Protestele magistraților paralizează instanțele din România. Tribunalul Neamț nu își suspendă activitatea

Tribunalul Neamț a decis că „nu se impune o formă de protest”, în timp ce majoritatea instanțelor din România își suspendă activitatea în semn de nemulțumire față de proiectul privind pensiile speciale.

Protestele magistraților s-au extins miercuri la nivel național, însă Tribunalul Neamț este singura instanță unde judecătorii au decis că nu se impune suspendarea activității.

Protestele magistraților se generalizează

După ce 15 curți de apel au anunțat marți suspendarea activității, miercuri și tribunalele din Brăila, Bacău, Botoșani, Covasna, Dâmbovița, Galați, Hunedoara, Iași, Sibiu, Suceava și Vaslui au decis să se alăture protestelor. Activitatea va fi suspendată, urmând să fie judecate doar cauzele considerate urgente.

Tribunalul Vaslui a transmis:
„Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm că am fost nevoiți să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societății ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat și independent. Independența judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societății acele garanții de independență, atât de necesare.”

Tribunalul Neamț, singura instanță care nu protestează

În Neamț, situația este diferită. Judecătorii Tribunalului Neamț au adoptat în unanimitate o hotărâre prin care solicită retragerea proiectului Guvernului privind pensiile de serviciu, însă cu majoritate de voturi au decis că „nu se impune a se organiza o formă de protest”.

Decizia arată că magistrații din Neamț vor urmări evoluția legislativă și, „în funcție de soluția ce urmează a fi adoptată”, vor convoca o nouă Adunare Generală pentru a analiza oportunitatea unor eventuale proteste.

Ce se judecă în timpul protestelor

Pe perioada suspendării activității, instanțele care protestează vor judeca doar cauze urgente.

• În materie penală: măsuri preventive, măsuri de siguranță cu caracter medical, mandate de supraveghere.
• În materie civilă: măsuri de protecție a minorilor, ordonanțe președințiale în cazuri de risc, tratamente medicale, răpiri internaționale de copii, ordine de protecție, suspendarea actelor administrative sau a grevelor.

Cum protestează procurorii

Parchetul Tribunalului București a anunțat încă de marți suspendarea activității. Pe durata protestului, procurorii nu vor soluționa plângeri împotriva netrimiterii în judecată, nu vor supraveghea urmărirea penală și nu vor lucra cu publicul, cu excepția unor cauze urgente.

Reacția CSM și a ministrului Justiției

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat dur proiectul de lege, arătând că acesta „afectează grav independența justiției, încălcând deciziile obligatorii ale CCR și CJUE”. CSM a reclamat și „retorica politică menită să culpabilizeze sistemul judiciar și să distragă atenția de la cauzele reale ale dificultăților economice”.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că subiectul urmează să fie discutat din nou în coaliția de guvernare:
„Urmează să mai fie discuţii şi astăzi între liderii coaliţiei, probabil că se va finaliza acest proiect privitor la vârsta de pensionare şi, respectiv, la pensiile de serviciu ale magistraţilor.”

Ce prevede proiectul de reformă

Proiectul Guvernului stabilește:

• Vârsta standard de pensionare a magistraților: 65 de ani;
• Minimum 35 de ani vechime pentru pensionare;
• Pensiile nu pot depăși 70% din venitul net avut în ultima lună;
• Pensionarea anticipată rămâne posibilă, dar cu penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard;
• Eșalonarea creșterii vârstei de pensionare până în 2036;
• Legea ar trebui să intre în vigoare la 1 octombrie 2025.