Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

REFORMÃ DE INFARCT

Știre publicată în urmă cu

în data de

• reforma în sãnãtate, anuntatã cu surle si trîmbite, pare sã se fi nãscut… moartã • dupã o logicã a oficialilor ministerului s-au luat mãsuri care se vor repercuta asupra actului medical • nota de platã o vor suporta tot pacientii •

Reforma din Sãnãtate aratã ca o înmormîntare de lux, al cãrei dricar principal, ministrul Nicolãescu, s-a aflat la numai un vot de cãderea din functie. Cã era necesarã e sigur. Cã modul de aplicare se dovedeste a fi reorganizarea haosului, instalînd în loc mãsuri cel putin la fel de grozave, se vede si în Neamt. S-au scos directorii de spitale, au fost titularizati aceiasi oameni, în baza unei logici care pare sã nu fi avut alt suport decît manevre de gestionare a banilor spitalelor. Rezultã cã la Neamt, fie cã interesele nu erau destul de mari, fie cã jocurile erau fãcute din vreme. Singurul care si-a dat demisia, constatînd atît ridicolul lucrurilor, cît si meschinãria distribuirii banilor, a fost directorul Spitalului Roman, doctorul Petru Bostinã. Acesta a fost pedepsit pe linie de partid si, odatã cu el, si pacientii, de cãtre prefectul judetului care a cerut sã se taie bani de la Spitalul Roman. Tipul acesta de reformã nu are legãturã cu principiile medicale sau cu sistemul medicinei primare. N-a fost pus la punct nici ambulatoriul de specialitate, cel putin la Piatra Neamt. O astfel de structurã bine închegatã ar putea decongestiona spitalelele, eliminînd consumul de luminã, gaze, apã, la care se adaugã automat consumabilele spitalicesti si tot ce tine de actul medical în sine. Reforma din Spitalul Judetean Neamt a debutat pe 30 mai 2006, cînd patru sefi de sectie – doctorita Maria Kirileanu – Pediatrie, doctorul Victor Cãlinescu – Oftalmologie, doctorul Constantin Gaube – Reumatologie si Recuperare, si doctorul Octavian Huianu – Obstetricã, au fost scosi pe motive de vîrstã. În locul doctorului Gaube, un distins pensionar în vîrstã de 62 de ani, a venit doctorul Valeriu Andrita, doctor în medicinã, avînd vîrsta de… 65 de ani! Domnia sa beneficiazã de prevederile Art. 385 din Legea 95/ 2006, care îi dã voie sã lucreze pînã la 70 de ani. Despre sefi de sectie nu poate fi, însã, vorba, dacã e sã respectãm legea reformei. Singurii care rãmîn sînt sefii de clinicã si profesorii universitari. Domnul Andrita va împlini 65 de ani astãzi, 20 iunie 2006. Pe de altã parte, domnul Andrita are o mare influentã în spital si a fost presedintele Consiliului de Administratie din Spitalului Judetean pînã pe 28 mai. Basca activitatea de consilier local, deci influenta politicã. Un alt sef de sectie, în vîrstã de aproape 62 de ani, este doamna doctor Cornelia Vulpe, doctor în medicinã. În urmã cu patru ani, doctorul Cristian Petrovici, adus de PSD de la Spitalul Roznov, a fost numit director al Spitalului Judetean. Fãrã concurs. Dupã care a fost scos, tot politic, si desi avea post la Spitalul Judetean, din cauza unor animozitãti de la nivelul sectiei Pediatriei, a solicitat sã fie detasat la Roznov. Acum, a revenit sef de sectie la cea mai mare unitate sanitarã din judet. Domnia sa este medic specialist si nu medic primar cum ar fi trebuit, conform Legii 95/ 2006, pentru sefia de sectie. În sectia respectivã existã un medic primar, dar e important ca reforma sã nu tinã seama de amãnunte. Cel mai impenitent dintre sefii de sectii este, desigur, doctorul Huianu ale cãrui lupte sînt, deja, traditionale cu conducerile spitalului. Doctorul Huianu este persecutat politic si poate rãmîne sã lucreze pînã la 70 de ani. Din cîte am înteles, domniei sale demisia i-a fost datã într-o manierã de tip comando. Asta e pãrerea doctorului Huianu. Hazul este cã legea, desi prevede cã doctorii în medicinã nu mai pot fi sefi de sectie dupã vîrsta pensionãrii, nu prevede nimic în cazul persecutatilor politic. Bãnuim cã va fi o mare fericire pentru multii prieteni cu care doctorul Huianu a reusit sã se aleagã între timp în spital, sã se trezeascã înapoi cu el, parasutat de o lacunã a legii, înapoi în postul de sef de sectie.

Altfel prin alte pãrti

Acestea au fost, desigur, cîteva din detaliile reformei la Piatra Neamt. De fapt, exista un termen de gratie de trei luni, în care sã se poatã lua decizii. Timpul a fost scurtat la Neamt. La Vrancea, Directia de Sãnãtate Publicã i-a adunat pe pensionabili si i-a anuntat, cu politete, cã peste trei luni urmeazã sã fie pensionati. Dar cã acolo unde e nevoie de ei vor continua sã lucreze pe mai departe. În Ardeal, nici mãcar nu s-a discutat despre reformã. Oameni asezati, ardelenii s-au gîndit cã, între timp, de drum lung si boalã grea, poate cade ministrul. Mai trebuie, se pare, un vot. Poate se îmbolnãveste vreun parlamentar. Dar iatã si ce spune doctorul Stelian Ghitã, manager al Spitalului Judetean de Urgentã, care a trebuit sã transpunã în practicã cele gîndite de oficialii ministerului. „E greu de spus dacã aplicarea prevederilor pachetului legilor reformei din sistemul sanitar va aduce schimbãri benefice. Cel putin teoretic, cea mai mare parte a titlurilor din legile reformei ar trebui sã schimbe în bine mersul lucrurilor din sistemul sanitar. Pînã în momentul de fatã, însã, douã dintre prevederile legilor reformei s-au dovedit a fi oarecum gresite. Mã refer la legea pensionãrii care va lãsa, practic, spitalele fãrã medici. Se pare cã unii au gîndit cã, pînã acum, lumea medicalã a fost privilegiatã din punct de vedere al vîrstei pensionãrii, care era diferitã fatã de celelalte sectoare de activitate. Numai cã, formarea profesionalã a unui medic dureazã mai mult decît a oricãrui alt specialist. Un medic este total format si capabil sã profeseze în jurul vîrstei de 30 de ani, iar pensionarea sa la 57 de ani, respectiv, 62, înseamnã scoaterea sa pe tusã într-un moment de maximã formã si experientã. Un alt aspect abrupt abordat mi se pare cel al incompatibilitãtii dintre sefia de sectie si desfãsurarea activitãtii într-un cabinet particular. Cred cã, în timpul liber, orice medic poate lucra pentru el. Pe de altã parte, existã pacienti care preferã sã se adreseze unui medic la cabinetul privat, si, astfel, pot fi multumiti si unul si celãlalt“, a declarat doctorul Stelian Ghitã, manager al Spitalului Judetean de Urgentã Neamt. Dupã cum ziceam, proastã socotealã pe spinarea bolnavilor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending