Contactează-ne

Administrație

Psihiatria, în grea suferinţă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în spitalele din ţară, un medic şi un asistent îngrijesc 30 de bolnavi ■ în statele din Europa, un medic şi un asistent au în evidenţă 12-14 bolnavi ■ singurele mijloace de liniştire a bolnavilor sînt brăţările de contenţie ■ cadrele medicale sînt adesea agresate fizic de bolnavii furioşi ■ nici pacienţii liniştiţi nu prea pot fi feriţi de furia celor agresivi ■ în Neamţ sînt în evidenţele oficiale peste 10.000 de de suferinzi ■ în 2017, un bolnav psihic din Războieni a ucis doi oameni şi a rănit alţi doi ■

Medicina psihiatrică din România, la fel ca şi alte nenumărate sectoare din Sănătate, pare că nu a reuşit să ţină pasul cu lumea civilizată, de vreme ce incidente precum cel de la Spitalul Săpoca, Buzău, se pot produce oricînd într-un oricare alt spital, din varii motive. Cauza acestora ţine în primul rînd de o legisalaţie inadecvată, pliată nu pe interesul bolnavului, ci pe încadrarea în bugetul insuficient alocat. Cea mai mare problemă a sistemului este legată de lipsa psihiatriei comunitare. În evidenţele spitalelor de psihiatrie şi a cabinetelor din policlinicile judeţului Neamţ sînt peste 10.000 de pacienţi cu boli psihice. „Majoritatea afecţiunilor psihiatrice se cronicizează şi recidivează în contextul în care, la externare, bolnavii nu sînt reintegraţi în familie, unde înterup tratamentul, cu toate că acesta este gratuit. Un bolnav psihic cronic, din 12 luni stă în spital, cu întreruperi, aproximativ nouă, făcînd un permanent du-te-vino între unitate şi domiciliu. În 10% din cazurile noastre, bolile psihice se asociază şi cu alcoolismul, care la noi este inclus între afecţiunile psihice. A doua mare problemă cu care ne confruntăm e lipsa de personal pentru specificul secţiei. La Spitalul Sfîntul Nicolae din Roman, unul cu 130 de paturi, din care 124 finanţate de Casa Judeţeană de Sănătate, bolnavii sînt îngrijiţi de patru medici (trei femei şi un bărbat) şi 95 de angajaţi, din care 74 lucrează pe secţii. În cadrul personalului predomină femeile, 54 fiind la număr. Deşi se fac angajări, permanent, tot nu reuşim să acoperim nevoia de personal, existînd în acest sens şi constrîngeri de ordin financiar. Spre comparaţie, în străinătate, într-un spital de pshiatrie un medic îngrijeşte maxim 12 -14 pacienţi (în situaţii excepţionale), în timp ce la noi revin 30 de pacienţi la un medic. Cam acelaşi raport există şi la personalul medical. În psihiatria de la noi se aplică normativul românesc şi nu cel european“, a declarat doctor Anca Hîncu, managerul Spitalului de Psihiatrie Roman, singurul de boli cronice din judeţ, aflat în subordinea administrativă a CJ Neamţ.

Cu mîinile goale în faţa bolnavilor furioşi

Cea de-a doua problemă majoră a sistemului medical este legată de faptul că cei care lucrează în sectorul sănătăţii mintale nu au nici un instrument de autoapărare. Sînt interzise cele de liniştire a bolnavilor violenţi, singurele premise fiind brăţările de contenţie. „Un incident precum cel de la Săpoca se poate petrece oricînd într-un spital de psihiatrie din România şi chiar din străinătate, pentru că bolnavii psihic sînt imprevizibili. De aceea, în fiecare unitate trebuie să existe preoceduri de intervenţie şi care trebuie respectate cu mare stricteţe. Noi avem asemenea proceduri. O problemă este şi precaritatea legislaţiei, care nu permite ca personalul să deţină instrumente de autoapărare, aşa cum există în străinătate. Ar trebui ca şi la noi gardienii să poarte bastoane cu electroşocuri, acestea avînd o frecvenţă mică, menită doar să-l imobilizeze pe pacient. Sînt extrem de dese episoadele în care personalul e lovit de bolnavii care devin furioşi din senin. E frustrant să nu te poţi apăra cînd un bolnav te loveşte. La noi se intervine pe acest tip de bolnavi doar aplicîndu-i, după episodul de violenţă, nişte brăţări de contenţie care sînt confecţionate din pînză căptuşită cu burete. Nu se mai folosesc cămăşile de forţă nici măcar la Socola, la Iaşi. De altfel, şi folosirea acestor brăţări de contenţie se face în baza unui protocol strict, notîndu-se în registrul de contenţie ora, minutul şi reacţia de violenţă a pacientului care să justifice imobilizarea. Şi important este faptul că un bolnav nu poate sta impobilizat în felul acesta mai mult de patru ore“, a mai precizat medicul Anca Hîncu. Ea a mai ridicat şi problema montării camerelor de luat vederi, care nu e permisă decît pe holuri de către Autoritatea de supraveghere a datelor cu caracter personal, care nu ţine cont de specificitatea domeniului şi de interesul bolnavului de a se interveni la timp în cazul în care devine violent. În aceste cazuri, bolnavii ştiuţi că au episoade de violenţă sînt repartizaţi în saloane cu bolnavi care nu sînt violenţi, tocmai pentru ca aceştia să poată anunţa personalul la timp. După întîmplarea nefericită de la Buzău, cînd au murit cinci pacienţi şi au fost răniţi grav şapte, doctorul Anca Hîncu şi CA al Spitalului Sfîntul Nicolae pregătesc o nouă intervenţie la forul amintit, pentru a se permite montarea de camere şi în saloane. Medicii psihiatri şi personalul din aceste unităţi aşteaptă ca după episodul Săpoca, parlamentarii să modifice legislaţia, de aşa natură încît să corespundă normelor europene de încadrare şi să fie permisă instalarea de camere în saloane şi cabinete. Medicul nemţean a mai precizat că e nevoie de înfiinţarea medicinii psihiatrice comunitare, de sporire a numărului de personal, în special a psihologiilor, Spitalul Sfîntul Nicolae avînd doar unul la 130 de pacienţi. Iar îndatoririle acestuia sînt nenumărate: evaluare psihologică a internaţilor din ziua respectivă, psihoterapie individuală şi de grup, alte terapii indicate de de medic, etc. Zilnic, la unitatea menţionată se internează minim şase bolnavi, iar spitalul are liste de aşteptare pentru internări.

Detenţie pe viaţă pentru două crime

În martie 2018, instanţa de la Curtea de Apel Bacău pronunţa o sentinţă definitivă în dosarul unui caz şocant petrecut la Valea Mare, comuna Războieni, soldată cu doi morţi şi doi răniţi. Constantin Brumă (FOTO), de 43 de ani, rămînea cu pedeapsa detenţiei pe viaţă, magistraţii respingîndu-i apelul ca nefondat. El a fost găsit vinovat de săvîrşirea infracţiunilor de omor calificat, tentativă de omor şi ultraj la poliţist. Brumă a mai fost obligat să-i achite poliţistului pe care l-a rănit, Toma Vleoangă, daune care se cifrează la 50.000 de lei. Pentru cea de-a doua victimă care a supravieţuit atacului, Elena Laiu, judecătorii au acordat daune de 20.000 de lei. Aceste două persoane dar şi fiul femeii vor fi anunţaţi dacă „vieţaşul“ va evada. „Laiu Elena, Laiu Ionuţ şi Vleoangă Toma vor fi informaţi în orice moment de punerea în libertate sau evadarea inculpatului“, conform instanţei de fond. Într-un acces de furie, inculpatul şi-a ucis mama, de 71 de ani, şi un vecin, Gheorghe Laiu, de 78 de ani, a rănit-o pe soţia vecinului, Elena Laiu, de 76 de ani, dar şi pe şeful Postului de Poliţie Tupilaţi, Toma Vleoangă. Fapta a avut loc pe 6 iunie 2017, cînd Brumă şi-a ucis mama cu mai multe lovituri de cuţit. Scandalul a fost auzit de un vecin, care a intervenit şi a fost la rîndul lui ucis, iar de furia lui Brumă nu a scăpat nici soţia vecinului, care s-a ales cu leziuni grave, fiind diagnosticată cu şoc hemoragic după ce lama cuţitului i- a lezat ficatul, stomacul şi unul din plămîni. Pînă să fie imobilizat, Brumă a rănit unul dintre poliţiştii veniţi la faţa locului pentru aplanarea situaţiei, agresorul nefiind impresionat de focurile de avertisment trase înainte de a fi imobilizat. O victimă, Elena Laiu, pierduse mult sînge, după ce lama criminalului i-a atins organe interne şi a fost transferată de la Spitalul Roman la Spitalul Judeţean. Pacienta, diagnosticată cu plăgi perforate la nivelul ficatului, stomacului şi toracic, plăgi tăiate la mîna stîngă, pierduse cam doi litri de sînge avînd şi o insuficienţă respiratorie severă. Pentru salvarea vieţii femeii s-a intervenit chirurgical în mai multe rînduri. În faţa anchetatorilor Brumă, care este cunoscut cu afecţiuni psihice, a adoptat o poziţie necooperantă şi a fost necomunicativ, aşa că nu a dat detalii despre ce l-a împins la faptele oribile. Cercetările ulterioare aveau să scoată la iveală faptul că Brumă, deşi era bolnav, mai trăgea la măsea. În repetate rînduri mama l-a certat pentru acest aspect, dar şi pentru faptul că atunci cînd bea uita de serviciu. Aşa s-a întîmplat şi în ziua crimei cînd femeia l-a apostrofat pentru că băuse în timpul zilelor libere de Rusalii şi nu era în stare să se prezinte la muncă. Femeia a şi povestit, peste gard, unuia din fiii vecinului Laiu, că s-a săturat de fiul bolnav şi amator de licori bahice. Inculpatul a auzit discuţia, în acel moment hotărîndu- se să ucidă. A aşteptat pînă ce fiii lui Laiu au plecat de acasă şi s-a dezlănţuit.

Actualitate

În județul Neamț se vor face investiții serioase pentru dezvoltarea rețelelor de infrastructură

Știre publicată în urmă cu

în data de

“Drumuri”, „apă curentă”, „canalizare”, „gaz” sunt termenii care transformați în realitate reprezintă condiții de viață care nu ar trebui să lipsească niciunui nemțean.  Dezvoltarea infrastructurii este esențială și pentru dezvoltarea economică, a creșterii numărului de locuri de muncă și – implicit – a nivelului de trai.De aceea, Guvernul PNL a început și va continua să investească în dezvoltarea rețelelor de infrastructură.

Soluția liberală pentru dezvoltarese bazează pe folosirea masivă a fondurilor europene pentru investiții, ca să avem finanțarea necesară saltului de care avem nevoie pentru a ajunge la nivelul economiilor dezvoltate din Europa de Vest.

Cu planul „Reclădim România”, PNL a schimbat modelul de dezvoltare economică, de la consum către investiții. România a fost singurul stat din UE care a crescut volumului investițiilor publice în an de criză: 35,4 miliarde lei în 10 luni.

O infrastructură modernă aduce cu sine un grad mare de satisfacție pentru fiecare nemțean. Și în județul Neamț se vor face investiții serioase pentru dezvoltarea rețelelor de infrastructură. Iar Guvernul PNL va putea pune în aplicare acest plan ambițios dacă va avea susținere și în Parlamentul României. Am încredere că nemțenii au înțeles asta și pe 6 decembrie vor vota PNL”, a declarat Neculai Ivanov candidat PNL Neamț.

Dezvoltăm infrastructura locală la standarde europene și urmăm aceste proiecte:

  • extinderea rețelelor de apă și canalizare în 750 de localități (8 miliarde lei)
  • racordarea gospodăriilor la gaze (1 miliard de euro)
  • modernizarea a 70% din drumurile județene și locale

 

Investim în securitatea energetică a României:

  • investiții strategice în energie nucleară în parteneriat cu SUA, Franța și Canada (9 miliarde euro)
  • investiții în energie verde – hidroelectrică și eolianî (26 miliarde lei)

 

Dezvoltarea infrastructurii publice din toate regiunile României va urmări reducerea disparităților urban-rural și a diferențelor de dezvoltare între regiuni și se va axa pe o serie de priorități. Îmi doresc ca și județul Neamț să profite de aceste oportunități pentru ca fiecare dintre noi să se bucure de cele mai bune condiții de trai. Sunt încrezător că alături de colegii mei din PNL vom dezvolta județul Neamț având susținerea Guvernului”, a declarat Bogdan Buhușanu candidat PNL Neamț.

Prioritățile sunt următoarele:

  • Modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare;
  • Modernizarea drumurilor județene și locale și construirea unor noi drumuri, acolo unde este necesar;
  • Modernizarea, reabilitarea și construirea de unități de învățământ;
  • Extinderea și modernizarea rețelelor de gaze naturale;
  • Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate și protecție socială;
  • Realizarea cadastrului sistematic;
  • Construirea de infrastructură sportivă;
  • Construirea de locuințe pentru tineri, specialiști în sănătate, învățământ și altecategorii socio-profesionale prin ANL;
  • Reabilitarea monumentelor istorice, aunităților de cult și consolidarea patrimoniului cultural;
  • Reabilitarea energetică a clădirilor.

Dintre obiectivele de investiții programate pentru perioada 2021-2024, unul dintre cele mai importante este reprezentat de extinderea rețelelor de apă și de canalizare. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă și de canalizare aproximativ 53% din locuințele din România. Circa 8 miliarde de Lei vor fi investiți de viitorul guvern PNL pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare pentru 750 de proiecte depuse de primării, în următorii 5 ani. Dintre cele 750 de proiecte, 150 sunt destinate mediului urban, valoarea acestora fiind peste 1 miliard de Lei;

Soluții punctuale pentru situații speciale

  • 500 de microstații de tratare, fose septice și sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori.
  • modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale: 70% din drumurile județene și locale vor fi modernizate în 4 ani, prin programele implementate de MLPDA;
  • 000 de km de drumuri județene dintr-un total de 20.000 km nemodernizați vor fi reabilitați în următorii 4 ani, fiind programate lucrări în valoare de 12 miliarde lei;
  • 000 km de drumuri locale, cu o valoare de circa 20 miliarde lei, vor fi modernizați în următorii 4 ani. Dintre aceștia, 5.000 km sunt în mediul urban, cu o valoare de 6 miliarde lei.
  • construirea și modernizarea unităților de învățământ. Proiecte de construire și reabilitare, consolidare și dotare de creșe, grădinițe, școli, campusuri, cămine studențești, centre de excelență pentru copii supradotați, tabere școlare, centre universitare.

Guvernul PNL își propune cadastrarea sistematică a teritoriului. Deși este considerat un domeniu critic în ceea ce privește gestiunea teritoriului și elaborarea politicilor de amenajare, acest domeniu a fost permanent marginalizat de acțiunea guvernamentală. De aceea, guvernul PNL își va asuma cadastrarea sistematică a teritoriului.În acest moment este cadastrată o suprafață de aproximativ 40% din suprafața întregii țări, iar în perioada 2021-2024 ne propunem să ajungem la un procent de peste 65%, ceea înseamnă că vor fi cadastrate în 4 ani aproximativ 6 milioane de hectare în plus, dintre care 2 milioane de hectare din fonduri proprii ANCPI și aproximativ 4 milioane hectare din fonduri europene.

Proiectele de înregistrare sistematică demarate de ANCPI în cadrul PNCCF din veniturile proprii ale ANCPI și asigurarea finanțării/cofinanțării lucrărilor de înregistrare sistematică contractate de către unitățile administrativ-teritoriale. Obiectivul asumat îl reprezintă înregistrarea a 0,5 milioane de hectare/an – în total 2 milioane hectare.

Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, privind înregistrare sistematică a imobilelor pentru 5.758.314 hectare din 660 de comune. Obiectivul asumat îl reprezintă finalizarea înregistrării sistematică în aproximativ 450 de comune, cu suprafața de aproximativ 3,9 milioane ha.

Citește știrea

Actualitate

Pensionarii sărmani nu vor o masă caldă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în Neamţ au fost emise 9.247 carduri ■ ele vor fi alimentate cu 720 lei, bani destinaţi mesei pentru ultimele patru luni ■ la Roman, din 223 carduri au fost acceptate de beneficiari doar 46 ■

Uniunea Europeană a venit anul acesta cu o schemă de ajutor financiar a populaţiei sărace din ţările membre, care constă în distribuirea unui card prin care primesc bani pentru masa caldă a persoanelor care au împlinit 75 de ani şi beneficiază de indemnizaţie socială şi persoanele fără adăpost.

„Este vorba de o schemă naţională de ajutorare a persoanelor vîrstnice şi a celor fără adăpost, prin acordarea de tichete electronice pentru o masă caldă. Ne aflăm în stadiul în care se finalizează distribuirea cardurilor către beneficiari. În judeţ vor beneficia de această masă caldă un număr de 9.247 de persoane, din care 9.193 sînt peste 75 de ani şi 54 fără adăpost.

Acest card va fi alimentat pe 7 decembrie cu 720 lei, sumă aferentă ultimilor patru luni, urmînd ca, ulterior, pe aceste carduri să se vireze 180 lei lunar. Am înţeles că a apărut în rîndul persoanelor vîrstnice teama că nu vor mai primi pensia obişnuită sau că e vorba de o acţiune de campanie electorală. Ceea ce este cert este faptul că această masă caldă vine în ajutorul celor bătrîni şi singuri, cu venituri mici“, a precizat Eliza Hopşa, de la Prefectura Neamţ.

La Roman, din 223 carduri primite au reuşit a fi distribuite doar 46, motivat de refuzul persoanelor de a le primi, pentru că titularii nu doresc o masă caldă de la stat, ci doresc să mănînce din ceea ce-şi pot asigura prin pensia socială. „Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Roman a primit, prin Prefectura Neamţ, 223 de carduri. Acestea pot fi ridicate de la sediul direcţiei, strada Alexandru cel Bun, nr. 3, personal, cu cartea de identitate sau de către un alt membru al familiei care va prezenta cartea de identitate proprie în original, cît şi cartea de identitate, în original, a beneficiarului.

Persoanele nedeplasabile, care nu au un membru al familiei care să ridice cardul, pot lua legătura cu noi, la numărul 0233.744.771. Pînă la acest moment (finalul săptămînii trecute – n.r.), au fost ridicate 46 de carduri. În urma anchetelor sociale efectuate în septembrie, au existat şi situaţii în care persoane identificate ca fiind eligibile pentru acordarea tichetelor au refuzat primirea acestora, invocînd diferite motive.

De asemenea, între timp, unele persoane au devenit neeligibile prin obţinerea unor venituri suplimentare“, a precizat Dragoş Toma, purtătorul de cuvînt al primăriei. În localităţile din mediul rural lucrurile, se pare că stau, altfel, în sensul că puţine din aceste carduri nu au putut fi distribuite, lumea înţelegînd menirea lor. La Săbăoani, din 137 carduri au rămas nedistribuite doar 5, pentru că titularii decedat, între timp. La Tămăşeni, s-au primit de la Prefectură 138 carduri, din care 130 au fost distribuite, opt bătrîni fiind plecaţi din localitate.

La Gherăeşti s- au primit 106 şi au fost înapoiate patru, din aceeaşi cauză. La Gîdinţi s-au primit 57 de carduri şi au fost distribuite toate, aici existînd chiar şi persoane care au reproşat primarului că nu au fost incluse în program. La Ion Creangă s-au primit 194 carduri toate fiind acceptate de beneficiari. La Cordun au fost primite 102 carduri, fiind restituite Prefecturii trei. Reprezentanţii primăriilor au spus că a fost nevoie de muncă de lămurire pentru ca cei cărora le erau destinate aceste tichete de masă să le primească.

Citește știrea

Actualitate

“Arsene recunoaște că a făcut o investiție neperformantă la Lețcani”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ susţine Liviu Harbuz, coordonatorul Pro România Neamţ

Liviu Harbuz, coordonatorul Pro România Neamţ, a emis, recent, un comunicat de presă în care critică în termeni duri investiţia în spitalul modular de la Leţcani.

“Spitalul modular de la Lețcani nu va fi niciodată folosit la întreaga capacitate. O recunoaște chiar Ionel Arsene în documentele pe care le-a transmis consilierilor județeni pentru ședința de azi. Și dacă tot a cheltuit 16 milioane de lei din banii nemțenilor pe un spital modular în care pot fi utilizate doar 48 de paturi din 103, propunerea președintelui a fost ca o parte din paturi să fie cedate de tot la SJU Piatra Neamț. Adică, Ionel Arsene a renunțat la ideea ca Spitalul de la Lețcani să funcționeze în totalitate, vreodată. O recunoaștere evidentă a unei investiții oportune, dar prost realizate. Ionel Arsene declară, în ipocrizia lui, că în ședința de azi consilierii județeni au votat împotriva transferului de echipamente medicale de la Lețcani în secția ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, spunând, ca de obicei, un adevăr incomplet.

De fapt, consilierii județeni au fost de acord cu transferul echipamentelor medicale de la Lețcani pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire din 6 în 6 luni, existând riscul major ca pe aceste echipamente să se pună sechestru de către procuratură, în cazul în care se va declanșa o anchetă penală la Spitalul Modular de la Lețcani, așa cum deja a anunțat presa din Iași. De aceea, consilierii au impus ca după acest interval să poată reevalua în plen starea investiției de la Lețcani, dar și modul în care CJ Neamț va rezolva problema secției ATI în care 10 oameni au murit în incendiul de pe 14 noiembrie. Prioritatea noastră este operaționalizarea secției ATI de la Piatra Neamț mai ales în contextul în care Fundația Altex, condusă de pietreanul Dan Ostahie și Fundația Dăruiește Viața au anunțat deja importante donații de echipamente în acest sens.

Ionel Arsene ar trebui să fie preocupat de pregătirea spațiului în care echipamentele să poată fi utilizate și nu de devalizarea patrimoniului unui spital inaugurat electoral în urmă cu nici două luni. Disperat de faptul că deciziile din trecut se întorc împotriva lui, Ionel Arsene încearcă, într-o retorică electorală „să dreagă busuiocul”. În curând o să vă comunicăm și alte ”fapte de arme” care au dus la risipa banului public din baroniada Arsene. Arsene continuă să conducă județul într-un stil dictatorial, îmbrăcând haina de „baron” care îl caracterizează. AJUNGE!”, se precizează în comunicatul de presă semnat de coordonatorul PRO România Neamț, Liviu Harbuz.

Citește știrea

Trending