Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Rãscoala muntenilor: Pãdurile cerute de familia Sturza stîrnesc reactii adverse

Știre publicată în urmă cu

în data de

• primarii din Ceahlãu, Hangu, Farcasa, Grinties si Poiana Teiului sustin cã retrocedarea celor 27.000 hectare de pãdure cãtre familia Sturdza va determina proteste • conducerea Directiei Silvice i-a trimis la Prefecturã, iar reprezentantii acestei institutii au pasat problema în curtea parlamentarilor •

Primarii comunelor de pe Valea Muntelui au venit, ieri, cu jalba la Directia Silvicã si la Prefecturã, încercînd sã convingã autoritãtile judetului cã retrocedarea „in corpore“ a proprietãtilor familiei Sturdza este o mare gresealã. Ei i-au acuzat pe membrii Comisiei Judetene de fond funciar cã au blocat intentionat dosarele cetãtenilor îndreptãtiti sã fie împroprietãriti, pentru a putea fi onorate cererile urmasilor mosierilor Sturdza care au detinut suprafete foarte întinse de teren în judetul Neamt. Primarii din Ceahlãu, Hangu, Farcasa, Grinties si Poiana Teiului au cerut autoritãtilor sã rezolve cu prioritate solicitãrile cetãtenilor, sugerînd cã sînt nevoiti sã facã fatã unor tensiuni pe care ar putea sã le scape de sub control. Ei au anuntat cã nemultumitii ar putea veni la judet, iar urmãrile ar putea fi imprevizibile. Reprezentantii Directiei Silvice Neamt s-au declarat convinsi de depozitiile primarilor, dar au aruncat pisica în curtea Prefecturii. Subprefectii Vasile {endrea si Niculina Dobrilã, care le-au ascultat pãsurile, s-au declarat neputinciosi, sugerîndu-le sã apeleze la sprijinul parlamentarilor nemteni.

Primarii de pe Valea Muntelui, „soli de pace“ în problema retrocedãrilor Gavril Lupu, primarul comunei Hangu, considerã cã, desi au dreptul sã primeascã titluri de proprietate pentru terenurile pe care le-au detinut, oamenii comunei asteaptã de circa un an un rãspuns clar din partea Comisiei Judetene de fond funciar: „Sîntem aici pentru a discuta cu domnul director Buftea situatia retrocedãrilor din comunele noastre. Acum am venit noi, data viitoare s-ar putea sã vinã oamenii si nu stiu ce se va întîmpla. Considerãm cã mostenitorilor familiei Sturdza li se dau înapoi 27.000 de hectare de teren în mod nelegal. Dosarele pe care le-am trimis noi de la primãrii, încã de la începutul anului 2005, nu au fost discutate în cadrul Comisiei Judetene de fond funciar. Astfel cetãtenii care au drept sã primeascã titluri de proprietate nu primesc nimic, dar în schimb i se dau lui Sturdza 27.000 de hectare de teren. La Primãria Hangu, ar trebui sã primim terenuri încã de la exproprierea agrarã din 1921. Sînt cetãteni ai comunei noastre care au dosarele depuse la Prefecturã de mai bine de un an de zile. Nu au fost solutionate intentionat“. Constantin {chiopu, primarul din Ceahlãu, a subliniat cã oamenii din comunã ar fi trebuit sã fie împroprietãriti cu cîteva sute de hectare de pãdure: „Trebuiau validate dosarele primãriilor, ale cetãtenilor, iar mai apoi sã se dea curs solicitãrii lui Sturdza. Dosarele depuse de acum un an si jumãtate trebuiau analizate dupã vechea lege, în care se spunea cã veteranii de rãzboi au dreptul la unele suprafete de teren. Acum, cã legea s-a modificat si nu mai cuprinde aceastã prevedere, se face o nedreptate. Sînt oameni care au murit pe front, iar rudele acestora au dreptul sã primeascã ce li s-a promis. În schimb, nu se dã cîte o jumãtate de hectar la unii amãrîti, dar se dau 27.000 de hectare lui Sturdza. Noi nu dorim sã nu-si primeascã mostenirile, dar sã primeascã si acesti bieti oameni ceea ce li se cuvine“. De cealaltã parte a baricadei, procuratorul Nicolae Bujor, care reprezintã interesele familiei princiare, a subliniat cã statul român are niste datorii pe care trebuie sã si le onoreze: „Legea 247/ 2005 este foarte clarã si, ca urmare a prevederilor din acest act normativ, familia Sturdza trebuie sã primeascã putin peste 27.000 de hectare, asa cum era mentionat în actul de proprietate din 6 martie 1945. Restul sînt vorbe. Membrii familiei Sturdza au contestat exproprierile fãcute în acea perioadã, dar cu pistolul la tîmplã, dupã metoda ruseascã. Nu au avut ce face. Toatã lumea ar trebui sã primeascã terenurile cuvenite, dar nu este corect ca familia Sturdza sã fie lãsatã la urmã. Dacã a dat Sturdza, de ce sã nu dea si statul?“.

Pasarea pisicii între autoritãti Ion Buftea, directorul Directiei Silvice Neamt, a dat asigurãri cã întîlnirea cu primarii s-a terminat fãrã divergente de opinii, dar cã decizia va apartine Prefecturii: „Pînã cînd nu va fi discutat cazul în cadrul Comisiei Judetene de fond funciar, nu putem promite nimic. Dupã acest termen vom sti ce se va întîmpla si cu propunea noastrã“. La finalul întrevederii de la Prefecturã, subprefectul Vasile {endrea si-a declarat neputinta în rezolvarea problemei, sugerînd primarilor sã cearã sprijin parlamentar: „Titlurile de proprietate emise pe terenuri situate pe mosia expropriatã a familiei vor rãmîne valabile. {i urmasii familiei princiare vor trebui împroprietãriti. Existã o rezervã de douã milioane de hectare de teren în România. Cea mai mare partea a proprietãtii Sturdza va fi pe vechiul amplasament, în rest, se vor da terenuri si în locuri învecinate, dupã cum prevede legea. Cred, însã, cã primarii ar trebui sã se adreseze si parlamentarilor de Neamt. Este adevãrat cã noua legislatie nu mai prevede nimic referitor la terenurile pentru veterani, asa cã ne confruntãm cu o problemã“

Documentele „vorbesc“ despre înjumãtãtirea terenului revendicat de Sturdza Reamintim cã Directia Silvicã Neamt a ajuns la concluzia cã familia Sturdza nu ar trebui sã primeascã toatã suprafata împãduritã, revendicatã ca fiind proprietate privatã pînã în 1941. Inginerii Mihai Singureanu, Neculai Gogu si Codrin Cojocaru au întocmit o notã de constatare, care a fost trimisã si Comisiei Judetene de fond funciar, din care rezultã cã suprafata care ar trebui retrocedatã printului Dimitrie Sturdza este cu putin peste 14.000 de hectare, adicã doar jumãtate din suprafata totalã revendicatã în judetele Neamt si Harghita. În comunicare se mentiona cã, din documentele doveditoare, rezultã cã, pînã în 1941, Mihai Sturdza detinea 27.234 de hectare de teren, din care 26.100 hectare de pãdure, 139 hectare de poieni interioare si o suprafatã de 904 de hectare de goluri de munte. Cea mai mare parte a acestei suprafete este în Neamt (25.091 hectare), diferenta fiind în Harghita (2.052 hectare). De asemenea, în nota de constatare se fãcea referire la documentele privind aplicarea Legii de Reformã Agrarã din 1945, din care a rezultat cã din Domeniul Hangu a fost expropriatã o suprafatã de 10.707 hectare. În continuare, pentru a determina suprafata pe care membrii familiei Sturdza sînt îndreptãtiti sã o primeascã, inginerii de la Directia Silvicã au aplicat urmãtorul algoritm: au scãzut din suprafata totalã a domeniului, de 27.143 de hectare, cele 10.707 care au fost expropriate, apoi pe cele 2.052 din Harghita si a rezultat cã suprafata pe care sînt îndreptãtiti sã o primeascã urmasii familiei princiare, în Neamt, este de 14.384 de hectare. Concluzia a fost cã familia Sturdza a detinut o suprafatã împãduritã de 18.285,87 hectare, iar nu de 24.180,72 hectare cîte era specificat în Studiul General din Bazinul Ceahlãu, întocmit în 1949.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending