Reîntoarcerea zimbrilor în Carpați: între protecție strictă și derogări, ce arată cazul Vânători-Neamț

Un material documentat de jurnaliști europeni ridică întrebări despre cum va gestiona România conviețuirea cu zimbrul, specie simbol

Reîntoarcerea zimbrilor în Carpați a adus în libertate aproape 400 de exemplare în România, însă experiența Poloniei — unde, în ultimul deceniu, au fost uciși 396 de zimbri — arată cât de repede se pot transforma simbolurile în surse de conflict, inclusiv la Parcul Natural Vânători-Neamț, pionierul resălbăticirii la noi, scriu jurnaliștii de la snoop.ro.

„România a urmat modelul polonez”. Debutul de la Vânători-Neamț

Primul program național de reintroducere a început în 2012, când echipa Romsilva condusă de Sebastian Cătănoiu a eliberat primele cinci exemplare în zona protejată din Munții Stânișoara. Eliberările au continuat până în 2019, iar astăzi în libertate, în Neamț, trăiesc între 70 și 100 de zimbri, potrivit directorului parcului.

„Personalul nostru a făcut cursuri pentru tranchilizare și managementul zimbrilor în Polonia… polonezii ne-au fost și consultanți”, spune Cătănoiu. În 2018, înainte de ultima eliberare, au fost opt incidente cu daune în satele Agapia și Cracăul Negru, iar managementul a ales prudența: „Am vrut să fim precauți, să nu ajungem relativ repede la conflicte cu comunitățile.”

Cadrul legal, veriga slabă

Deși zimbrul e protejat de lege, lipsesc proceduri clare pentru intervenții la „exemplare problematice”. „Nu avem cadru legal pentru a interveni. Noi nu putem ucide un zimbru care creează probleme în mod repetat. Iar să-l îndepărtezi nu funcționează”, subliniază Cătănoiu pentru  snoop.ro.

În Polonia, cazul „Borys” a devenit emblematic: „Oamenii nu vor să înțeleagă că era un animal agresiv. Nu-i era frică de noi”, a declarat Elwira Plis-Kuprianowicz, veterinară a Parcului Białowieska. Acolo, 396 de zimbri au fost eliminați în zece ani — un amestec de motive sanitare și conflicte repetate cu oamenii.

Capacitatea de suport și riscul suprapopulării

Calculele invocate în materialul de la snoop.ro arată că un zimbru are nevoie de circa 2 km², ceea ce ar plasa capacitatea Parcului Vânători-Neamț la ~120 de exemplare. Cătănoiu nu e îngrijorat, subliniind că turmele au depășit de facto granițele ariei protejate: „Zimbrii nu stau doar în interiorul parcului, și-au mărit teritoriul la aproape 70.000 de hectare.”

Totuși, exemplul polonez atrage atenția: când turmele au depășit capacitatea de suport în Białowieska, zimbrii au intrat pe terenuri agricole, iar despăgubirile în 2023 au ajuns la aproape 1 milion de euro. La Neamț, pagubele cumulate într-un deceniu sunt estimate la 13.000 de euro, însă pentru gospodăriile afectate sumele rămân sensibile.

Cum se modelează comportamentul turmelor: a hrăni sau a nu hrăni

În Polonia, hrănirea artificială iarna a dus la concentrarea turmelor, la riscuri sanitare și chiar la nașteri în plin sezon rece, notează cercetătorul Rafał Kowalczyk, care critică practica: „Îi tratăm de parcă ar fi animalele domestice.” El propune sistarea hrănirii și vânarea pentru controlul surplusului.

La Vânători-Neamț, hrana se lasă doar când zăpada acoperă solul, ca măsură de prevenție pentru coborârile în sate. Alte modele din țară diferă: la Țarcu (Armeniș), WWF și Rewilding Europe au mizat pe nehrănire după eliberare; la Făgăraș, Fundația Carpathia a ales „calea de mijloc”, lăsând hrană doar punctual, în paralel cu monitorizare, relocări și garduri electrice pentru prevenție.

Oamenii din Neamț între pierderi și așteptări

La Filioara, un localnic a pierdut 135 de pomi într-un incident din 2022: „Am încercat să-i sperii cu petarde… Nu aveam cum să mă lupt cu 14 zimbri.” , a declarat acesta pentru jurnaliștii snoop.ro. Despăgubirea de 13.500 lei nu poate înlocui anii de așteptare până când o livadă se reface, după cum reiese din mărturiile culese. Antropologii notați în material arată că mulți localnici se așteptau la „rezervații cu garduri”, nu la turme libere care pot coborî sezonier spre așezări.

Reputația speciei depinde de conviețuire

„Nu am vrut să fie văzut ca un dăunător. Dar exact asta se întâmplă”, avertizează Wanda Olech despre imaginea zimbrului în Polonia.

În România, nu există cazuri de braconaj menționate în material, dar tensiunile cu vânătorii și despăgubirile discutabile pot eroda suportul social . Reîntoarcerea zimbrilor în Carpați rămâne un succes conservativ numeric; viitorul depinde de reguli clare, prevenție rapidă, și un cadru legal capabil să gestioneze cazurile repetate de conflict.

Materialul complet, documentat de jurnaliști din România, Polonia și Spania, susținut de Journalismfund Europe AICI.