Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

PSD pune la zid proiectul Legii minoritãtilor: „Legea, în forma ei actualã, loveste în demnitatea noastrã nationalã“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu Valer Dorneanu, vicepresedinte al Partidului Social Democrat

Reporter: Proiectul de lege privind statutul minoritãtilor a suscitat discutii aprinse. Este un subiect fierbinte, cu implicatii majore… Valer Dorneanu: Despre aceastã lege vreau sã vã spun cã nu este una pe care n-ar trebui sã o adoptãm. Dacã noi am început aceste demersuri, trebuie sã le ducem pînã la capãt. Numai cã aceastã lege, în foma ei actualã, este neconstitutionalã si nu poate fi adoptatã pentru cã loveste în demnitatea noastrã nationalã prin multe dintre prevederile sale. În primul rînd este vorba despre capitolul care se referã la autonomia culturalã, care contine lucruri inadmisibile. Rep.: În ce sens? V.D.: E contrarã Constitutiei si statului nostru unitar ideea de identitate nationalã a minoritãtilor. Acestea pot avea o identitate etnicã, una culturalã, religioasã, pot avea traditii, dar nu pot revendica în cadrul unui stat unitar o identitate nationalã. Noi nu concepem, apoi, teza drepturilor colective. În toate statele democratice se vorbeste de drepturi individuale, drepturi ale persoanelor care compun minoritãtile, care si le pot exercita prin organismele lor. Vreau sã vã spun un lucru referitor la faptul cã acest proiect a fost, spun cei de la UDMR, avizat de Comisia de Democratie prin Drept de la Venetia. Aceastã comisie este formatã din personalitãti care adoptã un anumit limbaj, un anumit protocol, sînt personalitãti care pornesc de la respectarea suveranitãtii nationale. Ei au spus cã nu este un standard international în sensul cã trebuie sã existe o lege a minoritãtilor nationale. Vã pot spune cã în Europa existã o astfel de lege doar în Austria, dar aceasta nu are prevederi de genul celor pe care vor Alianta si cei de la guvernare sã le promoveze. Ei spun cã nu existã un standard în sensul adoptãrii unei astfel de legi, dar, dacã noi, românii, vrem sã facem acest lucru, este un fapt pozitiv. Si eu consider cã adoptarea unei astfel de legi, care se adreseazã tuturor minoritãtilor, nu doar celei maghiare, este un lucru bun, numai sã nu avem de-a face cu excese, contrar spiritului de tolerantã, de bunã întelegere cu românii. Ca sã rezum, nu existã standarde internationale pe drepturi colective si nici pe autonomie culturalã. Nu existã o definitie a minoritãtilor nationale admisã în documentele internationale. Nu stiu dacã e bine sã facem noi aceste lucruri prin exacerbarea notiunii de discriminare pozitivã, în detrimentul românilor. Rep.: De unde necesitatea unei astfel de legi? Mai ales în conditiile în care minoritarii unguri aveau deja drepturi V.D.: Nu e un lucru rãu faptul cã într-o lege cadru au reunit toate aceste drepturi deja cîstigate. Numai cã, pornind de la acestea, au plusat, iar pe unele le-au denaturat, inclusiv cu utilizarea limbii, inclusiv cu consultarea lor la numirea în unele functii publice. De fapt, reprezentantii UDMR vor ca în competitia pe care o au cu Uniunea Civicã Maghiarã sã demonstreze membrilor acestei minoritãti cã ei sînt cei care au obtinut aceste drepturi.

„În judetele Covasna si Harghita trebuie protejate si drepturile românilor“ Rep.: La drepturile românilor din Harghita si Covasna s-a gîndit careva? V.D.: Fostii nostri parteneri, actualii parteneri ai Aliantei, ar trebui sã plece de la premisa cã, dacã drepturile minoritãtilor, inclusiv ale lor, trebuie protejate si garantate, în judetele Covasna si Harghita trebuie protejate si drepturile românilor. Spun asta pentru cã nu am vãzut excese ale autoritãtilor române. Reprezentarea a 17 minoritãti, cum se întîmplã în Parlamentul României, nu este asiguratã în nici un parlament din lume. Deci ar trebui sã ajungem la aceea întelepciune în care sã nu pretindem lucruri excesive, sã nu mergem în continuare cu politica supralicitãrilor si sã asigurãm conditii egale tuturor, sã asigurãm tolerantã în ambele sensuri, inclusiv în sensul ca în administratie, în consiliile locale sã poatã si românii sã vorbeascã în limba lor maternã, asa cum minoritatea, de fapt majoritatea în acele judete, maghiarã o poate face. Rep.: Dacã n-ar fi intervenit „defectiunea“ conservatoare ar fi fost votat statutul în forma lui actualã? V.D.: Dupã stiinta mea au votat împotrivã si cîtiva senatori din PD, PNL. În orice caz, gestul partidului conservator este de apreciat, însã eu personal nu apreciez si conditia pe care ei o pun pentru a vota acest statut: ca reprezentantii românilor din zonele Harghita si Covasna sã aibã o reprezentare obligatorie, de drept, în consiliile locale. Cred cã acest lucru trebuie sã se petreacã într-un fel, dar nu în aceastã lege si mai ales evitînd capcana pe care o întind. Pentru cã ei, prevãzînd aceastã chestiune si UDMR fiind de acord cu ea, nu se gîndeste neapãrat la românii din Harghita si Covasna, ci la cîtiva reprezentanti ai minoritãtii maghiare din Tulcea, unde au avut odatã un parlamentar, sau din Hunedoara, care în felul acesta ar trebui de drept sã intre în consiliul local.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending