Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

REFUZ DE 4,7 MILIOANE DE EURO

Știre publicată în urmă cu

în data de

• antreprenorul Diekat vrea sa renunte la proiectul „Reabilitarea zonei turistice a Manastirii Agapia“ • asta în conditiile în care nu s-a realizat decît 50% din lucrare • primarul Agapiei, Vasile Cucos, este nemultumit de modul în care s-a derulat acest proiect • „nemultumiti“ par a fi si politistii • acestia au în lucru un dosar penal care va fi declinat la DNA Bacau •

Demarat acum mai bine de doi ani, proiectul „Reabilitarea zonei turistice a Manastirii Agapia“ este departe de a fi finalizat. Termene peste termene încalcate, scandaluri, aruncatul pisicii în gradina altuia, cam asa s-ar putea descrie aceasta investitie în valoare de 4,7 milioane de euro. „Monitorul de Neamt“ a fost primul cotidian (apoi au „compilat“ si altele subiectul) care a tras un semnal de alarma cu privire la ceea ce se întîmpla la Agapia, înca de anul trecut. Demersurile noastre au dus la efectuarea mai multor controale, soldate cu sanctiuni drastice, precum si la întocmirea unor dosare penale. Un adevarat soc s-a produs la începutul acestei luni, cînd constructorul Diekat a sistat lucrarile, sigilînd casutele monahale care au avut „norocul“ sa fie reabilitate pîna în acest moment. Motivul sistarii lucrarilor este acela ca reprezentantii Diekat s-au hotarît sa abandoneze proiectul, solicitînd Ministerului Integrarii rezilierea contractului. Si asta în conditiile în care, pîna în acest moment, doar 50% la suta din lucrare a fost realizata. Astfel, din cele 117 casute monahale, incluse în proiect, au fost reabilitate doar 17. De asemenea, pentru constructia statiei de epurare nu s-a miscat un deget. Cel mai suparat dintre toti cei implicati este primarul comunei Agapia, Vasile Cucos. Acesta spune ca a sesizat în nenumarate rînduri autoritatile cu privire la faptul ca lucrarile se desfasoara foarte lent, însa nimeni nu a luat nici o masura. „Primaria Agapia este, într-adevar, beneficiarul acestui proiect, însa contractul a fost încheiat între Ministerul Integrarii si firma Diekat. Noi habar nu avem ce clauze contine acest contract. Stim ca lucrarea trebuia sa fie finalizata în 2006, iar termenul a fost depasit de doua ori. Ultimul termen a fost stabilit în aprilie, acest an, însa nu a fost respectat. Pe 2 mai, firma Diekat a sistat lucrarile si a cerut rezilierea contractului. Am înteles ca, vinerea trecuta, cei de la Diekat ar fi trebuit sa se întîlneasca cu repzentantii Ministerului Integrarii. Eu am trimis o adresa prin care am cerut sa participam si noi si cei de la Agentia de Dezvoltare Nord-Est la aceste discutii, însa nu am primit nici un raspuns. Am fost anuntati ca va sosi la Agapia o echipa de la Ministerul Integrarii. Ce sa spun? Noi sîntem suparati pentru ca, în acest moment, lucrarile sînt executate doar în proportie de 50%. Din cele 117 casute monahale au fost reabilitate doar 17, statia de epurare înca nu este gata. Nu sînt multumit, pentru ca acest proiect atît de frumos a fost lucrat astfel. Am tras semnale de alarma, si nu o data. Am sesizat ca lucrarile înainteaza foarte încet, ca sînt firme care se plîng la noi ca nu-si primesc banii de la constructor, însa nu s-a luat nici o masura. A fost aici si Corpul de Control al primului ministru, dar degeaba. Am spus ca ar fi mai bine sa se rezilieze contractul, însa de fiecare data ni s-a comunicat ca nu este treaba noastra. Sesizarile le-am facut înca din 2005, la începutul lucrarilor, însa cei de la Ministerul Integrarii au ajuns pentru prima data la Agapia abia în martie 2006“, a declarat primarul Vasile Cucos.

Doua anchete pentru aceeasi investitie

Nemultumirile legate de modul în care se deruleaza investitia de la Agapia au, mai nou, si o „latura“ penala. Doua anchete se afla, în acest moment, în desfasurare, scopul verificarilor fiind acela de a se stabili daca legea a fost sau nu respectata. Mai exact, politistii nemteni vor sa afle daca fondurile alocate acestei lucrari au avut destinatia stipulata în proiect. Comisarul sef Ioan Pînzariu, seful Serviciului de Investigare a Fraudelor Economice Neamt, a confirmat existenta unui dosar în acest sens, precizînd ca el va fi declinat, în curînd, procurorilor anticoruptie. La rîndul lor, procurorii de la DNA Bacau efectueaza cercetari pe proiectul de la Agapia, aspectele investigate de ei fiind cu totul altele decît cele anchetate de politistii nemteni. Acestia îsi vor declina competenta, întrucît ar exista elemente ce arata ca s-ar fi comis infractiuni la Legea 78/2001 privind fapte de coruptie.

Remember 2006

În vara anului 2006, reporterii cotidianului „Monitorul de Neamt“ au constatat, la fata locului, ce se întîmpla cu proiectul european de la Agapia. La solicitarea noastra, Ministerul Integrarii a încercat sa explice care ar fi cauzele întîrzierii lucrarilor. „Pe parcursul implementarii proiectului, s-au înregistrat întîrzieri cauzate de executarea unor lucrari dificile si sensibile pentru reabilitarea casutelor manastiresti cu titlu de monument istoric, fapt care implica un ritm mai scazut de lucru si utilizare de personal cu calificare în domeniu; starea mult mai grava în care se aflau toate casele manastiresti necesita executia unor lucrari suplimentare fata de cele prevazute initial în proiect, în vederea respectarii standardelor în vigoare; conform expertizei tehnice efectuate de catre un specialist în domeniul conservarii monumentelor istorice, lucrarile de interventie la fiecare casa monahala monument istoric au necesitat consolidarea si conservarea constructiei, punerea în valoare a monumentului de arhitectura si preconservarea valorii arhitectural-culturale; vremea nefavorabila care a caracterizat regiunea în vara anului 2005. În momentul de fata sînt în curs de finalizare lucrarile aferente primului lot de casute monahale si au fost demarate lucrarile la al doilea lot de casute. De asemenea, sînt în desfasurare lucrarile la reteaua de canalizare si la centrul de informare turistica“, se arata în comunicatul Ministerului Integrarii Europene, datat iulie 2006. De atunci, spunem noi, ploile ne-au mai lasat, dar lucrarea tot nu a fost finalizata. Daca reprezentantii Ministerului Integrarii au încercat sa dea vina pe mînia Domnului pentru nereusitele constatate, mai transanti au fost reprezentantii Delegatiei Comisiei Europene în România. Dupa o vizita pe santierul de la Agapia, cei de la Comisia Europeana declarau, în exclusivitate pentru „Monitorul de Neamt“: „A fost un control surpriza (n.r. – efectuat în vara anului 2006) si am constatat ca nu se misca nimic acolo. Nu se lucra nici la canalizare, nici la statia de epurare. Numai la casute erau vreo 10 muncitori care mai mult stateau decît munceau. Conform contractului de lucru, proiectul trebuia finalizat pe data de 8 iulie 2006. Am prelungit termenul pîna pe 31 octombrie, cu speranta ca se va face ceva, însa este putin probabil. Au început reabilitarea mai multor casute, însa nu au terminat niciuna. Consider ca cei de la Diekat nu pot sa realizeze aceasta lucrare. Sînt foarte suparata pentru ca nu ar fi trebuit sa-i acceptam. Acolo este mai multa distrugere decît reabilitare; materialele sînt folosite aiurea, iar daca intri într-o casuta, te iei cu mîinile de cap. Nu stim ce s-a întîmplat, pentru ca societatea Diekat a primit banii la timp. Daca au ajuns sau nu la firmele care lucreaza în subantrepriza nu stim, pentru ca nu avem control asupra prestatorilor de servicii. Am constatat, de asemenea, ca inginerul societatii Inocsa mai mult se afla în concediu la Agapia, decît cu treaba. De cîte ori am fost acolo, nu l-am gasit niciodata pe santier, iar el ar trebui sa urmareasca lucrarea 24 de ore din 24. Angajatorul, respectiv Ministerul Integrarii Europene, ar trebui sa fie tinut la curent cu tot ce se întîmpla acolo, însa nici Diekat-ul si nici Inocsa nu au reclamat problemele. Vom face un raport la Bruxelles si vom cere un audit pe proiect în executie. Este de preferat sa sistam lucrarile decît sa fie distruse în continuare (n.n. – casutele)“, declara Luiza Popescu, reprezentant al Delegatiei UE.

Nici un obiectiv finalizat

Diekat trebuia sa finalizeze, în iulie 2006, urmatoarele obiective din cadrul proiectului „Reabilitarea zonei turistice a Manastirii Agapia“: reabilitarea fiecarui monument istoric constînd în subzidirea fundatiilor, restaurarea tavanelor, podelelor, zidurilor, cablajelor electrice si a cosurilor; furnizarea de toalete moderne, toalete interne, conexiuni la canalul colector; reabilitarea strazilor si aleilor satului manastiresc; instalarea conductelor de apa a canalelor de colectare a apei în cazul calamitatilor; stabilizarea pantei si instalarea de puncte de colectare a deseurilor solide; gabioane si ziduri de stavilire; construirea unei cladiri pe post de centru de informatii turistice pentru vizitatori, inclusiv înlocuirea actualului boiler din centrala termica; instalarea infrastructurii de apa si canalizare în zona administrativa a Agapiei; extinderea retelei de furnizare a apei si conectarea acesteia la reteaua principala a satului Agapia; construirea unui container din beton pentru furnizarea apei din satul Sacalusesti si a conductei aferente; construirea unei conducte de diametru 300 mm, care va lega Manastirea Agapia de statia de tratare a apei. A trecut aproape un an, iar lucrarea este, asa cum am mai precizat, executata doar în proportie de 50%. Proiectul are ca scop reabilitarea zonei turistice a manastirii Agapia compusa din 117 casute monahale, strazi si alei de legatura si infrastructura aferenta. Valoarea contractului este de 4.784.982 euro din care PHARE suporta 3.190.148, Fondul National -1.063.223 euro, Primaria Agapia – 531.611 euro. Antreprenor general al lucrarii este firma Diekat SA, iar consultant – firma spaniola Inocsa Ingenieria SA.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending