Contactează-ne

Actualitate

Releul Pietricica: Unde-l doare, cel mai tare, pe politicianul român? O fi în pensie, or’ altundeva?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pentru unii, atunci când li se frânge zborul, când vine procurorul şi le gripează motorul, abia atunci încep să le fie diagnosticate, cu adevărat, durerile care-i măcină pe ei. Începe să se vadă, din avion or’ din dronă, cam pe unde-i doare pe ei de electorat, de cei cărora le-au cerşit anterior votul. Începe numărătoarea, se face bilanţul durerilor lor reale: terenuri, vile, case, maşini, contracte fără licitaţie, licitaţii trucate, firme la rude, conturi şi proprietăţi în străinătate, multe dureri. (Lucrarea de faţă este un studiu scurt, dar, sperăm noi, îndesat)

Premiza: Oare ce-i determină pe unii dintre concetăţenii noştri să intre în politică? Şi ce calităţi trebuie să ai pentru a ajunge la butoiul cu miere? Cât de gros trebuie să-ţi fie obrazul pentru a ignora azi promisiunile sforăitoare făcute ieri, or pentru a umbla, ca flatulaţia prin izmene, de la un partid la altul? În ce lume irespirabilă vieţuiesc aceşti oameni?! Ce ideologii politice îmbrăţişează ei, ce crezuri politice au? Câţi dintre ei au măcar oleacă de şcoală, de cultură politică, de drept? Că ei fac legi.

În câţi dintre ei mai poţi investi încredere? Azi este liberal, mâine social-democrat, poimâine conservator şi invers, el fiind un incult politic. Ce o fi în sufletul lor, ce calcule îşi fac?! Se gândesc din timp la pensie? Adică, mai pe şleau, chiar se gândesc la faptul că la vârsta pensionării, deşi simpli funcţionari în administraţie, ei nu vor mai avea nevoie de „pomana“ incertă, de trăit de azi pe mâine, a pensiei de la stat, de la buget? Nici ei şi nici ai lor, urmaşi ai mătuşii Tamara? Fiindcă ei, în foarte scurt timp după ce sunt unşi în funcţii, uită mersul pe jos, statul la coadă şi statutul de om normal, de om al cetăţii. Nu mai au timp de ceilalţi, pe care sunt nevoiţi să-i ia la grămadă. Se izolează în statistici şi consilieri, îşi pun măşti, mănuşi chirurgicale la pozat, apoi se trag cu maşina oficială. O vorbă românească, neaoşă, spune că atunci când intri în politică, intri în rahat. Nu putem neglija această perlă a folclorului urban, nu-i aşa?! Unii politicieni români au, cu siguranţă, un start decent, de bun simţ, au intenţii onorabile, dar, în scurt timp, le trece. Din păcate! Intră unde intră, într-un malaxor infernal.

Victime colaterale: De ce îşi permit familiile unor politicieni, unii total agramaţi, nulităţi absolute, alţii doar analfabeţi funcţional, dar şmecheri, cu diplome de studii contrafăcute, băieţi deştepţi, ceea ce nu-şi pot permite, nici pe departe, familiile unor profesori universitari sau ale unor străluciţi profesori de colegiu? Or’ ale unor modeşti dascăli sau medici de la ţară (câţi mai sunt ), unde, încă, se mai trăieşte aproape normal? Unde manifestări, de-a dreptul grobiene, ale unor aşa zişi baroni locali, sunt nocive, atacă la rădăcină, ca viermii, traiul decent al oamenilor gospodari, care au, din tată în fiu, pe lângă nişte palme de pământ, cultul muncii oneste, respectul pentru pământ, pentru învăţător, pentru preot, pentru doctor? Obligându-i pe acei fii să plece din ţară, iar când se întorc, cu dorinţă de a se reaşeza, cu ceva bănuţi strânşi, doar ei ştiu cum, să le pună beţe în roate, să-i tapeze până li se-apleacă şi pleacă din nou. Iar despre cei rămaşi, mai ales despre cei de vârsta a treia, cu banii în batistă, cu pensii jenante, pentru pastile, dacă nu-i omoară virusul, sunt ignoraţi în continuare, că vor muri de moarte naturală, de sărăcie şi inimă rea.

Etapizare: Prima şi prima dată îl doare sufletul de cei din jurul lui, de nedreptate, de sărăcie, de rude, de vecini, de asistenţa medicală precară, de învăţământul cotonogit, de şosele, străzi şi drumuri bombardate, ehei, are nişte dureri teribile. A doua oară, după ce este ales într-o funcţie politică oarecare, i se lărgeşte orizontul şi începe să-l doară la nivel mai mare: de comună, de judeţ, de ţară, de Europa. Şi vorbim aici despre dureri patriotice atroce, stă cu mâna la inimă, pe rever, în costum de firmă, când se cântă Imnul de stat la diverse activităţi oficiale pe care le prezidează, îi dau chiar lacrimile. Începe să-l doară şi de politica externă, de UE, de NATO, nasol este că ei, aceştia, nu prea le au nici măcar cu o limbă de circulaţie, se trezesc secretari de stat, miniştri, au întâlniri bilaterale şi se fac de rahat, or chiar prim- miniştri şi se fac de râsul lumii. Iar a treia oară, când este băgat la ţuhaus.

Pentru unii: Atunci când li se frânge zborul, când vineprocurorul şi le gripează motorul, abia atunci încep să le fie diagnosticate, cu adevărat, durerile care-i măcină pe ei. Începe să se vadă, din avion or’ din dronă, cam pe unde-i doare pe ei de electorat, de cei cărora le-au cerşit anterior votul.

Începe numărătoarea, se face bilanţul durerilor lor reale: terenuri, vile, case, maşini, hoteluri, crâşme, contracte fără licitaţie, licitaţii trucate, firme la rude, conturi şi proprietăţi în străinătate, multe dureri. Iar durerea lor reală, după ce sunt legaţi şi băgaţi la beci, este exact aceea pe care au avut-o permanent, ca politicieni, pentru electorat, pentru cei care au investit în ei încredere. O durere pe care o simte acut când se aşează pe un scaun, la Tribunal, unde, cităm: „(…) a depus o contestaţie la executare, prin care a invocat un recurs în drept intitulat «habeas corpus» – o lege cu caracter constituţional, promulgată în anul 1679 de către Parlamentul englez, prin care se garantează libertatea persoanei“, hă?! Nimic, nici o rezolvare. Iar durerea pe care o simte când este aşezat pe scaun normal, persistă, ca în reclamele cu alifii pentru hemoroizi.

Sunt puţini, foarte puţini cei care au plătit sau îşi vor plăti mârşăviile. Şcoala politică românească postdecembristă are cursuri foarte tari de specializare în domeniul ascunderii hoţiilor, cursuri la seral, e drept, dar este un domeniu în care excelăm, suntem printre cei mai buni din Europa. Poate Republica Moldova ne mai întrece. Este adevărat că se dau în gât unii pe alţii, la rotirea periodică a puterii, dar majoritari sunt cei care se tratează de această durere în continuare, în viaţa politică a României anului 2020.

Unde se tratează? Păi, nu se ştie? Mai ales pe-afară, prin Turcia, prin UE, prin Belgia, prin Germania, or’ pe la clinici private, or’, patriotic, pe la Elias, sau eliberând un etaj întreg de spital (vezi Suceava). Ce să caute ei, nişte domni, cu bizonii, în saloane aglomerate ale Spitalelor judeţene?!

Astfel, se răspunde, indirect, la întrebarea de ce a intrat el în politică? Răspuns: Pentru privilegii. Şi unde-l doare pe el de electorat? Cred că am răspuns, relativ decent. În fapt, ştie tot românul cu umor. Un umor care l-a salvat şi l-a perpetuat în cele mai crunte perioade ale acestei naţii. Chiar şi acum, sub cravata serioasă a unui domn profesor serios, care, la rândul său, se gândea că nu prea se face să trăieşti doar din două pensii de profesor, aşa că a intrat în politică, în imobiliare şi în altele. Normal, are şi el durerile lui. În primul rând să scape poporul de pandemie.

Actualitate

A reclamat că i-a dispărut cumnata

Știre publicată în urmă cu

în data de

Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale şi cei ai Poliţiei municipiului Roman continuă activităţile de căutare în vederea depistării unei femeie de 42 de ani, din oraşul de la malurile Moldovei şi Siretului, care a plecat de acasă şi nu a mai revenit.

Oamenii legii au fost sesizaţi pe 25 ianuarie, cînd la Poliţia municipiului Roman s-a prezentat un localnic de 57 de ani, care a reclamat faptul că în ziua anterioară, pe 24 ianuarie, cumnata sa, Dodoi Mihaela, de 42 de ani, din Roman, a părăsit în mod voluntar domiciliul şi nu a mai revenit acasă. Femeia are o înălţime de aproximativ 1,60 metri, o greutate de circa 80 de kilograme, păr brunet, lung, şi ochi căprui.

La momentul dispariţiei, aceasta era îmbrăcată cu o bluză de trening portocalie, haină de blană mov, pantaloni negri, fiind încălţată cu slapi. Poliţiştii au efectuat verificări pe raza municipiului Roman, în vederea depistării acesteia, dar pentru că nu au găsit-o, cer ajutorul populaţiei.

„Orice persoană care poate oferi informaţii ce pot conduce la depistarea celei căutate, este rugată să apeleze numărul unic de urgenţă 112 ori să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie“, conform unui comunicat al Inspectoratului Judeţean de Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Şi Poliţia Locală a „ars“ la buzunare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ odată cu apariţia epidemiei generate de noul coronavirus, atribuţiile structurii s-au mărit ■ pentru încălcarea ordonanţelor militare şi a Legii 55/2020 au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 497.975 lei ■

Criza sanitară prin care trece ţara a adus modificări nu numai în sistemul sanitar din ţară, care se confruntă cu o siruaţie nemaiîntîlnită, dar a adus atribuţii noi şi altor structuri. În această categorie intră şi poliţiştilor locali.

Astfel, începând cu luna martie a anului trecut, Poliţia Locală Piatra Neamţ s-a subordonat operaţional Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ, acţionînd în comun cu mai multe instituţii, cum ar fi cadrele Poliţiei Municipiului Piatra Neamţ şi Instectoratul Judeţean de Jandarmi Neamţ, pentru prevenirea şi combaterea răspândirii epidemiei cauzate de noul coronavirus.

Astfel, Poliţia locală Piatra Neamţ a fost implicată în acţiunuile ce au presupus realizarea a 26.828 anchete epidemiologice (lucru ce a însemnat verificarea persoanlor aflate în izolare sau în carantinare la domiciliu), la 14.728 adrese/locaţii. De asemenea, au fost monitorizate în privinţa respectării măsurilor sanitare impuse de prevenirea infectării cu noul coronavirus, un număr de 7.611 unităţi comerciale şi de prestări servicii şi 8.523 de mijloace de transport public de călători, în acest context fiind legitimate 35.565 de persoane.

S-au aplicat 1.176 sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea ordonanţelor militare şi a Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în valoare totală de 497.975 lei. În acelaşi context, poliţiştii locali din cadrul Poliţiei Locale Piatra Neamţ au participat la 73 de filtre şi acţiuni comune dispuse de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ împreună cu jandarmii nemţeni şi reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Direcţia de sănătate Publică Neamţ, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Neamţ ori alte instituţii implicate în combaterea şi prevenirea răspândirii SARS CoV -2.

Citește știrea

Actualitate

Planul de şcolarizare a fost regîndit cap coadă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 3.666 absolvenţi de gimnaziu vor învăţa în 149 de clase de liceu şi şcoală profesională ■ multe şcoli din judeţ au primit fie clase de liceu, fie de şcoală profesională ■ şi la gimnaziu a fost revzuit planul de şcolarizare ■

La solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, inspectoratele şcolare teritoriale au regîndit planul de şcolarizare pentru anul de învăţămînt 2021-2022 la toate nivelele – primar, gimnazial, liceal şi profesional. În acest sens, timp de două zile, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ a fost definitivat acest document, unul de la care porneşte proiecţia actului educaţional pentru viitorul an şcolar.

„În urma emiterii ordinului de ministru privind efectivele de elevi la clasele de început, respectiv clasa a IX-a şi anul I şcoală profesională, ar trebui revizuit şi planul nostru de şcolarizare. Este bine de ştiut că efectivul de elevi care termină anul acesta clasa a VIII-a este de 3.666 de absolvenţi de clasa a VIII-a. În baza ordinului pe care l-am invocat, în zilele de 25 şi 26 ianuarie am regîndit acel plan de şcolarizare, care a fost transmis la începutul acestei luni şi în spaţiul public.

Au fost opertate şi în Sistemul Informatic de Evidenţă rezultatele. Făcînd acest proiect de plan de şcolarizare pentru anul 2021-2022 sînt propuse 149 de clase, deci mai mult faţă de cele 133 propuse în documentul precedent. Practic vom avea mai puţin faţă de anul şcolar în curs nu cu 25 de clase, ci doar cu nouă. Am făcut o analiză riguroasă, pe fiecare zonă geografică a judeţului şi acolo unde a fost necesar s-a mai dat încă o clasă în plus. Am realizat o analiză pertinentă, în baza unor indicatori referitori la rezultatele obţinute la Evaluarea Naţională, la Bacalaureat, programe proiecte“, a declarat Mihai Obreja, inspector şcolar general al ISJ Neamţ.

Astfel la Roman, unde iniţial erau trei clase în minus, au fost repartizate acum cinci clase în plus. Asta înseamnă că s-a revenit cu o clasă de profesională la Şcoala Adjudeni, cu una la Valea Ursului şi cu o clasă a IX-a la Liceul cu Program Sportiv. La Piatra Neamţ a mai fost repartizată o clasă de profesională la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, o clasă, tot de profesională, la Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu.

O clasă de liceu a fost repartizată Colegiului Spiru Haret şi cîte o clasă colegiilor naţionale Petru Rareş şi Calistrat Hogaş. O altă clasă de liceu a mers la Liceul de Artă Victor Brauner, care este singurul liceu vocaţional din Neamţ, cu bază de recrutare la nivelul întregului judeţ. „Tot la Piatra Neamţ, prin noul plan de şcolarizare va fi realizată o clasă la Liceul Forestier, care nu a mai primit o asemenea clasă de ani buni, în condiţiile în care creşte nevoia de silvicultori pe piaţa muncii.

O altă clasă de şcoală profesională va fi realizată la Liceul Economic. În zona Tîrgu Neamţ iniţial erau nouă clase. În urma regîndirii planului de şcolarizare din perspectiva amintită a scăderii numărului de elevi în clase, unităţile şcolare liceale au rămas acum cu şase clase mai puţin. Au primit două clase de profesională la Colegiul Ion Creangă, o clasă la Liceul Vasile Conta şi una la Liceul Borca“, a mai spus inspectorul general, Mihai Obreja.

Acesta a făcut o analiză şi la nivelul învăţămîntului gimnazial, pornind de la constatarea numărului de clase a IV-a, apreciind că apar un număr mai mare de clase a V-a la şcolile gimnaziale, deşi se ştie că mare parte din elevi se îndreaptă şi spre colegii. „Este greu de crezut că la nivelul şcolilor gimnaziale se vor putea realiza numărul de clase pe care şi l-au propus, dat fiind realităţile de care v-am pomenit“, a concluzionat profesorul Obreja.

Citește știrea

Trending