Răsturnare a situaţiei în procesul „pensionarilor“

■ profesorul Vasile Leoreanu spune că nu a dorit desfiinţarea instituţiei, ci înlăturarea ilegalităţilor ■ el s-a retras dintr-un proces aflat pe rolul Judecătoriei: „Am ajuns la concluzia că e bine să mă retrag şi să mă delimitez de această poveste urîtă“ ■ pe rolul instanţei se mai află şi alte speţe legate de CARP ■

Războiul de la CARP Roman e, încă, departe de a se rezolva.

Luni, 18 octombrie, la Judecătorie a avut loc un nou termen în dosarul 3750/2071/2021, care a avut ca obiect cererea grupării Miluţă Scutaru – Constantin Tărîţă – Vasile Leoreanu de desfiinţare a CARP, caz ce a dus la suspendarea judecării altor două dosare, prin care grupările Popovici – Popa şi Mircea Anton – Dumitru Călărăşanu solicitau recunoaşterea oficială a alegerii unui nou Consiliu Director, în urma adunărilor generale paralele din luna mai. Rămasă la cîrma CARP, contabila şefă Mariana Rusu, a intrat în proces ca intervenientă, în dorinţa de salvare a instituţiei.

„Deoarece cele două dosare pentru înregistrarea cererii de recunoaştere a preşedintelui şi membrilor Consiliului Director au fost suspendate, am considerat că trebuie să mă implic în salvarea CARP, care trebuie să rămînă deschisă pentru ca cei peste 25.000 de membri să poată beneficia de împrumuturi, măcar în limita fondului, aşa cum se dau acum, din prudenţă financiară.

Oamenii au nevoie de ajutoarele de înmormîntare sau să-şi retragă o parte din fond. Se ştie că cei doi preşedinţi, aleşi în adunări generale separate, s-au contestat reciproc. Ţinînd cont că este vorba de o acţiune foarte serioasă şi urgentă, la mijloc fiind interesele membrilor, în marea lor majoritate cu vechime de peste 25-30 de ani, evident îngrijoraţi de ceea ce se întîmplă de atîţia ani la acest CARP, tîrît în zeci de procese, din 2013 încoace, am simţit că trebuie să mă implic.

Am angajat un avocat plătit din bani proprii, depunînd o cerere de interevenţie. Pensionarii sînt nemulţumiţi de faptul că nu se ştie cînd vor putea intra pe rol cele două dosare de recunoaştere a preşedinţilor. Lumea nu trebuie să intre în panică. Am solicitat tuturor membrilor noştri să treacă fie pe la sediul CARP, fie să trimită la Judecătorie un dezacord privind desfiinţarea unităţii cerută de trei oameni. Ar trebui să primeze interesul general“, a declarat economist Anca Rusu.

Activitate semiparalizată

Ulterior termenului din 18 octombrie, profesorul Vasile Leoreanu s-a adresat, în scris, completului de judecată solicitînd retragerea sa din aceste procese.

„Am o anumită vîrstă şi am ajuns la concluzia că e bine să mă retrag şi să mă delimitez de această poveste urîtă. Personal, nu am avut niciodată o poziţie potrivnică CARP şi pensionarilor înscrişi acolo, ci am dorit să mă împotrivesc ilegalităţilor care se petrec de ani. M-am prezentat la Judecătorie şi am depus o cerere prin care am înştiinţat instanţa că înţeleg să pun punct acţiunilor mele în justiţie“, a declarat Vasile Leoreanu.

Miluţă Scutaru ne-a precizat că în proces au rămas el, soţia sa, Emilia, membru cu drepturi depline şi Constantin Tărîţă:

„Nici noi nu vrem altceva decît ca la CARP lucrurile să meargă în legalitate, să existe transparenţă. Nu este normal ca membrii CARP să nu cunoască nivelul de salarizare al personalului, în condiţiile în care s-a ajuns şi la salarii de 80 – 100 de milioane lei“.

Mircea Anton, cel de al doilea preşedinte al CARP, ales în adunarea din mai, este la fel de îngrijorat se situaţie:

„Activitatea CARP este semiparalizată, în condiţiile în care de luni bune, şefa contabilă a decis să nu se mai dea împrumuturi decît în limita fondurilor şi să se elibereze doar ajutoare de înmormîntare. Zilnic zeci de membri îşi retrag grosul fondurilor, pentru a-şi putea rezolva problemele.

Mai bine de jumătate din cei peste 25.000 de membri au pensii sub 1.000 de lei şi vin periodic să împrumute bani, în special toamna şi iarna. Noi, cele două echipe, am convenit că pînă ce justiţia se va pronunţa cine va conduce CARP, activitatea acestuia să continuie, aşa cum s-a întîmplat din 2013 încoace. Iată că nu se poate acest lucru, pentru că ne împiedicăm de orgoliile contabilei şefe.

Procesul acesta prin care se cere desfiinţarea CARP putea fi foarte simplu evitat, dacă ar fi acceptat contabila şefă reprimirea celor 35 de membri excluşi, care şi-au cîştigat în instanţă acest drept. Cei implicaţi în proces s-au folosit de prevederile art. 54, alin. 3 al OUG 16/2000, care se referă la dizolvarea unui ONG, în condiţiile imposibilităţii constituirii Consiliului Director, dacă această situaţie durează de mai bine de un an.

S-a solicitat un audit finaciar atît la CARP, cît şi la magazinul Pensirom, pentru a vedea cum stă instituţia din punct de vedere financiar. Contabila şefă s-a opus categoric, a împiedicat firma de expertiză pe care noi o angajasem să lucreze şi atunci am fost nevoiţi să ne adresăm Poliţiei Economice, dar nu am primit nici un răspuns“, a declarat Mircea Anton.

Conducerea Parchetului Roman a confirmat existenţa mai multor dosare de cercetare penală la CARP.

„În lucru mai sînt trei dosare în ceea ce priveşte CARP, unul deschis în noiembrie 2020 şi două în 2021. Ceea ce pot să vă spun e că celelalte dosare, mai vechi, au primit soluţii de netrimitere în judecată. În principiu toate aceste plîngeri se referă la fapte de abuz în serviciu sau infracţiuni referitoare la patrimoniu“, a precizat prim-procurorul Dragoş Varganici.