Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

PSD pune la zid proiectul Legii minoritãtilor: „Acest proiect de lege poate fi un mijloc de santaj sau o rãsplatã“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu Tudor Marius Munteanu, purtãtor de cuvînt al organizatiei Neamt a Partidului Social Democrat

Reporter: În timpul mandatului de senator al Partidului Social Democrat ati avut un cabinet deschis în Toplita, asadar cunoasteti realitãtile acestei zone. Ati mai fost acolo dupã încheierea mandatului? S-a schimbat ceva? Marius Tudor Munteanu: Si anul acesta am fost de douã ori în Toplita si o datã în Izvorul Muresului. Cît priveste deschiderea cabinetului senatorial în aceastã localitate, a fost un demers firesc, pentru cineva care a înteles cã în Harghita nu trãieste o minoritate maghiarã, ci de fapt în acest judet trãieste o minoritate românã. O minoritate românã care nu a cerut nici un fel de drepturi suplimentare fatã de cele pe care le consacrã Legea fundamentalã a României, Constitutia, si legile tãrii. Toplita, o zonã de români, cu o istorie foartã puternicã, avea nevoie de o cale de dialog cu Parlamentul României; cu toate acestea, la cabinetul senatorial n-au venit doar români în audientã, au venit si maghiari. La un moment dat, a venit o doamnã profesor, de etnie maghiarã, care era la acea datã în conducerea Inspectoratul Scolar din judetul Harghita, si a cerut sprijin pentru încadrarea de profesori de limba românã. Erau în jur de 100 posturi vacante si se prezentaserã la concurs doar patru concurenti si nici unul nu luase examenul. Deci un profesor de etnie maghiarã a venit sã ne roage sã rezolvãm problema profesorilor de limba românã. Am luat în mod serios aceastã problemã spre rezolvare. Cu sprijinul domnului deputat Valer Dorneanu, presedinte al Camerei Deputatilor la acea datã, si a Ministerului Educatiei si Cercetãrii am înfiintat la Toplita o sectie de filologie a Universitãtii din Brasov, care va scoate în curînd prima generatie de absolventi. Sperãm sã nu fie si ultima, pentru cã actuala coalitie de guvernare doreste sã o desfiinteze. Noi am construit, altii demoleazã.

„Celelalte minoritãti, în afarã de UDMR, nu au fãcut vreun demers pentru a promova un astfel de proiect“ Rep.: Revenind la proiectul de lege privind statutul minoritãtilor… M.T.M.: Haideti sã vorbim despre utilitatea sau lipsa de utilitate a unui astfel de demers. Din moment ce din documentarul care este fãcut la nivelul Europei se evidentiazã doar un singur stat care are o lege similarã, Austria, unde nu se pune problema sã se emitã diplome sau alte înscrisuri în alte limbi decît în cea nationalã. În România nu era o urgentã aceastã problemã. Uniunea Europeanã nu a cerut acest lucru, deci el nu era necesar. Dacã nu era necesar, de ce ar fi urgent? Atunci nu ne putem gîndi decît cã în cadrul acestei coalitii guvernamentale existã niste compromisuri care trebuie fãcute, eventual un mijloc de presiune sau santaj, ori o rãsplatã care trebuie datã cuiva. Trebuie precizat cã celelalte minoritãti, în afarã de UDMR, nu au fãcut vreun demers pentru a promova un astfel de proiect. Categoric însã, atunci cînd vorbim despre un compromis, un astfel de proiect de lege este un mijloc de santaj sau de rãsplatã. Dacã este asa, atunci este foarte periculos, pentru cã, dacã la Senat nu ar fi fost o anumitã stare de spirit, putea sã treacã, la fel si la Camera Deputatilor, pentru cã, din cîte am înteles, s-a dorit sã fie introdus în regim de urgentã. Un act normativ pe care de fapt nu l-a cerut UE, s-a dorit sã fie bãgat în regim de urgentã. De ce? Este foarte bine sã dezbatem acest proiect de lege pentru cã nu doar românii din Covasna si Harghita trebuie sã cunoascã si sã-si exprime ideile referitor la acest proiect, ci toatã populatia României. În Carta drepturilor omului, sînt consacrate o serie de libertãti: de exprimare, de miscare, de muncã. Ne nastem într-un loc sau altul de pe glob, dar ca sã ne alegem locul unde sã trãim sau sã muncim este libertatea noastrã. Îngrãdirile care pot sã aparã printr-un astfel de proiect de lege sînt de neînteles. Revenind la problema cu diploma. Dacã o diplomã a unui absolvent indiferent de ce nivel de învãtãmînt este redactatã într-o anumitã limbã, as fi curios sã vãd cum ar merge cu ea la Constanta, de exemplu. Cum se ve descurca el? Cum se va dezvolta el ca personalitate? Nu cred cã va reusi, ori asta înseamnã o încãlcare a libertãtii individului. Vã dau un exemplu cu subprefectul de la Timis: este de etnie maghiarã, am fost colegi de liceu la clasã specialã de fizicã, am locuit în acelasi cartier si sîntem prieteni. Prietenul meu Zoltan a absolvit cu notã foarte mare facultatea de electronicã la Politehnica din Timisoara, a parcurs o carierã profesionalã de exceptie, fiind inginer sef la CFR. În plan politic este membru marcant al UDMR, a fost în mai multe mandate consilier judetean si acum este subprefect. Deci iatã cã nu a avut nici un fel de îngrãdire în a se afirma pe plan profesional, social si politic.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending