Protest în premierã mondialã: Tîrg de informatii secrete, la Bucuresti

• mai multe organizatii de media protesteazã împotriva hãrtuirii unor ziaristi în cazul scurgerii de informatii militare • jurnalistii au dorit sã reaminteascã politicienilor si autoritãtilor cã reponsabilitatea protejarii documentelor secrete revine exclusiv persoanelor autorizate • 28 de jurnalisti s-au autodenuntat la Parchetul General pentru detinere si diseminare de informatii clasificate •

Miercuri, 1 martie, la ora 11.30, jurnalisti si organizatii de media s-au adunat la Parchetul General pentru a protesta împotriva actiunilor Parchetului de hãrtuire a jurnalistilor prin urmãrire penalã, anchetare si perchezitii. A fost organizat un tîrg ad-hoc de informatii secrete. Jurnalistii au facut schimb de informatii secrete accesibile pe Internet (date cu caracter personal, baze de date, hãrti militare, aeroporturi militare românesti fotografiate din satelit). Documentele colectate si lista cu semnãturile ziaristilor autodenuntati au fost depuse în atentia procurorului general. Actiunea s-a dorit a fi un semnal de alarmã tras de cãtre jurnalisti si organizatiile de media, reamintind politicienilor si autoritãtilor cã reponsabilitatea protejarii documentelor secrete revine exclusiv persoanelor autorizate (Legea 182/2002, Art. 16). Protestul a pus în discutie si dreptul profesional al jurnalistilor de a-si proteja confidentialitatea surselor, drept consfintit si prin Contractul Colectiv de Muncã la nivel de ramurã mass media, document cu valoare de lege (art. 70). Rãzvan Martin, coordonator de programe la Agentia de Monitorizare a Presei, a declarat cã „procurorii dau dovadã de o mentalitate stalinistã si invocã legi staliniste în anchetarea jurnalistilor, netinînd cont de legea informatiilor clasificate si de practica Curtii Europene a Drepturilor Omului“. Organizatorii au cerut scoaterea imediatã de sub urmarire penalã a jurnalistilor si încetarea actiunilor de intimidare a presei. Ziaristii prezenti au purtat pancarte pe care scria: „Tranzactionez informatii secrete“, „Vînd secrete militare. Caut partener rus“, „Cumpãr arhiva Securitãtii“. Mai multi participanti la protest au fost legitimati de jandarmii care asigurã paza institutiei si au fost anuntati cã vor primi amenzi contraventionale pentru desfãsurarea unei manifestatii neautorizate. Organizatorii evenimentului au impãrtit jurnalistilor prezenti un „Scurt Ghid pentru ziaristii onesti posesori de documente sensibile“ si o listã de soft-uri care protejeazã calculatoarele, prin encriptarea sau stergerea definitivã a datelor stocate, la o simplã apãsare de buton.

Abuzuri si presiuni Conventia Organizatiilor de Media, Agentia de Monitorizare a Presei – Academia Catavencu, Centrul de Jurnalism Independent si Uniunea sindicalã MediaSind protesteazã astfel fatã de abuzurile si presiunile procurorilor în cazul scurgerii de documente clasificate ale armatei. În timp ce ziaristii sînt interogati, convocati la parchet, obligati sã prezinte organelor de anchetã toate calculatoarele pe care ar fi putut fi citite respectivele informatii, ancheta pe linie militarã nu a produs nici o concluzie. Mai mult, nici o persoanã din conducerea structurilor specializate în protectia acestor informatii nu a fost înca trasã la rãspundere pentru acest grav incident. Organizatiile semnatare reamintesc faptul cã: ■ sursele jurnalistilor trebuie sã rãmînã confidentiale. Sursele sînt cele mai importante unelte de lucru ale jurnalistilor, o garanteazã jurisprundenta CEDO, pe care statul român are obligatia de a o respecta ca semnatar al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Procurorii nu pot obliga jurnalistii sã-si dezvãluie sursele sau informatiile adunate, sã-si expunã calculatoarele personale sau alte instrumente de lucru doar pentru cã structurile specializate în protectia informatiilor clasificate, plãtite din bani publici, nu si-au fãcut datoria. Actiunile procurorilor din ultimele sãptãmîni pot constitui un precedent periculos de intimidare si control a presei în România. ■ jurnalistii sau simplii cetãteni nu sînt responsabili de protejarea informatiilor clasificate. Odatã ce acestea au iesit din interiorul sistemelor de clasificare si au intrat în posesia publicului, ele pot fi considerate informatii publice. Anchetarea, învinuirea si arestarea unor ziaristi care au intrat în posesia unor documente presupuse a fi secrete de stat este abuzivã si nelegalã, încãlcînd prevederile Legii informatiilor clasificate 182/2002, care prevede cã doar persoanele autorizate poartã responsabilitatea protejãrii informatiilor clasificate. Procurorii se folosesc abuziv de prevederile unei legi de inspiratie stalinistã (Legea Sigurantei Nationale 51/1991, adoptatã înainte de adoptarea Constitutiei) si nu tin cont de prevederile legii 182/2002 care abroga toate prevederile legale contrare, inclusiv alineatul 4 al articolului 169 din Codul Penal.

Scurt ghid pentru ziaristi onesti posesori de documente sensibile • nu tine documentele sensibile acasã, la serviciu sau la bancã (locuri unde se poate usor obtine un mandat de perchezitie). • pãstreazã întotdeauna back-up-uri în diverse locuri (în format electronic si print). • encripteazã-ti comunicatiile electronice, folderele si fisierele. • construieste-ti la calculatorul din redactie un sistem care sã-ti permitã transferarea rapidã, în caz de nevoie, a tuturor datelor sensibile într-un alt loc din retea, cu stergerea definitivã si irevocabilã a hard-disk-ului (în caz de nevoie si perchezitie din partea autoritãtiilor). • nu arunca hard-disk-urile folosite la gunoi înainte de a le distruge fizic. • nu-ti dezvãlui sursele organelor de anchetã. • nu dezvãlui informatiile pe care nu le-ai publicat – sau nu le vei publica – organelor de anchetã. • nu aduna informatii pentru serviciile secrete, politie, parchet etc.

Protest APADOR-CH, Agentia de Monitorizare a Presei si APPLE protesteazã împotriva retinerii nelegale a ziaristului Marian Gîrleanu, corespondent din Focsani al cotidianului România liberã, pentru sãvîrsirea unei pretinse infractiuni contra sigurantei statului. În esentã, ziaristului i se imputã detinerea neautorizata a unor informatii militare, despre care ministrul apãrãrii a declarat cã „…nu reprezintã însã un pericol pentru armata românã, pentru cã sînt informatii din trecut, de acum doi ani si jumãtate, deci nu este o problemã care sã punã în pericol armata românã …“. În primul rînd, dacã informatiile militare detinute de ziarist nu prezintã nici un pericol pentru armatã, astfel cum apreciazã – în deplinã cunostintã de cauzã chiar ministrul apãrãrii – ele nu pot fi încadrate în categoria informatiilor clasificate, întrucît, potrivit art. 15 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, numai informatiile prin a cãror divulgare se prejudiciazã siguranta nationalã sau apãrarea tãrii constituie informatii secrete de stat. În al doilea rînd, odatã cu adoptarea Legii nr. 182/2002 obligatia de a proteja informatiile secrete de stat revine numai „persoanelor autorizate“, nu si celorlalte persoane. Art. 16 din aceastã lege prevede expres cã numai persoanele autorizate care emit, gestioneazã sau intrã în posesia informatiilor secrete au obligatia de a le proteja. Întrucît jurnalistii, ca si publicul, nu intrã în sfera persoanelor autorizate la care se referã articolul 16, rezultã cã pentru acestia nu mai existã obligatia de a proteja informatiile secrete de stat. Schimbarea conceptiei privind titularii obligatiei de a apãra aceste secrete are ca efect si abrogarea implicitã a alineatului 4 al articolului 169 din Codul penal, text care instituia obligatia oricãrei persoane de a proteja secretele de stat. O astfel de sustinere este cît se poate de logicã: odatã ce o informatie a iesit din sfera secretã – fapt împlinit în momentul în care datele/informatiile au intrat în posesia presei – informatia îsi pierde caracterul secret, iar acesta nu mai poate fi re-obtinut. De altfel, si Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a stabilit cã „informatiile privind siguranta nationalã, odatã intrate în spatiul public, nu mai pot fi interzise, retrase si nici autorii diseminãrii informatiei pedepsiti …“. APADOR-CH, Agentia de Monitorizare a Presei si APPLE considerã cã privarea de libertate a ziaristului Marian Gîrleanu este complet nejustificatã si cer autoritãtilor competente sã renunte la aplicarea alineatului 4 al articolului 169 din Codul penal, atît în acest caz, cît si în orice altã situatie similarã.

Comunicat Agentia de Monitorizare a Presei – Academia Catavencu, Centrul de Jurnalism Independent, Conventia Organizatiilor de Media si Uniunea Sindicalã MediaSind îsi exprimã profunda îngrijorare fatã de abuzurile îndreptate împotriva jurnalistilor de cãtre procurorii care ancheteazã cazul scurgerii unor documente clasificate ale armatei. Dupã ce Marian Gîrleanu, corepondent al ziarului Romania liberã în Vrancea a fost retinut pentru douã zile, un alt jurnalist vrîncean, Sebastian Oancea, a fost pus sub învinuire pentru detinere si transmitere de date cu caracter secret. Anchetarea, învinuirea si arestarea unor ziaristi care au intrat în posesia unor documente presupuse a fi secrete de stat este abuzivã si nelegalã, încãlcînd prevederile Legii informatiilor clasificate 182/2002, care prevede cã doar persoanele autorizate poartã responsabilitatea protejãrii informatiilor clasificate. Ca semnatar al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, statul român are obligatia de a respecta textul Conventiei si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), dupã cum precizeazã si Constitutia României (Art.20, alin.2). CEDO a stabilit cã „informatiile privind siguranta nationalã, odatã intrate în spatiul public, nu mai pot fi interzise, retrase si nici autorii diseminãrii informatiei pedepsiti …“. Amintim în acest sens cazurile publicatiilor Observer, Guardian si Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord în care CEDO a dat solutie favorabilã ziarelor care publicaserã informatii secrete, desi justitia britanicã le interzisese acest lucru. Actiunile Parchetului sînt de naturã sã intimideze întreaga comunitate jurnalisticã, prin presiunea exercitatã asupra jurnalistilor de a-si dezvãlui sursele. Aceasta intrã în contradictie cu dreptul profesional al jurnalistilor de a-si proteja sursele. Facem un apel la jurnalisti sã-si pãstreze demnitatea profesionala si sã nu se transforme în „informatori“, chiar dacã sînt hãrãuiti de institutiile Statului. Jurnalistul poate fi obligat sã isi dezvãluie sursele doar dacã sînt îndeplinite cumulativ trei conditii: autoritãtile trebuie sã demonstreze dincolo de orice îndoialã cã jurnalistul are informatii esentiale pentru cazul respectiv, interesul public al divulgãrii identitãtii sursei trebuie sã fie mai important decît mentinerea relatiei confidentiale dintre jurnalist si sursã; jurnalistul trebuie sã fie unica sursã a respectivelor informatii. Pe lîngã aceasta, jurnalistii au dat dovadã de responsabilitate si nu au publicat respectivele informatii care, oricum, nu erau marcate ca fiind secrete de stat. Mai mult, ei au instiintat autoritãtile asupra existentei acelor documente, primind chiar felicitãri din partea MAPN în acest sens. Organizatiile semnatare solicitã Parchetului scoaterea imediatã de sub urmarirea penalã a jurnalistilor Marian Gîrleanu si Sebastian Oancea si încetarea hãrtuirii altor jurnalisti. Considerãm cã tocmai astfel de actiuni ale institutiilor publice sînt cele care pun în pericol siguranta nationalã, încãlcînd grav drepturile omului si subminînd procesul de integrare în Uniunea Europeana a României.

Listã cu softuri de criptare si protectie a datelor pentru calculatoare, retele sau comunicatii electronice

CIPHIRE – www.ciphire.com

BESTCRYPT – www.jetico.com

SCRAMDISK/DRIVECRYPT – www.scramdisk.clara.net

EVIDENCE ELIMINATOR – www.evidence-eliminator.com

BCwipe – www.jetico.com

PGP DESKTOP – www.pgp.com

Cele mai multe oferã free trial si sînt accesibile pe Internet, prin motoare de cãutare sau sisteme file-sharing.

Organizatori: Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigatie, cu sprijinul Centrului pentru Jurnalism Independent, Asociatiei Civic Media, APPLE, Uniunii Sindicale MediaSind si a Comitetului de Reactie Rapida al Conventiei Organizatiilor de Media. FOTO: Mircea Toma, de la Agentia de Monitorizare a Presei, îi jeneazã de multã vreme pe securistii rãmasi în structurile autoritãtii de stat