Contactează-ne

Actualitate

„Puturosul“, legende despre izvorul de la schitul Vovidenia

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ apa sulfuroasă şi sărată izvorăşte la circa 500 metri de schit şi este căutată pentru proprietăţile curative ■ arhimandritul Mihail Daniliucspune că şi voievodul Ştefan utiliza apa pentru a-şi obloji rana de la picior ■ cu mulţi ani în urmă, la Vovidenia fusese amenajată un fel de bază de tratament ■

Recenta sărbătoare a Izvorului Tămăduirii a fost şi un prilej de a readuce în atenţia comunităţilor apele ce ies din pămînt în locuri binecuvîntate de Maica Domnului, unele fiind considerate cu proprietăţi vindecătoare.

Este cazul izvorului sulfuros amplasat în apropierea Schitului Vovidenia, de lîngă Mănăstirea Neamţ, numit de localnici „Puturosul“ şi folosit de aceştia pentru tratarea durerilor de oase. Arhimandritul Mihail Daniliuc, egumenul schitului, avea să amintească, în cuvîntul său din cadrul slujbei dedicate marii sărbători creştine, de această apă vindecătoare pe care şi voievodul Ştefan cel Mare o folosea pentru a-şi obloji rana de la picior, căpătată în luptă.

Părintele amintea că în urmă cu mulţi ani, la Vovidenia exista chiar un fel de bază de tratament, unde persoane venite din alte părţi ale ţării făceau băi curative. Şi că pe vremea cînd PF Teoctist era elev la Seminarul Teologic de la Neamţ, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii se organiza o procesiune de amploare la această apă. Arhimandritul Daniliuc a vorbit şi în alte rînduri de acest izvor de lîngă Vovidenia şi de proprietăţile sale tămăduitoare, o înregistrare pe această temă fiind postată pe site-ul Doxologia.

„Undeva în proximitatea schitului, în pădure, cam la 500 metri de schit, se află un izvor cu apă sulfuroasă şi sărată. Popular este cunoscut sub numele de «Puturosul» de la pucioasă, de la sulf, dar şi Izvorul tămăduirii. O tradiţie locală aminteşte ca beneficiar al acestei ape tămăduitoare pe însuşi Vodă Ştefan, care ştim foarte bine, purtînd acea rană la picior, căuta fel de fel de remedii, de leacuri pentru a-şi obloji suferinţa.

Această tradiţie aminteşte de prezenţa lui Vodă Ştefan mai ales pe timpul iernii, aici, la Mănăstirea Neamţ, unde îşi lua apă de la acest izvor. Această apă tămăduitoare, în decursul timpului, a fost cunoscută nu numai pe plan local, dar şi la Bucureşti, la Iaşi. Bunăoară, la finele secolului al XIX-lea, veneau la Vovidenia foarte mulţi ieşeni, profesori, avocaţi, oameni cu stare care îşi permiteau să călătorească.

Veneau tocmai pentru a beneficia de aceste ape tămăduitoare, chiar amenajîndu-se un fel de staţiune balneară empirică, primară. Se aducea apa de la izvor cu măgari, în nişte vase speciale, era încălzită, apoi transferată prin olane de lut în nişte odăi unde erau construite băi din stejar. Acolo bolnavii se îmbăiau şi mulţi dintre ei cunoşteau rezultate foarte bune în ceea ce priveşte starea de sănătate.

Părintele patriarh Teoctist, în amintirile sale, vorbind despre Vovidenia, pe cînd era elev la seminarulul de la Mănăstirea Neamţ, spune despre o procesiune impresionantă care se făcea în fiecare an la Izvorul Tămăduirii, cu icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ, dar şi de la Vovidenia. Toată obştea mănăstirii, a schitului, elevi de la seminar şi credincioşi plecau în procesiune pînă la acel izvor.

Acolo se săvîrşea slujba Izvorului Tămăduirii, sfinţirii apei şi apoi se lua apă binecuvîntată şi se stropea asistenţa, poporul, dar şi mănăstirea, tot spaţiul monastic al schitului şi al Mănăstirii Neamţ. Tradiţia din păcate astăzi nu mai există, am vrea să o reactivăm tocmai în amintirea acestei frumoase întîmplări şi acestor lucruri minunate lucrate de Dumnezeu prin această apă tămăduitoare de la Izvorul Tămăduirii sau Puturosul de la Vovidenia“, spunea părintele Mihail.

Şi echipa Parcului Natural Vînători s-a implicat în promovarea izvorului, pe care l-a amenajat şi l-a inclus în traseele turistice din cadrul rezervaţiei. Schitul Vovidenia este denumit şi „Altarul din Poiana Liniştii“, fiindcă în secolele trecute era preferat de către pustnicii care se retrăgeau de la Mănăstirea Neamţ, pentru mai multă linişte. Abia în secolul al XVII-lea avea să fie cunoscut ca schit cu numele de „Slătioru“, după denumirea pîrîului care vine din pădure.

În 1790, familia banului Giosan a ctitorit aici o biserică de lemn cu hramul Sfîntul Spiridon, iar mai tîrziu schitul a fost rectitorit de către episcopul Ioanichie al Romanului. Lăcaşul a fost reînnoit, tot din lemn, între anii 1790 – 1799, prin contribuţia ieromonahul Isaia, egumenul Ioanichie de la Mănăstirea Bogdana şi stolnicul Atanasie Gosan, primind hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

În 1849, biserica Vovidenia a fost desfăcută şi dăruită locuitorilor din Lunca, comuna Vînători Neamţ, în acelaşi an începînd construirea actualei biserici de zid, ce a fost sfinţită în 1857. Biserica atrage atenţia prin eleganţa turlelor sale. Faţadele, de dată recentă, sînt împodobite cu o frescă în stil neoclasic, interesantă prin coloritul şi prin compunerea scenelor biblice, realizate între 1968 şi 1969 de pictorul Constantin Călinescu.

În timpul egumenului Nazarie Chirilă s-au construit trei corpuri de clădiri, s-a pictat interiorul bisericii mari şi a fost amenajat un paraclis cu hramul Sfinţii .Împăraţi Constantin şi Elena. Între 1998 şi 1999 s-a construit un nou corp de chilii cu parter şi etaj, cu o bucătărie şi trapeza, iar în 2000 s-a consolidat egumenia şi i s-a adăugat un etaj. Schitul este păstorit din 2005 de arhimandritul Mihail Daniliuc.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

„Cravata Galbenă”, filmat şi la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ acesta este cel de al doilea film de lung metraj despre viaţa lui Sergiu Celibidache ■ filmările ar urma să se realizeze în primăvara-vara anului 2022 ■ imobilul în care s-a născut compozitorul este încă în ruină ■

A devenit de notorietate faptul că în 2022 se va filma coproducţia româno-britanică „Cravata Galbenă” ce va fi realizată la Oblique Media şi Celi Films, în regia lui Serge Ioan Celibidache, fiul marelui compozitor Sergiu Celibidache. Născut la Roman, în 28 iunie 1912, muzicianul a murit în Franţa, în 14 iulie 1996.

Filmul va fi produs de Adela Vrînceanu Celibidache, Cristina Dobriţoiu, Titi Rădoaie şi James Oliver. Cum viaţa compozitorului va trebui prezentată, începînd cu momentele din copilăria şi tinereţea sa, este logic că o parte dintre filmări se vor desfăşura la Roman. Numai că reabilitarea casei memoriale este un proces dificil, care a bătut timp de nouă ani pasul pe loc, din lipsa fondurilor.

Predată de CL Roman Consiliului Judeţean în 2018, casa din strada Veronica Micle a obţinut o finanţare de la Compania Naţională de Investiţii, în valoare de 4.424.695 lei, fără TVA. Conducerea CJ a anunţat începerea lucrărilor încă din 10 martie 2021. Deşi au trecut 7 luni de la acest anunţ, firma Robu Construct Roman care a cîştigat licitaţia în asociere cu Consalting Grooup Expert nu a demarat încă lucrările.

Cum anunţul despre film a stîrnit în rîndul nemţenilor un interes enorm au reapărut şi legendele despre marele compozitor şi dirijor. Preşedintele Societăţii Culturale „Urbana”, dr. în muzică Ovidiu Trifan, este depozitarul unor informaţii interesante despre biografia marelui muzician.

„Este foarte bine că fiul marelui dirijor, talentatul regizor Serge Ioan Celibidache are intenţia să toarne un nou film în memoria tatălui său. Ar fi un al doilea lung metraj după filmul << Octav>> cu Marcel Iureş în rolul principal. Din cîte am văzut acum rolul lui Sergiu Celibidache va fi interpretat de John Malkovich, un iubitor al muzicii clasice, care îl va juca pe Celibidache în anii maturităţii.

Nu ştiu însă în ce condiţii se vor realiza filmările ţinînd cont de starea de degradare avansată a imobilului. Sergiu Celibidache era extrem de zgîrcit cu informaţile despre viaţa sa. Întrebat într-un interviu despre ceea ce ar trebui să mai ştie lumea despre el, compozitorul a răspuns sec: Nimic. Şi aşa lumea ştie prea multe. Din motive personale nu vroia să se afle prea multe din biografia sa” a declarat Ovidiu Trifan.

„Păienjeniş de intrigi la nivelul Primăriei”

Romaşcanii se mîndresc cu faptul că marele muzician s-a născut la Roman, în casa în care a funcţionat mulţi ani Şcoala de Muzică, ce îi poartă numele.

„Multe dintre legendele urbane care s-au ţesut de-a lungul timpului în jurul numelui său nu sînt adevărate. Una dintre acestea e că Sergiu Celibidache nu ar fi recunoscut că e român. Nimic mai fals. Într-un interviu acesta spune că poporul român e unul dintre cele mai talentate naţii ale lumii, pe care le-a cunoscut.

În 2012 la deschiderea primei şi ultimei ediţii a Festivalului Internaţional ce a purtat numele marelui muzician, fiul său, regizorul Serge Ioan Celibidache, mărturisea că tatăl său a păstrat tricolorul românesc în casă pînă la moarte. Nu era o declaraţie gratuită. Nici afirmaţia potrivit căreia compozitorul nu ar fi recunoscut că s-a născut în casa de la Roman nu e adevărată. Cu prilejul turneului făcut de corala Cantores Amicitiae a Conservatorului din Iaşi, în 1995, maestrul Nicolaie Gîscă, dirijorul corului, i-ar fi luat un interviu.

Cu haz Sergiu Celibidache povesteşte o serie întreagă de amintiri din copilăria şi tinereţea sa. Spre sfîrşitul acestei întîlniri unul din studenţi îl întreabă şi despre casa natală. Atunci Sergiu Celibidache a spus explicit că şi-ar fi dorit să facă din aceasta un centru muzical, care să-i poarte numele, dar că nu a reuşit acest lucru pentru că s-ar fi lovit de un păienjeniş de intrigi la nivelul Primăriei din Roman. Nu ştiu ce a vrut să spună marele muzician, dar ceea ce ştiu e faptul că, la un moment dat un avocat a venit la Roman şi a trecut şi pe la şcoala noastră. După vizita din Primărie nu a mai revenit”, a mai spus Ovidiu Trifan.

Contactat telefonic directorul de atunci al Şcolii de Muzică, Viorel Vanzariuc, a confirmat această vizită dar a spus că de problemele cu retrocedarea clădirii s-a ocupat primăria, care a avut şi un proces cu moştenitorii compozitorului: o soră de la Galaţi şi cu fiul compozitorului. Ex- primarul Dan Ioan Cărpuşor a confirmat interesul primăriei pentru acest imobil de patrimoniu, dar a negat afirmaţiile făcute de marele compozitor cu puţin înainte de a muri.

Un alt mit demontat de profesorul Ovidiu Trifan este cel legat de faptul că Sergiu Celibidache ar fi urmat Colegiul Naţional „Roman-Vodă” afirmînd cu argumente faptul că un cercetător din Munchen (Germania) spune că muzicianul a terminat Liceul Internat din Iaşi, în 1931. „Muzicologul nostru, Octavian Lazăr, afirmă că Celibidache a fost un pom plin cu roade în care <>. Toate aceste legende sînt ţesute fie din ignoranţă, fie din răutate. Dar aceste lucruri contează mai puţin acum.

Ceea ce contează este ce a lăsat această personalitate omenirii: o operă unică, pentru că pînă la el nu s-a mai ocupat nimeni de fenomenologia sunetului, care nu poate fi redusă la două dimensiuni. Pînă la el nu a fost nimeni care să fi spus că înregistrările nu pot reda esenţa muzicii (motiv pentru care există puţine înregistrări ale concertelor sale n.r)”. Mai reamintim că filmul va fi regizat de către Serge Ioan Celibidache, după un scenariu propriu la care a contribuit şi James Olivier.

Citește știrea

Actualitate

Undă verde în procesul unui traficant de arme

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ judecătorii nemţeni au pus punct procedurii de Cameră preliminară, iar judecata intră în linie dreaptă ■ inculpatul a scos la vînzare un Kalaşnikov, muniţie şi o grenadă pentru 1.500 de euro ■ el ascunsese totul într-o groapă, la Cluj, dar nu a mai găsit locul ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au pus punct procedurii de Cameră preliminară şi au dispus începerea procesului în care Gheorghiţă Purice, de 28 de ani, din Borleşti, a fost inculpat pentru infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

„În temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, constată legalitatea sesizării instanţei cu Rechizitoriul nr. 51/D/P/2020 din 16.07.2021 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamţ, prin care a fost trimis în judecată inculpatul P G pentru săvîrşirea infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 alin.1 şi 5 din Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal şi nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor în formă continuată, prev. de art. 342 alin.1 şi 5 din Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal şi art. 35 Cod penal (2 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal (2 fapte). Dispune începerea judecăţii în dosarul nr. 1729/103/2021, privind pe inculpatul P G.“, conform instanţei.

Cercetările în acest caz au stabilit că bărbatul a intrat în posesia unei arme Kalaşnikov (AK 47), două încărcătoare, 63 de cartuşe şi o grenadă defensivă, undeva în perioada 2012 – 2013. Le-ar fi achiziţionat de la Bucureşti, iar de acolo s-a deplasat la Cluj, cu marfa la el, a ales un teren viran, a săpat o groapă, ascunzînd arma, încărcătoarele, cartuşele şi grenada. O vreme nu s-a mai întîmplat nimic, dar la începutul lunii august 2020, Purice a plecat la Bucureşti. A căutat un cumpărător, l-a găsit, dar era un investigator sub acoperire, înţelegîndu-se pentru 1.500 de euro.

Pe 16 august 2020, nemţeanul a mers la Cluj, iar la adăpostul întunericului a căutat locul unde îngropase „comoara“, dar se pare că între timp peisajul s-a schimbat şi nu a mai dat de groapa în care avea marfa. Aceasta a fost decoperită recent de un clujean, a fost predată autorităţilor, astfel că ancheta s-a finalizat cu punerea sub acuzare. Pe 27 mai 2021 a fost prezentat în faţa magistraţilor de la Tribunalul Neamţ cu propunere de arestare preventivă, măsură care a fost admisă, ulterior fiind prelungită succesiv.

Purice nu este uşă de biserică, în mai 2009, cînd avea numai 17 ani, fiind condamnat la 4 ani de închisoare pentru omor. Fapta a avut loc pe 16 octombrie 2008. Minorul locuia sub acelaşi acoperiş cu părinţii, sora mai mare şi soţul acesteia, Constantin Marin, care avea 43 de ani. Între adolescent şi cumnat exista o stare conflictuală mai veche legată de faptul că Marin stătea în casa socrilor şi nu fusese în stare să aibă propria lui locuinţă. În ziua crimei a izbucnit iar un scandal, Purice reproşîndu-i din nou cumnatului că nu are grijă de sora lui, că el este „măritat“ şi nu însurat atît timp cît stă în casa lor. Marin a abandonat cearta şi s-a dus la culcare. Viitorul criminal a rămas în bucătăria de vară cu tatăl lui.

La o vreme cei doi s-au luat la ceartă, din cauza faptului că tatăl nu-l lăsase să-i arate cumnatului unde îi este locul. Marin s-a trezit din cauza gălăgiei şi a ieşit să vadă ce se întîmplă. A mers în bucătăria de vară, iar cînd minorul a dat cu ochii de el şi-a amintit de vechile animozităţi. A înşfăcat un cuţit şi l-a lovit o singură data, în zona toraco-abdominală, victima decedînd în scurt timp. Înainte de venirea oamenilor legii Purice a spus că pleacă să se predea, dar s-a oprit la un bar, acolo unde a şi fost găsit de anchetatori.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Adresabilitate scăzută la centrele de vaccinare din Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ primarul municipiului le cere romaşcanilor să se prezinte la cele trei centre de vaccinare ■ DSP intenţionează reanalizarea programului acestora ■

Primarul municipiului Roman, Leonard Achiriloaei, a început conferinţa săptămînală de presă, de vineri, 17 septembrie printr-un nou apel adresat romaşcanilor neimunizaţi anti Covid, de a se prezenta la cele trei centre de vaccinare, atrăgînd atenţia asupra virulenţei cu care atacă varianta Delta, în cel de-al patrulea val dezlănţuit în această toamnă.

„Aş vrea să încep conferinţa de presă de astăzi (17 septembrie n.r) cu rugămintea şi îndemnul adresat romaşcanilor şi nu numai, de a se vaccina, în cele trei centre de imunizare: cel fix de la Colegiul Miron Costin, cel de la Piaţa Centrală şi centrul drive- thru, din parcarea de la Roman Centre Value, centre care îşi menţin, deocoamdată, acelaşi program.

Există, însă, o analiză la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ, referitoare la posibilitatea unei reaşezări a programului avînd în vedere adresabilitatea foarte mică din ultimele săptămîni şi ţinînd cont de faptul că, în condiţiile în care la aceste centre se vaccinează doar cîteva persoane, zilnic, costurile salariale sînt extrem de ridicate şi consumă foarte multe resurse din bugetul Ministerului Sănătăţii.

De aceea îndemn pe romaşcani să se vaccineze, cu atît mai mult cu cît a început şcoala şi noua tulpină a virusului -Delta- este mult mai agresivă şi contagioasă, iar gravitatea cazurilor este mai mare. Vaccinul este gratuit, aşa cum se ştie, şi e bine să fim mai precauţi cu sănătatea noastră”, a precizat primarul Leonard Achiriloaei.

Citește știrea

Trending