Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica: Cronica unei vizite anuntate sau „30 de kile cu paltonul ud“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Jurnalistul Sorin Ovidiu Bãlan ne-a vizitat la redactiile din Piatra si Roman. Prin conventie unilateralã, relatãm doar momentele deconectante, nevãzute, ale acestei colaborãri bilaterale. Acum, aici, puteti afla despre cum strigau pietreni si romascani pe stradã: „Tineti aproape!“ si despre cum autorul acestor rînduri a fost acuzat, noaptea, pe nedrept, de inospitalitate.

Gîndesc, existînd provincial, cã n-ar fi lipsitã de interes, pentru cititorii rubricii Releul Pietricica, relatarea vizitei bucuresteanului din Brãila, unul din cei mai tari gazetari de investigatie din România, pe numele sãu Sorin Ovidiu Bãlan. Si vã propunem o conventie în douã pãrti: a) el apare cu numele întreg, ceilalti doar cu numele de alint, ceea ce nu-i mare scofalã, fiindcã aici, în tîrg, toatã lumea se cunoaste cu toatã lumea, toti sîntem cumãtri, si b) vom face vorbire numai despre momentele amuzante, de destindere, cã dacã am spune despre munca, alergãtura, efortul si consumul pe care le presupun gazetãria adevãratã, n-am mai fi deloc amuzanti. Punctul „a“ al conventiei se datoreazã faptului cã atît la Piatra, cît si la Roman, am înregistrat o serie de perturbãri ale ordinii si linistii publice, dupã cum urmeazã: în fata redactiei, doi cetãteni carã împreunã douã tevi, iar cînd îl vãd pe Sorin, coborînd din masinã, se opresc din procesul muncii, se uitã cu atentie si unul dintre ei strigã: „Þineti aproape!“. Sau, la intrarea în hotel, de la un balcon din vecinãtate, se aude aceeasi formulã: „Þineti aproape!“. A urmat un scurt dialog de la distantã, iar a doua zi de dimineatã, la micul dejun, omul de la balcon a venit si a fãcut o pozã cu Sorin. Un potential accident a fost evitat în ultimul moment, cînd un tînãr, pe holul hotelului, realizînd din mers cã tocmai trecuse pe lîngã omul de televiziune, era cît pe ce sã se prãbuseascã peste fotoliile din bar. La fel s-a petrecut si la Roman unde, pe holurile primãriei si pe stradã, auzeai, din cînd în cînd, strigãtura: „Þineti aproape!“.

Sub scarã, la Monitorul Asadar, Sorin a venit pe la noi, pe la Monitorul. Normal, am alcãtuit un colectiv de primire pentru a-l primi primindu-l si l-am primit. Mai întîi în curtea din spate, sub scarã, unde este cam santier de constructii, biroul de protocol fiind, temporar, ocupat. Este colegul nostru, mai ales colegul de facultate al lui Traian. Despre Traian, care a fãcut si ceva burticã de cînd s-a lãsat de fumat, Sorin a spus, într-un moment de mare sinceritate: „Traian avea, în studentie, 30 de kile cu paltonul ud“. Colectivul de primire mai era format din Viorel, eu si ultima venitã din trebile ei redactionale, dar cea dintîi, Camelia. Vali, Dan, Michael si Cezar au apãrut si ei sub scarã, s-au executat prezentãri, strîngeri amicale de mîini, schimburi de amabilitãti si poante. Dar scurt, fiindcã era o orã la care „uzina“ Monitorul lucra. Asa cã, doar colectivul de primire s-a putut deplasa la discutii preliminare. Am servit fiecare, dupã pofte: bucurestenii ( Sorin si colegul sãu, un operator tînãr si simpatic, zis Renu) ciorbe si felul doi, Cami ceva brînzeturi si legume, Viorel nu mai stiu ce chiftele, iar eu cu Traian, ca sã ne punem buftacul la punct, chiar ne era foame, mici populari cu mustar de Tecuci. Plus eu o clãtitã, despre care Traian, deja, m-a fãcut de poveste. Din discutii, am retinut cã Sorin si Renu erau încã sub influenta ultimei lor anchete despre inundatii. Ce ne-a povestit Sorin nu voi scrie acum, pentru cã este de-a dreptul de exploatat. Sorin ne-a mai spus despre vodca „Tîrîs“, o poreclã genialã pentru o bãuturã comunalã de pe-acolo, din zona calamitatã. Apoi, Sorin-Traian au început cu amintirile lor burlãcesti de la facultate, fiecare în limba lui, Camelia dovedindu-se foarte inspiratã si retrãgîndu-se discret cu treburi. Nici eu nu-mi permit a spune despre punctajele acestor…, cã nu stiu cum sã le spun altfel. Zic doar cã mi-am fãcut portia de rîs cu lacrimi pentru tot trimestrul în curs. În fine, retrãgîndu-mã politicos, dar ferm, acasã, cei patru mi-au urmãrit taxiul cu taxiul, pichetîndu-mã la coborîre, în ideea cã as fi avut la domiciliu sarmale, ceea ce era un fals, întrucît aveam un simplu pilaf cu pasãre, în fine, amãnuntele sînt cu totul nesemnificative în contextul în care, a doua zi, acestia mi-au fãcut o legendã cum cã as fi fost neospitalier, ciufut si sub papucul nevestei, ei fiind liberi si cîrmindu-si taxiul cãtre o altã locantã, cu lãutari.

Ponturi si poante de murea calul la barierã Pentru istorie, voi sustine pînã la moarte cã totul este un fals, cu palmele fluturînde si imprecînd, pînã la rãgusire, acest cuvînt: dovada! Ziua a doua, dupã ce i-am însotit pe Sorin, Catrinel si operatorii lor pe coclauri, uimit de energia, insistenta si, de ce nu?, flerul unor profesionisti de televiziune, a urmat seara. Echipa initialã s-a reunit, chiar s-a lãrgit si ascultãm o fabuloasã poveste cu niste membri ai Asociatiei Piticilor din România care, pe timpul lui Ceausescu, aveau o celebrã casã de tolerantã în Bucuresti, vizitatã chiar de Yasser Arafat, iesit de acolo cu amintiri absolut memorabile, piticii fiind niste adevãrati tripozi. Ovidiu povesteste, în stilul sãu inconfundabil, iar noi rîdem de sã cãdem sub masã. Asta întîmplîndu-mi-se si în alte dãti cu tandemul Traian – Ovidiu, fiindcã aici se întîlnesc douã genuri de umor care, sincronizate, te pot duce la atac de cord cu final fericit. Traian, un ins declarat de la Calu-Iapa, un ciclopedic nebãutor si nefumãtor de cînd l-a speriat doctorul, cînd ridica batista de pe tambal solicita la chelneritã, foarte serios, sã i se aducã o cola calului, în timp ce Sorin povestea despre cum i-a tras basca la unul de i-au sãrit baschetii din picioare sau despre altul care avea un deranj de masinã, Traian vorbind despre muzicã si mimînd un lapsus: Cum îi zice la partea aia de dinainte de f…t ? Da, asa, cã bine-i zici, preludiu, mersi! Sorin, care de jumãtate de an a pus privativul „a“ înaintea a douã vicii pe care se pune taxã, ne relateazã despre un control medical, la un cabinet particular din Bucuresti, unde doamna doctorã i-a solicitat sã se dezbrace si sã se întindã pe pat. Executîndu-se, persoana a rãmas doar în chiloti si nu micã i-a fost mirarea cînd… i s-a luat sînge. Doar atît. Sincer, am avut reportofonul în papornitã, dar prea a fost frumos ca sã stric întîlnirile. Asa cã mi-am suprasolicitat memoria. Bine, ne-am aruncat si noi cu poante locale, spre exemplu la Roman, la primãrie, unde am intrat într-un birou cu acvariu. Si am zis noi, atunci, despre destãinuirea unui deosebit om de afaceri din Neamt care iubeste pestii de acvariu fiindcã acestia, cînd deschid gura, nu-i cer nimic. Dar noi am fost gazde, iar invitatul avea niste ponturi si poante de murea calul la barierã.

Scenariu A treia zi, Traian l-a invitat pe Sorin la emisiunea lui de la TV.M, unde cei doi, timp de un ceas si jumãtate, pe baza unui „întrebãtor“ cum i-am spus eu, un desfãsurãtor pe care Traian l-a „clocit“ cam douã ore, au purtat un dialog. Despre ce a fost vorba ati putut vedea singuri, la emisiunea „Replica“ de joi, datã în reluare si duminicã, 14 mai, începînd cu ora 20. Si care va mai fi reluatã. Prieteni, prieteni, dar meseria este meserie. Douã ore a stat Traian în fata computerului si a pregãtit cu minutiozitate scenariul acelei emisiuni, iar eu sînt convins cã, mental, acestea fuseserã precedate de alte gînduri pe care, sub masca lui de sugubãt, Traian le macerase în zilele astea. Iar Sorin, pur si simplu, s-a lãsat condus pe baza acelui desfãsurãtor. Fãrã derogãri, fãrã iesiri în decor, fãrã umbrã de vedetism ieftin. Cam asta înseamnã profesionalism fiindcã nu-i asa cã ne-am cam sãturat de tolcsouri în care, la plesnealã, se discutã discutii? Traian si-a respectat colegul si prietenul ajuns profesor de jurnalism si om de televiziune recunoscut pe stradã, iar Sorin a avut exact aceeasi atitudine de respect fatã de prietenul sãu, ca si fatã de profesorul sãu preferat, Ion Cristoriu, care, tot asa, îl invitase la un dialog televizat. A plecat el pe ploaie, la volan, putin îngrijorat cã ajungea pe întuneric la Bucuresti, dar nici nu se punea problema sã renunte la dialogul televizat pe care i l-a propus Traian. Drum bun, Sorine! Te mai asteptãm la Piatra. Trage basca peste ochii tîlharilor, cã noi te tinem aproape, domnule Anchetã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Un telefon, mobilul unei crime la Bicaz

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un localnic si-a ucis prietenul de pahar la care credea cã îsi uitase mobilul • victima nu a recunoscut si l-a lovit cu un par • musafirul l-a dezarmat si l-a tocat în bãtaie • o crimã asemãnãtoare avusese loc cu o zi înainte •

Un nou eveniment de violentã extremã a avut loc în Neamt si s-a soldat cu moartea unei persoane, miza fiind un banal telefon mobil. S-a întîmplat în a doua zi de Crãciun, pe 26 decembrie, în Bicaz, unde un bãrbat în vîrstã de 48 de ani l-a ucis în bãtaie pe cel care-l gãzduise si cu care bãuse ceva, un localnic de 58 de ani. La locuinta victimei a fost invitat la un pahar de vin Vasile Alexandru. Cei doi au chefuit, iar la un moment dat s-a alãturat un alt amic. Primul care a plecat cãtre casã a fost Alexandru. Cînd a ajuns si-a dat seama cã nu mai are telefonul mobil si s-a gîndit cã l-a uitat la cel cu care bãuse. S-a întors la locul cu pricina, gazda fiind încã în compania celuilalt petrecãret, iar viitorul ucigas a cerut restituirea telefonului. Gazda i-a dat asigurãri cã aparatul nu este acolo si cã dacã l-ar fi vãzut i l-ar fi dat. Cu toate argumentele lui Alexandru cã nu avea unde sã-si uite în altã parte bunul, gazda a negat. Cînd a vãzut cã nu o scoate la capãt, Alexandru a pãrãsit casa victimei. A asteptat pînã cînd musafirul a plecat din locuintã si s-a întors la victimã pentru a o forta sã-i dea telefonul. Acesta a spus cã nu ar fi în posesia bunului, iar la un moment dat a luat un par si l-a lovit pe Alexandru peste picioare cu intentia de a-l alunga din casã. Acest gest i-a fost fatal, deoarece inculpatul l-a deposedat de „armã“ si i-a aplicat multiple lovituri pe tot corpul. Cînd a obosit a plecat, abandonînd victima. Abia a doua zi cadavrul a fost descoperit de un amic care a trecut pe la bãrbatul de 58 de ani. La fata locului au fost chemati anchetatorii, prin apel la numãrul unic de urgentã 112. Politistii si un procuror criminalist au refãcut ultima zi de viatã a victimei, compania pe care a avut-o si nu a durat mult pînã au dat de urma criminalului. Acesta a fost prezentat magistratilor de la Tribunalul Neamt, care au dispus arestarea. „Admite propunerea de arestare preventivã formulatã de Parchetul de pe lîngã Tribunalul Neamt si în consecintã: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedura penalã, dispune arestarea preventivã a inculpatului Alexandru Vasile, cercetat pentru sãvîrsirea infractiunii de omor, prevãzutã de art. 188 Cod penal, pentru o perioadã de 30 zile, începînd cu 28.12.2017 si pînã la 26.01.2018, inclusiv“, conform instantei. Un eveniment similar a avut loc în prima zi de Crãciun, pe 25 decembrie 2017, la Ion Creangã, unde un bãrbat în vîrstã de 41 de ani a fost înjunghiat mortal de fratele concubinei, un tînãr de 30 de ani din aceeasi localitate, miza fiind tot un telefon mobil despre care agresorul a crezut cã ar fi fost sustras de victimã. Filmul crimei este identic ca cel al evenimentului de la Bicaz. Romicã Enea a venit în vizitã la sora sa, iar la un moment a constatat cã nu-si gãseste mobilul. L-a cãutat, apoi a presupus cã l-ar fi luat gazda. Aceasta din urmã a negat, dar nu a fost crezut, asa cã la un moment dat Enea l-a înjunghiat de mai multe ori. Si în acest caz agresorul a fost arestat preventiv.

Citește știrea

Trending