„PSD nu are lideri credibili“

• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamt Serban Strãtilã

Reporter: Revine Iliescu în fruntea PSD? E acesta un motiv de îngrijorare pentru Aliantã? Serban Strãtilã: De ce sã ne îngrijoreze Ion Iliescu? În primul rînd, foarte putini mai cred în revenirea sa la cîrma PSD. România nu mai este tara pe care a condus-o, oamenii sînt mult mai bine informati si chiar cei din PSD stiu cã nu Iliescu este liderul de care au nevoie. Poate cã degringolada din PSD ar trebui sã ne îngrijoreze un pic, pentru cã nu este sãnãtoasã pentru politica româneascã. Alianta PNL-PD are nevoie de un concurent puternic si, mai ales, credibil. În acest moment PSD nu are lideri credibili si, pînã cînd în interiorul lui nu se va produce o schimbare substantialã, atît a persoanelor, cît si a mentalitãtilor, toate afirmatiile conducerii PSD despre reforma internã rãmîn vorbe goale. Ati putut vedea încercãrile ridicole ale domnului Adrian Nãstase de a-si justifica averea „mostenitã“ de la mãtusi pensionare, aruncînd acuzatii cã tot acest scandal ar fi orchestrat de Alianta DA. Nu Alianta DA i-a scris domnului Nãstase declaratia de avere si nici nu i-a vîndut terenuri la preturi de o sutã sau chiar o mie de ori mai mici decît valoarea de piatã. Nu stiu în cîte tãri civilizate se întîmplã ca un om politic marcant sã foloseascã intermediari pentru a cumpãra terenuri ieftin si a le vinde scump, în schimbul unor favoruri politice. În mod clar, pozitia de Presedinte al Camerei Deputatilor nu este compatibilã cu astfel de actiuni si cred cã demisia domnului Nãstase din aceastã functie ar fi un gest de onoare. Rep.: Balonul închisorilor CIA s-a dezumflat. Am avut de suferit în ceea ce priveste imaginea? S.S.: Asa cum am mai declarat, nu am crezut nici o clipã în aceastã „gogoritã“ a închisorilor CIA. Parlamentul României a înfiintat o comisie care a investigat aceastã chestiune si, în scurt timp, vom avea si un raport oficial. Mai mult, datoritã reactiei ferme si, în conformitate cu recomandãrile UE, tara noastrã va înregistra chiar o îmbunãtãtire a imaginii în fata institutiilor europene.

„Încã se mai emit Ordonante de guvern fãrã a fi analizate responsabil toate consecintele aplicãrii lor“ Rep.: Se vorbeste din nou despre stergerea datoriilor istorice ale unor firme. Unii reprezentanti ai Aliantei au atacat PSD tocmai pe acest motiv. Se va reveni acum la aceastã practicã? S.S.: Eu sper cã nu, desi aceastã tentatie existã, probabil. Totusi, nu trebuie sã confundãm haiducia practicatã de PSD la RAFO sau prin alte pãrti cu eventuale încercãri ale Guvernului Tãriceanu de a revitaliza niste agenti economici de stat, pentru a salva niste locuri de muncã. Ar fi bine sã nu se aplice astfel de mãsuri pentru cã asta ar împovãra si descuraja pe agentii economici care si-au plãtit obligatiile în fiecare lunã. Din pãcate, încã se mai emit Ordonante de guvern fãrã a fi analizate responsabil toate consecintele aplicãrii lor. As da ca exemplu recenta ordonantã care instituie o taxã pentru mediu de 3% pentru societãtile care prelucreazã lemnul. Din punctul meu de vedere, se încalcã principiul „poluatorul plãteste“, pentru cã nu vãd cum o fabricã de mobilã care foloseste si ultima aschie de lemn în procesul de productie afecteaza în vreun fel mediul. Practic, aplicarea acestei ordonante ar însemna condamnarea la disparitie a producãtorilor de semifabricate si de mobilã, un sector care aduce peste 15% din exportul României. Personal mã voi opune la adoptarea în aceastã formã a ordonantei si sper ca si reprezentantii Guvernului care au propus-o sã corecteze prevederile respective. Rep.: Faceti parte dintr-un proiect inedit pentru judetul Neamt. De unde ideea de a pune fatã în fatã cetãtenii si alesii lor? S.S.: Ideea proiectului apartine Centrului Educatia 2000^ care l-a lansat în 20 de circumscriptii electorale din tarã. Prin constituirea echipei compusã din parlamentar, membrii biroului acestuia, consilieri locali si judeteni, reprezentanti ai societãtii civile, se urmãreste acoperirea unei cît mai mari pãrti din componentele vietii sociale a unei comunitãti. Nu vrem doar sã putem alesii în fata cetãtenilor, ci sã antrenãm cetãtenii – si în special pe cei tineri – în procesul de luare a deciziilor care-i privesc în mod direct. Cred cã foarte multi dintre noi nu realizãm încã faptul cã, fãrã implicare, nu putem avea pretentia ca vocea sã ne fie auzitã. De asemenea, alesii vor trebui sã actioneze cît mai mult în calitate de reprezentanti ai oamenilor de rînd, chiar dacã, uneori, ar putea fi în contradictie cu, sã spunem, conducerea politicã a formatiunilor politice din care fac parte. Uneori, anumite decizii se iau în niste cabinete de functionari la Bucuresti fãrã o evaluare corectã a efectelor aplicãrii lor si ati vãzut ce s-a întîmplat, de exemplu, în cazul cozilor pentru indemnizatiile mamelor. În mod clar, nu putem lãsa numai presa sã semnaleze aspectele necorespunzãtoare si sã facã presiuni pentru remedierea lor. Cetãtenii, fie direct, fie prin reprezentantii lor, vor trebui sã se facã mai bine auziti si cred cã proiectul pe care îl coordonez va ajuta în acest sens.