorul Raoul si Corul Mãicutelor de la Mãnãstirea Paltin, Petru Vodã, trebuie sã aducem în discutie cele petrecute în cea de-a doua zi de Crãciun a lui 2017, cînd în Parcul Sfînta Maria, denumit si Între brazi, a avut loc a doua editie a Festivalului de datini si obiceiuri, la care au fost invitati toti locuitorii satelor comunei si chiar ai satelor învecinate. O initiativã pusã la cale de primarul Daniela Ursache si alesii locali si reluatã, împreunã procurînd si sacrificînd niscai porci pentru o masã pe cinste. Si mare le-a fost bucuria vãzînd cã au rãspuns invitatiei oficiali ai Neamtului, prefectul Vasile Panaite, Oana Bulai si Florentina Moise, deputatii Dan Andruscã si Ciprian Serban, presedintele ANRSC Bucuresti, Bogdan Alexa, ministrul secretar de stat, primari ai comunelor Negresti, Timisesti, Rãucesti, Petricani si reprezentantul auditoriului de la Asociatia Comunelor din România, organism al cãrui vicepresedinte este si primãrita de Tasca. La acestia s-a adãugat potopul de lume, oameni de toatã isprava, multi în vîrstã, care s-au încumetat sã plece la drum din satele si cãtunele pitulite între munti, pentru a fi împreunã, îndiferent de rang, la ceas de sãrbãtoare crestinã. Pentru început s-au prezentat colindãtorii, preoti ai locului, urãtorii mici si mari, precum Raze de sperantã de la Scoala Tasca si Corul Primãriei, la care s-au adãugat David Avarvarei, interpret de colinde si muzicã popularã, preotul Caia si fiica, folkistii Eu Cred, dupã care aveau sã evolueze ursi, capre, dar si dramatizarea Jianului, alaiuri conduse de Daniel Grasu, ori Bujorul hamzoienilor si Irozii, publicul discutînd îndelung despre arta interpretativã pe cînd cinstea o tuicã sau degusta o tochiturã cu mãmãligã si multe alte preparate traditionale fãcute din carne de porc. Printre oameni s-au aflat lidera comunitãtii, primarul Dana Ursache, purtînd frumosul strai popular, viceprimarul Chiciu si ceilalti alesi locali, care au pus la cale împreunã cu electoratul proiectele viitorului. „Locuitorii comunei Tasca stiu foarte bine cã sufletul meu le apartine. Am început cu investitiile în oameni, în sufletele lor, neabandonînd grija pentru infrastructura localitãtii noastre. Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural. As vrea sã cred cã oamenii locului agreazã aceastã initiativã si aprecierea fãcutã se bazeazã pe numãrul mare de spectatori prezenti la manifestare. Apreciez totodatã prezenta oficialitãtilor locale, dar si judetene, care se aflã alãturi de noi la ceas de sãrbãtoare, reprezentantii media, asta motivîndu-mã ca la anul sã ne pregãtim si mai mult. În acelasi timp, am mai cãutat un motiv de a cere iertare locuitorilor si colegilor de primãrie si consiliu local pe care i-am chinuit întregul an, rãspunzînd pozitiv solicitãrilor mele. Sînt fericitã cã la sãrbãtoarea noastrã au venit un numãr mare de tãscani, printre ei si cei care lucreazã în strãinãtate si care-si iubesc comuna. Tuturor la multi ani 2018!“ a spus primãrita Dana Ursache, multumitã de reusita actiunii. De retinut cã la activitatea cultural -artisticã si de promovare a datinilor si obiceiurilor Sãrbãtorilor de iarnã, de la Tasca, a fost prezent, urcînd pe scenã pentru a saluta publicul si Daniel Buzdugan, prezentator la Radio ZU, care a promis cã va face cunoscut tãrii prin emisiunile sale activitatea de la Tasca.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Trending