Contactează-ne

Actualitate

Războiul de uzură de la CARP, în plină desfăşurare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ sînt convocate două adunări generale pentru stabilirea Consiliului Director al CARP Roman ■ s-au strîns semnături prin localităţi sau primării ■ pe rolul instanţelor se află 48 procese civile şi nouă penale ■

CARP Roman, o instituţie finananciară nebancară (IFN) a luat fiinţă în anul 1940 la iniţiativa preşedintelui Teodor Gheorghiu, funcţionînd atunci cu 300 de membri.

După război se reorganizează, astfel încît în 1951 număra 71 de membri, în 1962 – 1.500, ajungînd ca astăzi să aibă vreo 26.000 membri. „Destabilizarea“ CARP a început prin 2013, cînd s-au conturat grupurile de combatanţi în jurul unor pensionari cunoscuţi, Tărîţă – Leoreanu – Scutaru, pe de o parte şi Vlăduţ (decedat între timp) – Călărăşanu – Popa, avînd loc şi mutări dintr-o tabără în alta, în funcţie de interese ulterioare.

Despre luptele dintre aceste grupuri s-a mai scris în presa locală, ele ajungînd şi în instanţă, astfel încît între 2013-2021 au fost vreo 48 de procese civile şi nouă penale, în care s-au cheltuit, conform unor surse, peste 3 miliarde lei vechi din fondurile CARP. Aceste litigii n-au fost soluţionate definitiv şi aşa se face că în toţi aceşti ani Consiliul Director nu are nici o legitimitate, iar împrumuturile se dau pe semnătura contabilei şefe, Mariana Rusu şi a secretarei Elena Burlacu, singurele cu specimen de semnătură în Banca Transilvania, alte bănci blocînd conturile CARP. Pe 26 aprilie 20121, expiră data legală de funcţionare a actualului Consiliu Director, care a rămas doar cu trei 3 membri: Alexandru Albu, Eugen Ilioi şi Mircea Anton.

Cu statutul în mînă se trece la convocarea a două Adunări Generale, una a grupului Popa în zilele de 19, 20, 21, 22 aprilie, organizată la Clubul CARP, între ora 08.00 şi 16.00. A doua, cea a grupului Albu – Călărăşanu – Pătraşcu, va fi joi, 6 mai, la Restaurant Casa Romaşcană, începînd cu ora 10.00. Se înfiinţează un grup de monitorizare a activităţii CARP la iniţiativa lui Gheorghe Popa, care s-a preocupat ca timp de o lună, prin Secretariatul instituţiei, toţi cei care-şi doresc să facă parte din viitoarele organe de conducere să depună cereri scrise.

„În conformitate cu prevederile statutului autentificat la Biroul Notarial Luminiţa Tănase şi înscris la grefa Judecătoriei Roman am solicitat, în mod democratic, înscrierea tuturor celor care vor să facă parte din Consiliul Director şi Comisia de Cenzori, cu respectarea prevederilor legale de studii. În perioada aceasta şi-au exprimat dorinţa de a participa la alegeri 20 de membri. În ziua de 9 aprilie a avut loc întrunirea Grupului de monitorizare în care s-a decis desemnarea candidaţilor. Şedinţa a fost condusă de juristul Vitalie Boţoc, de Ioan Iorga şi Mircea Grosu.

Analizîndu-se cererile acestora, s-au decis şi propunerile de candidaturi: pentru funcţia de preşedinte CARP – ec. Anca Popovici, pentru cea de prim- vicepreşedinte, ing. Vasile Rusu, iar pentru Consiliul Director Costel Rotaru, Costică Rusu şi Sava Ifrim (membri plini) şi Eugenia Haiher, Angela Tăbăcaru, Alexandru Cramer (membri supleanţi ). În ceea ce priveşte propunerile pentru Comisia de Cenzori au fost desemnaţi: ec.Marcela Fusa (preşedinte), Cristina Lupu, Florentina Guşă (membri), iar ca supleanţi Marioara Ioniţă şi Emilia Brumă. Pe ordinea de zi se află alegerea noilor organe de conducere“, a declarat Gheorghe Popa. Gruparea Albu – Călărăşanu a convocat o adunare generală pentru 6 mai printr-un anunţ afişat pe geamul sediului.

Marea problemă, în condiţii de restricţii pandemice, o reprezintă respectarea Statutului, care prevede la articolul 12 ca numărul de delegaţi să fie stabilit în baza normei 1 la 200 de membri, rezolvată diferit de cele două grupări. Se spune că Alexandru Albu, care este şi membru PSD şi Eugen Pătraşcu, fost consilier local PSD, preşedinte al organizaţiei de seniori, au mers prin localităţile din zonă pentru strîngerea de semnături, în timp ce gruparea Popa a apelat la primari cu rugămintea de a colabora în aşa fel încît la datele anunţate să fie prezenţi cît mai mulţi membri. „Cei 26.000 de membri reprezintă un bazin electoral important şi o masă de manevră folosită de PSD şi PNL în ultimii ani.

Din păcate majoritatea membrilor au pensii de pînă în 1.000 lei, cîteva mii de 2.000 şi cîteva zeci de peste 3.000. Nimeni nu se gîndeşte la pensionarii săraci“, a declarat Dumitru Călărăşanu. Acesta spune că, după retragerea profesorului Huţanu, au rămas doar trei membri ai Consiliului Director, care şi-ar fi împărţit diferenţa de indemnizaţie.

Între timp se continuă proferarea de ameninţări cu excluderea, stipulată de statut, care spune că un membru îşi pierde calitatea dacă nu şi-a achitat cotizaţia timp de un an sau dacă a avut o atitudine potrivnică intereselor sau prestigiului CARP“. Controversată este şi excluderea lui Gheorghe Popa, care susţine că nu s-a respectat statutul că şi că nu i-a fost comunicată decizia ca să o poată ataca în instanţă. Preşedintele Călărăşanu îl contrazice şi spune că i-a fost trimisă, prin scrisoare recomandată, dar acesta a refuzat să o primească.

Pe rolul Secţiei Contencios Administrativ de luni, 12 aprilie, este un nou termen în dosarul 1523/103/2020, legat de decizia de desfacere a contractului de muncă a lui Gheorghe Popa de la economatul Pensirom. „Lui Gheorghe Popa i s-a desfăcut contractul de muncă pentru că venea la serviciu de două ori pe săptămînă şi îşi aproviziona două magazine folosind maşina şi motorina CARP“, mai susţine Dumitru Călărăşanu, căruia i se reproşează că s-a numit administrator unic pe 10 ani. Care din grupări va ieşi învingătoare din acest război de uzură rămîne de văzut.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Evaluare Naţională cu sesiune specială

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ ministerul a modificat calendarul desfăşurării examenului pentru elevii clasei a VIII ■ acesta se va desfăşura în perioada 7 iunie - 4 iulie ■ absolvenţii care nu au putut susţine examenul vor participa la o sesiune specială ■

De la declanşarea pandemiei de coronavirus, factorii de decizie din sistemul de educaţie au fost nevoiţi să ajusteze diverse acte normative, din cauza faptului că a fost afectat grav şi procesul de învăţămînt. La sfîrşitul lunii trecute, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a elaborate Ordinul 3744 din 28 aprilie 2021, publicat în Monitorul Oficial, privind modificarea şi completarea Ordinului nr. 5455/2020 privind organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru absolvenţii de clasa a VIII-a.

Astfel, conform actului normativ amintit a fost fixat Calendarul de desafăşurare a Evaluării Naţionale după cum urmează. Între 7 şi 11 iunie 2021 va avea loc înscrierea pentru examen; 22 iunie – proba scrisă la Limba şi literatura română; 24 iunie – proba scrisă la Matematică; 25 iunie – Limba şi literatura maternă, unde este cazul; 29 iunie – între orele 16 şi 19 şi 30 iunie – între orele 8-12 – depunerea contestaţiilor; 30 iunie – 4 iulie – soluţionarea contestaţiilor, iar pe 4 iulie – afişarea rezultatelor finale.

Ca element de noutate, anul acesta este introducerea unei sesiuni speciale, destinate candidaţilor care, conform unui certificat medical, nu s-au putut prezenta în sesiunea anterioară. Conform actului normativ candidaţii aflaţi în situaţia menţionată vor putea înscrie în perioada 7 şi 11 iunie 2021; 5 iulie – Proba la Limba şi literatura română; 6 iulie – proba scrisă la Matematică; 7 iulie – Limba şi literatura maternă, unde este cazul; 9 iulie – afişare rezultate înainte de contestaţii (pînă la ora 12.00); 9 iulie, între 14 şi 20 – depunere contestaţii; 10-11 iulie – rezolvare contestaţii; 12 iulie – afişare rezultate finale. În judeţul Neamţ sînt aştepaţi la examenul de Evaluare Naţională 3.660 absolvenţi ai clasei a VIII-a.

Citește știrea

Actualitate

Chefuri cu droguri, alte „note de plată“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la cîteva săptămîni de la descinderile procurorilor DIICOT, petrecăreţii au fost amendaţi ■ este vorba de 114 de persoane care au fost depistate la petrecerile ilegale ■ în cauză, 10 persoane, între care şi cei doi patroni, au ajuns după gratii ■

Petrecerile cu droguri din cluburile Jazz City Café şi Chaplin’s Pub nu s-au lăsat numai cu 10 arestări, unele despre care a vuit tîrgul. De la data descinderilor oamenilor legii la chefurile ilegale pe timp de pandemie, în noaptea de 17/18 aprilie 2021, ancheta a continuat, iar între timp au fost identificate toate persoanele care au fost găsite în acea noapte la party.

Fiecare dintre participanţi a fost amendat, iar prime sancţiuni au fost anunţate de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ într-un comunicat de pe 6 mai 2021. Atunci s-a anunţat faptul că oamenii legii au aplicat unui număr de 33 de persoane fizice tot atîtea sancţiuni pentru participarea la activităţi în spaţiul public/privat pentru care au fost instituite interdicii sau restricţii, valoarea totală a amenzilor dispuse fiind de 51.000 lei. A doua zi, Poliţia Neamţ a revenit cu un alt comunicat şi a anunţat că a aplicat alte 81 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 60.000 de lei, pentru nerespectarea măsurilor privind protecţia individuală şi a celor privind libera circulaţie/deplasare.

Marea majoritate a acestor sancţiuni au fost pentru petrecăreţii din cele două cluburi, 114 persoane fiind sancţionate cu 110.000 lei. Reamintim că în urma descinderilor oamenilor legii din noaptea de 17/18 aprilie, 10 indivizi au fost arestaţi preventiv. Este vorba de patronii celor două cluburi, Constantin Cuejdianu şi Cristian Valentin Dobrea, precum şi celebrul hoţ Paul Bumberică, zis Orlando, Claudiu Constantin Enea, Mihai Pavel, Ştefan Gabăr, Ciprian Motoi, Florin Nicolae Rusu, Ioan Stan şi Alin Alexandrul Chiuariu. Toţii au contestat cătuşele la Curtea de Apel Bacău, dar nu au găsit înţelegere, astfel că au petrecut sărbătorile Pascale în arestul Poliţie Neamţ.

Conform datelor de anchetă, procurorii începuseră urmărirea penală încă din luna februarie a acestui an, iar pentru dovedirea făptaşilor au fost folosiţi lucrători sub acoperire. Aşa s-a aflat că la petrecerile din spatele uşilor închise se traficau droguri, preţul fiind de 100 de euro gramul de cocaină sau 50 de euro pentru un comprimat de ecstasy. Patronii cluburilor strîngeau comenzile de la clienţi, se pare şi banii pentru stupefiante, apoi chemau dealerii care aduceau ceea ce comandaseră clienţii. Petrecerile la care participau circa 50 de persoane aveau loc de regulă în noapţile de sîmbătă spre duminică şi se spărgeau în zori, în jurul orei 5 dimineaţa, cînd se ridicau restricţiile de circulaţie.

Citește știrea

Actualitate

Lupta doctorilor nu doar cu coronavirusul, ci şi cu ignoranţa

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ medicul de familie Filip Panait face, din nou, un rechizitoriu al societăţi ■ acesta acuză comunicarea dezastruoasă a guvernanţilor pe teme de interes, cum e aceea a campaniilor de vaccinare ■ medicul crede că interesul politic este să ţină populaţia în ignoranţă ■

Filip Panait, medic de familie la Bîra, cunoscut ca unul dintre cei mai vocali oameni ai sistemului, este extrem de nemulţumit de atitudinea unor cetăţeni faţă de oamenii în halate albe, pornită adesea din mediul politic.

Acesta relatează o întîmplare de acest gen, care l-a pus pe gînduri foarte serios, în ceea ce priveşte misiunea medicilor de a se lupta nu numai cu bolile, dar şi cu ignoranţa. „«Doctorii omoară oameni!». Acestea au fost cuvintele unui tătic, cu aburii alcoololului în cap, după ce i-am vaccinat copilul acum un an. Părintele, cu un anumit grad de analfabetism şi sosit de prin Italia, cu doi copii destul de neglijaţi din punct de vedere medical şi nevaccinaţi la timp, a venit la mine la cabinet, împreună cu soţia, să se înscreie pe lista mea de pacienţi.

Le-am vorbit frumos şi le-am spus că unul dintre copii nu are vaccinurile de rutină efectuate. La ceva vreme au venit cu acel copilaş să-l vaccineze, copilul avînd atunci peste un an. După imunizare, aşa cum se mai întîmplă, a făcut o mică reacţie locală, cu durere şi o uşoară tumefacţie, a început să plîngă. M-a sunat tatăl spre seară, supărat şi mînios, că cel mic plînge. «Vă sau în judecată!. Doctorii omoară oameni», m-a ameninţat bărbatul. Am stat, l-am ascultat. Era vizibil că se afla sub influenţa consumului de acool. «Mă duc la spital!».

Am convenit să sune Ambulanţa şi să meargă la spital, deşi şi acolo tot doctorii îi tratau copilul şi nu i s-a făcut decît ceea ce-i recomandasem şi eu să facă. L-am lămurit că asemenea reacţii sînt normale după vaccinare şi i-am spus că, proprii mei copii au făcut reacţii mai severe. Atunci mi-am dat seama că în România la capitolul comunicare se stă extrem de prost, începînd de la secretarul de stat Raed Arafat şi continînd cu miniştrii Sănătăţii, de cele mai multe ori avînd conduita unui contabil bancar, ceea ce explică atitudinea agresivă a oamenilor, cărora le este greu să înţeleagă încrengătura de interese big-farma.

Cu o populaţie slab şcolarizată şi cu politicieni de proastă calitate este explicabil de ce s-a ajuns în acest punct“, este de părere medicul Filip Panait. Acesta este convins şi de faptul că vinile pot fi căutate şi în atitutudinea unor elite româneşti, inclusiv a celor din lumea medicală, politică sau oculte, care au contribuit din plin, la situaţia în care este ţara.

„O doamnă şi un lider de partid sînt cei mai buni vraci ai acestei naţii, care împreună cu şefii galeriiilor de fotbal vor transforma România într-un «paradis terestru»“, a conchis medicul. Acesta a mai precizat că a trecut un an de la întîmplarea cu nemţeanul venit din Italia, care cu întreaga lui familie a rămas pe lista sa de pacienţi, căpătînd încredere în sfaturile medicului lor şi nu în ceea ce auzise sau citise pe internet, cum că „medicii omoară pacienţi“.

Citește știrea

Trending