PSD Neamţ, un cuibar de cuci liberali

Din punct de vedere electoral, anul 2024 este cel mai încărcat moment postdecembrist, pe care românii din ţară şi cei din bejenie aşteaptă să-l traverseze sau să-l evite, după cum îi mai arde fiecăruia de soarta țării.

Membrii şi simpatizanţii partidelor, cu care România este pricopsită în aceste vremuri, au început de pe acum să se pregătească intens pentru eveniment. Nu înainte de a încerca fiecare să iasă din dilema turmentatului lui Caragiale, atunci când se întreba descumpănit: „- Şi eu cu cine votez?”.

La rândul lor, membrii şi simpatizanţii PSD Neamţ au sperat ca măcar anul acesta să vadă cum, din pepeniera proprie a acestei formaţiuni, or să fie etalaţi din vreme candidaţi capabili să reprezinte acest partid în judeţ, mai ales în municipii şi oraşe.

Deşarte speranţe pentru că, după anul 2000, PSD Neamţ s-a transformat treptat, dintr-un partid de militanţi dominaţi de o ideologie, într-un partid în care la vârf domină mercantilismul. Liderii care au pus mâna pe putere sunt neam de cuci care, cu apucături de mercenari, au transformat masa membrilor militanţi în simple figurine pe o tablă de şah.

În PSD Neamţ, mai mult ca în alte formaţiuni mai mărunte, rezerva de cadre, este constituită predominant din indivizi eclozaţi din ouăle de cuc plasate hoțește în cuibar de scamatori veroşi, profitând de iuţeala lor de mână şi de nebăgarea de seamă a unor pesediști debusolaţi de multitudinea întrebărilor rămase fără răspuns.

Una din întrebările pe care le aud din ce în ce mai des, în ultima vreme, este „-Unde o fi PSD-ul de altădată?” Răspunsul este doar cântarea cucului, care domină prin sediile PSD, unde clanţele uşilor riscă să ruginească din cauza absenteismului. Deciziile se iau în cercuri din ce în ce mai mici şi în locaţii dosnice.

PSD Neamţ s-a transformat de-a lungul anilor, dintr-un partid de militanţi ai ideologiei social-democrate, într-un partid clientelar, în care s-au prăsit puii de cuc, care seniorial ocupă scaunele plușate din lojile principale. Prostimii pesediste i s-au repartizat doar strapontinele din scândură, unde li s-a acordat dreptul de a fi de acord cu deciziile celor din loji, atunci când sunt întrebaţi.

Dacă sunt întrebaţi. Dacă prostimea se uită spre loji şi pune întrebări cucilor, acestea se izbesc de aroganța lor şi ricoşează fără răspuns. Câte loji sunt în PSD, croite după modelul masonic sau rotarist, tot atâtea bisericuţe, fiecare cu ierarhul ei, care pretinde ascultare totală de la membrii enoriași.

Între acești ierarhi, lideri subordonaţi ierarhului superior, există o permanentă supraveghere reciprocă, care întreţine şi o stare de confruntare, cu finalizări ireconciliabile uneori. Fiecare bisericuţă are liderul ei informal şi conflictele interne între acestea împing formaţiunea tutelară spre pierderea identităţii politice, spre disperarea populimii pesediste.

Recent, prin februarie, Daniel Harpa, liderul PSD Neamţ, cu buletin de Târgu Neamţ şi cu interimate la Piatra Neamţ şi Roman, ne anunța triumfalist că „în PSD Neamţ, nu mai există bisericuţe”, aceasta fiind opera sa de necontestat.

Dacă chiar este convins de această realizare, îl sfătuiesc pe domnul Harpa să nu aţipească nici măcar un minut, că la trezire va trebui s-o ia de la capăt cu demolarea bisericuţelor, care nu s-au desfiinţat, ci doar au intrat în adormire. Conform regulilor masonice sau rotariste.

O politică a cucului în PSD

Cucul este o pasăre care reprezintă un model insolit de comportament, model asimilat prin partide, după anul 2000. Se poate face o paralelă neforţată, între comportamentul vreunui lider de partid şi comportamentul cucului. Cucul este o pasăre migratoare, singuratică şi profitoare, liberală, nestatornică şi libertină, care nu-şi face cuib pentru a vieţui în cuplu şi a face ouă, pentru a le cloci şi a-şi creşte puii.

Pentru aceasta, cucul profită de o pasăre gazdă, căreia îi plasează în cuib propriile ouă, care să i le clocească, iar după eclozare, să istovească hrănind progenitura până când îşi va lua zborul spre alt profitabil obiectiv. Comportamentul cel mai semnificativ al cucului, care dezvăluie rapacitatea acestuia, este cel din perioada de după eclozare, când puiul de cuc îşi construiește din instinct, relaţia lui cu pasărea gazdă.

Impresionează instinctul de supravieţuire, prin care puiul golaș şi orb face eforturi nefireşti de a arunca ouăle şi puii eclozaţi ai păsării gazdă afară din cuib. Doar aşa, puiul de cuc, rămâne unica odraslă hrăpăreaţă a gazdei care, păcălită astfel, i se dedică fără crâcnire pentru a-l creşte.

După ce îi cresc penele şi învaţă să zboare, puiul aflat spre maturitate părăseşte definitiv cuibul, în căutarea noilor oportunităţi. Modelul de supravieţuire parazită a cucului, prin cuiburi străine, a fost preluat de o serie de politicieni, aflaţi în permanentă căutare de oportunităţi profitabile; funcţii politice, demnităţi publice sau posturi decizionale.

Am responsabilitatea de a afirma că acest fenomen a apărut prin anul 2000, la schimbarea regimului Emil Constantinescu, când, epuizându-se sursele de profit din domeniul economic, s-a descoperit de către unii „băieţi deştepţi” că şi domeniul politic poate fi o sursă de profit. La Neamţ, printre cei care au realizat o astfel de descoperire au fost Iulian Țocu, Culiță Tărâță, Gheorghe Ştefan, Ion Rotaru şi Ionel Arsene.

Să mă ierte cei pe care i-am omis. S-a practicat ascensiunea prin adeziunea la un partid cu potenţial, cu al cărui lider s-au negociat funcţii la vârf, arzând etapele, spre nemulţumirea celor care aşteptau la rând o binemeritată promovare. S-a practicat şi racolarea din alte partide, în urma unor negocieri identice, care au stârnit aceleaşi nemulţumiri membrilor proprii.

S-a practicat migraţia de la un partid fără șanse, la un partid cu potenţial, chiar şi racolarea unor indivizi rejectaţi din propriile lor partide. De regulă, cu astfel de specimene s-a constituit rezerva de cadre, pentru a fi plasate cu prioritate în funcţii cheie, soluţie mult mai comodă pe termen scurt, decât să-ţi crești propria rezervă de cadre.

Cu atât mai mult, cu cât propria rezervă de cadre risca să creeze premizele apariţiei competiţiei interne din partid. Situaţie total nedorită de către lideri. Supaviețuirea liderului de partid presupune îndepărtarea competitorilor, aruncarea lor afară din cuib, crearea propriei curţi de yesmeni şi blocarea democraţiei interne de partid, dar şi a promovării propriilor membri.

Pe termen scurt, pentru un lider de partid este mult mai profitabil să racolezi rezerva de cadre, decât să o cultivi. În concluzie, cucul a fost creat de natură, parcă anume de a-l considera drept pildă și pentru a avea cu ce compara modelul de comportament al unor politicieni, de care ne impiedicăm la tot pasul.

Criza identitară a PSD Neamţ

Prin ce se promovează astăzi în PSD Neamţ, se vede de la o poştă că rezerva de cadre, la toate nivelele promovărilor, provine din toate partidele locale care au funcţionat sau funcţionează. Faţă de aceste partide, PSD ar trebui să aibă un comportament competiționar, nu unul de cloşcă, care îşi abandonează proprii pui, pentru a racola de la alte cloște.

Lista liderilor, liderașilor şi a candidaţilor PSD este aşa de pestriţă ideologic, că este greu să mai sesizezi vreo nuanţă de social-democraţie, într-un astfel de partid. Răscolind în fondul ideologic al acestui PSD, vom găsi în mod cert zațul tuturor partidelor înscrise vreodată în România; PNL, PD-L, PMP, Pro România, UNPR, ALDE, ApR şi multe altele, pe care nici istoria nu le-a reţinut.

E plin PSD Neamţ de venetici cu buletin de social-democraţi, care la primul eşec electoral se împrăştie în cele patru zări, pentru a se reloca politic în urma unor noi negocieri. Colac peste pupăză, pentru promovări, PSD Neamț, a apelat şi la importuri din alte organizaţii frăteşti de prin ţară, lăsându-i pe multi membri autohtoni la stadiul de lipitori de afişe.

Un caz elocvent în acest sens s-a petrecut după 2016, când fostul lider Ionel Arsene şi-a umflat artificial influența în deciziile partidului condus de Liviu Dragnea, prin plantarea a patru cuci în PSD Neamţ, cu de la sine putere. Primul cuc a fost Dănuț Andrușcă, pe care l-a băgat în 2014 consilier la un secretar de stat ieşean, din Ministerul Economiei.

În 2016, Andrușcă a fost împins din spate în Camera Deputaţilor, pentru ca în 2018 să ajungă un „valoros” ministru al Economiei. Ca amănunt, în 2018, Ionel Arsene era reţinut de DNA, pentru alte malversaţiuni. Al dolea cuc, Cătălin Zamfir, un deputat PSD de Ilfov, racolat de Ionel Arsene după 2016.

În CV-ul sau, Cătălin Zamfir figurează şi ca lider PP-DD în sectorul 3 Bucureşti şi în Tg.Jiu. Al treilea cuc, Ilan Laufer, ministrul Mediului de Afaceri din Guvernul Tudose, a fost adus la Piatra Neamț de Arsene în 13 iulie 2017. A doua zi a primit carnetul de membru PSD Neamţ în biroul lui Arsene, care i-a promis şi funcţia de vicepreşedinte.

La schimb, Laufer a promis că va face un Parc Industrial la Neamţ, cu o investiție certă de 100 de milioane de dolari. Lui Arsene i-au sticlit ochii, promițându-i lui Laufer şi o promovare în Parlament în 2020. Laufer a candidat pentru Camera Deputaţilor în 2020, dar pe listele Pro România şi nu a intrat. Ulterior, Laufer şi-a făcut de comandă un partid propriu (PSL) cu care s-a afiliat la AUR, de care s-a despărţit cu tămbălău zilele trecute.

Al patrulea cuc, pe numele său Alexandru Răzvan Cuc, fost ministru al Transporturilor în guvernele Grindeanu, Tudose şi Dăncilă, era favoritul lui Liviu Dragnea. Ionel Arsene nu a putut să-l refuze pe Dragnea, de a-l susţine pe Cuc de la Neamţ, pentru funcţia de ministru al Transporturilor. Cuc era membru PSD la Giurgiu, unde preşedintele Nicolae Bădălău nu-l susţinea pentru funcţia de ministru, ceea ce l-a supărat pe Dragnea.

Fără a consulta propria organizaţie, Arsene l-a desemnat pe Răzvan Cuc să candideze în 2020, atât pentru Primăria din Piatra Neamţ, cât şi pentru Senat. Rezultatul a fost catastrofal. Răzvan Cuc nu a obţinut pentru funcţia de primar nici măcar nesemnificativul scor obţinut de Andrei Carabelea. Ionel Arsene, în loc să demisioneze el din funcţie, cum era cutuma, l-a premiat pe Cuc cu funcţia de senator, funcţie pe care o pretindea senatorul Emilia Arcan, pentru continuitate.

Emilia Arcan a demisionat din PSD, reclamând purtarea abuzivă și nestatutară a lui Arsene, după care s-a înscris la Pro România, de unde a ajuns apoi la AUR. Răzvan Cuc, fiind anchetat de DNA, Ionel Arsene s-a temut de contaminare şi l-a îndepărtat pe acesta de Neamţ, pentru a nu-i trece prin cap să mai dorească un mandat de parlamentar după 2024.

Contestând măsura lui Arsene, Daniel Harpa, noul preşedinte al PSD Neamţ, l-a readus pe Răzvan Cuc în organizaţie, resuscitând nemulţumirile abia înăbuşite ale membrilor proprii. Astăzi, în PSD Neamţ, asistăm la ultima bătălie dintre foştii fideli ai lui Ionel Arsene şi foştii adversari ai acestuia, pentru funcţiile puse în joc.

Bicefalismul în PSD, soluţie pentru alegeri comasate

În aşteptarea alegerilor care urmează, ultima găselniţă a partidelor din coaliţie, PSD și PNL, este ca şefii de organizaţii să candideze la aceste alegeri. Aceasta ar părea a fi o soluţie de primenire a rezervei de cadre de conducere, pentru că indiferent de rezultatul alegerilor, aceşti lideri pot pierde astfel şefia organizaţiilor respective, putând fi înlocuiţi.

După un model brevetat mai demult, preşedinţii de organizaţie nu mai sunt schimbaţi din voinţa celor care i-au pus în funcţii, ci din voinţa liderilor superiori, prin metoda „desfiinţării organizaţiei”, numind astfel preşedinţi interimari, care modelează organizaţia după calapodul lor şi cu oamenii apropiați.

După decapitarea liderului organizaţiei municipale, Florentina Luca Moise, prefectul Adrian Niță a fost delegat de liderul Daniel Harpa să preia interimatul conducerii PSD Piatra Neamţ. La inaugurarea noului sediu al PSD municipal, interimarul Adrian Nită şi-a făcut public crezul său cu privire la obiectivele organizației. A declarat că „Nu dorim să creştem politicienii în această organizaţie”.

Această declaraţie şocantă nu a făcut decât să confirme continuitatea proiectului „Rezerva de cadre se realizează prin racolări”, de pe urma căruia, identitatea social-democrată a partidului devine istorie. Lui Adrian Niță i s-a trasat sarcina să se pregătească pentru a candida pentru funcţia de primar al municipiului Piatra Neamţ, ca social-democrat.

Adrian Niță a dat un prim semn de independenţă faţă de organizaţia judeţeană, mutând sediul organizaţiei municipale de pe stânga străzii George Coşbuc, mai pe centru, în Piaţa Ştefan cel Mare. Mişcare locativă şi ideologică, care spune multe. La lansarea noului sediu PSD, momentul a fost imortalizat printr-o poză de familie, în care nu a intrat decât un singur cap al unui pesedist cu state mai vechi.

Surpriza cea mare a avut loc când Daniel Harpa l-a racolat pe Dragoş Chitic, membru PMP, pentru a-l pregăti şi pe acesta de a candida pentru aceeaşi funcţie, de primar al municipiului. Deşi s-a precizat că Dragoş Chitic a rămas membru PMP, acestuia i s-a oferit funcţia de „coordonator” al organizaţiei PSD Piatra Neamţ, fiind pus pe picior de relativă egalitate cu Adrian Niță.

Suntem în situaţia paradoxală a bicefalismului conducerii celei mai mari organizaţii PSD din judeţ, care numai social-democrată nu se mai poate numi. În acest context nu putem ignora faptul că Dragoș Chitic a activat în PD-L şi în PNL, ca vicepreședinte și ca viceprimar sub bagheta primarului Gheorghe Ştefan, fost preşedinte al acestor formaţiuni.

Dragoş Chitic nu a venit la PSD cu mâna goală, aducându-şi apropiaţi din PMP, ceea ce a stârnit valuri de nemulţumire printre membrii PSD, care s-au văzut împinşi la mantinelă de noi jucători. Jucători care, nu numai că sunt băgaţi în teren fără drept de joc, dar li se pun şi banderole de căpitan de echipă.

Domnul Daniel Harpa măreşte echipa de „colaboratori”, aducându-l lângă Dragoș Chitic şi pe fostul viceprimar Alin Lehăduș (Pro România). Daniel Harpa l-a cooptat pe Alin Lehăduș în PSD direct pe funcția de „coordonator”, fiind impresionat de „calitățile umane” ale acestuia. Și când te gândești câți membri PSD, cu state vechi și cu un bagaj impresionant de „calități umane” așteaptă la ușă, nereușind să depășească calitatea de lipitor de afișe.

Pe 1 martie, Consiliul local i-a retras lui Alin Lehăduș calitatea de viceprimar. Recenta fostă președinte a PSD Piatra Neamț, Florentina Moise va fi exclusă zilele acestea din PSD pe motivul insinuat de Daniel Harpa, că aceasta a acționat impotriva „intereselor partidului”, atunci când a susținut ca în locul demisului Lehăduș să fie numit viceprimar la Piatra Neamț Eduard Minuț, un consilier local al PSD.

Nu ne-a transmis liderul Harpa care era „interesul partidului”, să numească un cuc ca viceprimar? Doamna Florentina Moise a făcut ce a făcut, în calitatea ei de președinte al oranizației municipale PSD. Ce i se reproșează, că nu a fost cârlig de rufe? Ca să știe și cei care mai votează PSD, să nu moară proști.

Strategia comasării alegerilor include şi cazul în care cele două partide, PSD şi PNL, ar putea merge pe un candidat unic la Primăria Piatra Neamţ. Această ipoteză este exclusă, pentru că PNL nu renunţă la Andrei Carabelea şi PSD nu-l votează. Ni se pregăteşte însă o altă surpriză.

Pe 9 iunie, liberalul Andrei Carabelea se poate confrunta cu Adrian Niță sau cu Dragoş Chitic, amândoi de sorginte liberală. Orice confruntare ideologică dintre cei trei este exclusă. Indiferent de rezultat, vor câştiga liberalii. Aceasta este esenţa politicii de cadre a PSD, o politică a cucului.