Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Protest în premierã mondialã: Tîrg de informatii secrete, la Bucuresti

Știre publicată în urmă cu

în data de

• mai multe organizatii de media protesteazã împotriva hãrtuirii unor ziaristi în cazul scurgerii de informatii militare • jurnalistii au dorit sã reaminteascã politicienilor si autoritãtilor cã reponsabilitatea protejarii documentelor secrete revine exclusiv persoanelor autorizate • 28 de jurnalisti s-au autodenuntat la Parchetul General pentru detinere si diseminare de informatii clasificate •

Miercuri, 1 martie, la ora 11.30, jurnalisti si organizatii de media s-au adunat la Parchetul General pentru a protesta împotriva actiunilor Parchetului de hãrtuire a jurnalistilor prin urmãrire penalã, anchetare si perchezitii. A fost organizat un tîrg ad-hoc de informatii secrete. Jurnalistii au facut schimb de informatii secrete accesibile pe Internet (date cu caracter personal, baze de date, hãrti militare, aeroporturi militare românesti fotografiate din satelit). Documentele colectate si lista cu semnãturile ziaristilor autodenuntati au fost depuse în atentia procurorului general. Actiunea s-a dorit a fi un semnal de alarmã tras de cãtre jurnalisti si organizatiile de media, reamintind politicienilor si autoritãtilor cã reponsabilitatea protejarii documentelor secrete revine exclusiv persoanelor autorizate (Legea 182/2002, Art. 16). Protestul a pus în discutie si dreptul profesional al jurnalistilor de a-si proteja confidentialitatea surselor, drept consfintit si prin Contractul Colectiv de Muncã la nivel de ramurã mass media, document cu valoare de lege (art. 70). Rãzvan Martin, coordonator de programe la Agentia de Monitorizare a Presei, a declarat cã „procurorii dau dovadã de o mentalitate stalinistã si invocã legi staliniste în anchetarea jurnalistilor, netinînd cont de legea informatiilor clasificate si de practica Curtii Europene a Drepturilor Omului“. Organizatorii au cerut scoaterea imediatã de sub urmarire penalã a jurnalistilor si încetarea actiunilor de intimidare a presei. Ziaristii prezenti au purtat pancarte pe care scria: „Tranzactionez informatii secrete“, „Vînd secrete militare. Caut partener rus“, „Cumpãr arhiva Securitãtii“. Mai multi participanti la protest au fost legitimati de jandarmii care asigurã paza institutiei si au fost anuntati cã vor primi amenzi contraventionale pentru desfãsurarea unei manifestatii neautorizate. Organizatorii evenimentului au impãrtit jurnalistilor prezenti un „Scurt Ghid pentru ziaristii onesti posesori de documente sensibile“ si o listã de soft-uri care protejeazã calculatoarele, prin encriptarea sau stergerea definitivã a datelor stocate, la o simplã apãsare de buton.

Abuzuri si presiuni Conventia Organizatiilor de Media, Agentia de Monitorizare a Presei – Academia Catavencu, Centrul de Jurnalism Independent si Uniunea sindicalã MediaSind protesteazã astfel fatã de abuzurile si presiunile procurorilor în cazul scurgerii de documente clasificate ale armatei. În timp ce ziaristii sînt interogati, convocati la parchet, obligati sã prezinte organelor de anchetã toate calculatoarele pe care ar fi putut fi citite respectivele informatii, ancheta pe linie militarã nu a produs nici o concluzie. Mai mult, nici o persoanã din conducerea structurilor specializate în protectia acestor informatii nu a fost înca trasã la rãspundere pentru acest grav incident. Organizatiile semnatare reamintesc faptul cã: ■ sursele jurnalistilor trebuie sã rãmînã confidentiale. Sursele sînt cele mai importante unelte de lucru ale jurnalistilor, o garanteazã jurisprundenta CEDO, pe care statul român are obligatia de a o respecta ca semnatar al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Procurorii nu pot obliga jurnalistii sã-si dezvãluie sursele sau informatiile adunate, sã-si expunã calculatoarele personale sau alte instrumente de lucru doar pentru cã structurile specializate în protectia informatiilor clasificate, plãtite din bani publici, nu si-au fãcut datoria. Actiunile procurorilor din ultimele sãptãmîni pot constitui un precedent periculos de intimidare si control a presei în România. ■ jurnalistii sau simplii cetãteni nu sînt responsabili de protejarea informatiilor clasificate. Odatã ce acestea au iesit din interiorul sistemelor de clasificare si au intrat în posesia publicului, ele pot fi considerate informatii publice. Anchetarea, învinuirea si arestarea unor ziaristi care au intrat în posesia unor documente presupuse a fi secrete de stat este abuzivã si nelegalã, încãlcînd prevederile Legii informatiilor clasificate 182/2002, care prevede cã doar persoanele autorizate poartã responsabilitatea protejãrii informatiilor clasificate. Procurorii se folosesc abuziv de prevederile unei legi de inspiratie stalinistã (Legea Sigurantei Nationale 51/1991, adoptatã înainte de adoptarea Constitutiei) si nu tin cont de prevederile legii 182/2002 care abroga toate prevederile legale contrare, inclusiv alineatul 4 al articolului 169 din Codul Penal.

Scurt ghid pentru ziaristi onesti posesori de documente sensibile • nu tine documentele sensibile acasã, la serviciu sau la bancã (locuri unde se poate usor obtine un mandat de perchezitie). • pãstreazã întotdeauna back-up-uri în diverse locuri (în format electronic si print). • encripteazã-ti comunicatiile electronice, folderele si fisierele. • construieste-ti la calculatorul din redactie un sistem care sã-ti permitã transferarea rapidã, în caz de nevoie, a tuturor datelor sensibile într-un alt loc din retea, cu stergerea definitivã si irevocabilã a hard-disk-ului (în caz de nevoie si perchezitie din partea autoritãtiilor). • nu arunca hard-disk-urile folosite la gunoi înainte de a le distruge fizic. • nu-ti dezvãlui sursele organelor de anchetã. • nu dezvãlui informatiile pe care nu le-ai publicat – sau nu le vei publica – organelor de anchetã. • nu aduna informatii pentru serviciile secrete, politie, parchet etc.

Protest APADOR-CH, Agentia de Monitorizare a Presei si APPLE protesteazã împotriva retinerii nelegale a ziaristului Marian Gîrleanu, corespondent din Focsani al cotidianului România liberã, pentru sãvîrsirea unei pretinse infractiuni contra sigurantei statului. În esentã, ziaristului i se imputã detinerea neautorizata a unor informatii militare, despre care ministrul apãrãrii a declarat cã „…nu reprezintã însã un pericol pentru armata românã, pentru cã sînt informatii din trecut, de acum doi ani si jumãtate, deci nu este o problemã care sã punã în pericol armata românã …“. În primul rînd, dacã informatiile militare detinute de ziarist nu prezintã nici un pericol pentru armatã, astfel cum apreciazã – în deplinã cunostintã de cauzã chiar ministrul apãrãrii – ele nu pot fi încadrate în categoria informatiilor clasificate, întrucît, potrivit art. 15 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, numai informatiile prin a cãror divulgare se prejudiciazã siguranta nationalã sau apãrarea tãrii constituie informatii secrete de stat. În al doilea rînd, odatã cu adoptarea Legii nr. 182/2002 obligatia de a proteja informatiile secrete de stat revine numai „persoanelor autorizate“, nu si celorlalte persoane. Art. 16 din aceastã lege prevede expres cã numai persoanele autorizate care emit, gestioneazã sau intrã în posesia informatiilor secrete au obligatia de a le proteja. Întrucît jurnalistii, ca si publicul, nu intrã în sfera persoanelor autorizate la care se referã articolul 16, rezultã cã pentru acestia nu mai existã obligatia de a proteja informatiile secrete de stat. Schimbarea conceptiei privind titularii obligatiei de a apãra aceste secrete are ca efect si abrogarea implicitã a alineatului 4 al articolului 169 din Codul penal, text care instituia obligatia oricãrei persoane de a proteja secretele de stat. O astfel de sustinere este cît se poate de logicã: odatã ce o informatie a iesit din sfera secretã – fapt împlinit în momentul în care datele/informatiile au intrat în posesia presei – informatia îsi pierde caracterul secret, iar acesta nu mai poate fi re-obtinut. De altfel, si Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a stabilit cã „informatiile privind siguranta nationalã, odatã intrate în spatiul public, nu mai pot fi interzise, retrase si nici autorii diseminãrii informatiei pedepsiti …“. APADOR-CH, Agentia de Monitorizare a Presei si APPLE considerã cã privarea de libertate a ziaristului Marian Gîrleanu este complet nejustificatã si cer autoritãtilor competente sã renunte la aplicarea alineatului 4 al articolului 169 din Codul penal, atît în acest caz, cît si în orice altã situatie similarã.

Comunicat Agentia de Monitorizare a Presei – Academia Catavencu, Centrul de Jurnalism Independent, Conventia Organizatiilor de Media si Uniunea Sindicalã MediaSind îsi exprimã profunda îngrijorare fatã de abuzurile îndreptate împotriva jurnalistilor de cãtre procurorii care ancheteazã cazul scurgerii unor documente clasificate ale armatei. Dupã ce Marian Gîrleanu, corepondent al ziarului Romania liberã în Vrancea a fost retinut pentru douã zile, un alt jurnalist vrîncean, Sebastian Oancea, a fost pus sub învinuire pentru detinere si transmitere de date cu caracter secret. Anchetarea, învinuirea si arestarea unor ziaristi care au intrat în posesia unor documente presupuse a fi secrete de stat este abuzivã si nelegalã, încãlcînd prevederile Legii informatiilor clasificate 182/2002, care prevede cã doar persoanele autorizate poartã responsabilitatea protejãrii informatiilor clasificate. Ca semnatar al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, statul român are obligatia de a respecta textul Conventiei si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), dupã cum precizeazã si Constitutia României (Art.20, alin.2). CEDO a stabilit cã „informatiile privind siguranta nationalã, odatã intrate în spatiul public, nu mai pot fi interzise, retrase si nici autorii diseminãrii informatiei pedepsiti …“. Amintim în acest sens cazurile publicatiilor Observer, Guardian si Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord în care CEDO a dat solutie favorabilã ziarelor care publicaserã informatii secrete, desi justitia britanicã le interzisese acest lucru. Actiunile Parchetului sînt de naturã sã intimideze întreaga comunitate jurnalisticã, prin presiunea exercitatã asupra jurnalistilor de a-si dezvãlui sursele. Aceasta intrã în contradictie cu dreptul profesional al jurnalistilor de a-si proteja sursele. Facem un apel la jurnalisti sã-si pãstreze demnitatea profesionala si sã nu se transforme în „informatori“, chiar dacã sînt hãrãuiti de institutiile Statului. Jurnalistul poate fi obligat sã isi dezvãluie sursele doar dacã sînt îndeplinite cumulativ trei conditii: autoritãtile trebuie sã demonstreze dincolo de orice îndoialã cã jurnalistul are informatii esentiale pentru cazul respectiv, interesul public al divulgãrii identitãtii sursei trebuie sã fie mai important decît mentinerea relatiei confidentiale dintre jurnalist si sursã; jurnalistul trebuie sã fie unica sursã a respectivelor informatii. Pe lîngã aceasta, jurnalistii au dat dovadã de responsabilitate si nu au publicat respectivele informatii care, oricum, nu erau marcate ca fiind secrete de stat. Mai mult, ei au instiintat autoritãtile asupra existentei acelor documente, primind chiar felicitãri din partea MAPN în acest sens. Organizatiile semnatare solicitã Parchetului scoaterea imediatã de sub urmarirea penalã a jurnalistilor Marian Gîrleanu si Sebastian Oancea si încetarea hãrtuirii altor jurnalisti. Considerãm cã tocmai astfel de actiuni ale institutiilor publice sînt cele care pun în pericol siguranta nationalã, încãlcînd grav drepturile omului si subminînd procesul de integrare în Uniunea Europeana a României.

Listã cu softuri de criptare si protectie a datelor pentru calculatoare, retele sau comunicatii electronice

CIPHIREwww.ciphire.com

BESTCRYPTwww.jetico.com

SCRAMDISK/DRIVECRYPTwww.scramdisk.clara.net

EVIDENCE ELIMINATORwww.evidence-eliminator.com

BCwipewww.jetico.com

PGP DESKTOPwww.pgp.com

Cele mai multe oferã free trial si sînt accesibile pe Internet, prin motoare de cãutare sau sisteme file-sharing.

Organizatori: Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigatie, cu sprijinul Centrului pentru Jurnalism Independent, Asociatiei Civic Media, APPLE, Uniunii Sindicale MediaSind si a Comitetului de Reactie Rapida al Conventiei Organizatiilor de Media. FOTO: Mircea Toma, de la Agentia de Monitorizare a Presei, îi jeneazã de multã vreme pe securistii rãmasi în structurile autoritãtii de stat

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Polonezii ne-au surclasat iar. Conduc detasat în topul penalizatilor UE pentru legile justitiei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Presedintele Comisiei Europene a devenit subiect de breaking-news, declansând în premierã un atac dur la adresa Poloniei, propunând aplicarea „solutiei nucleare“ a Tratatului UE la adresa acestei tãri, pentru cã si-a permis sã-si modifice legile justitiei. „Solutia nuclearã“ presupune suspendarea dreptului de vot al Poloniei, în cadrul UE, sansã pe care România n-o va avea curând, oricât de mult si-ar modifica legile justitiei. Câtã sustinere a avut propunerea Comisiei Europene s-a vãzut în reactia imediatã a Consiliului Europei care, în opozitie totalã, a declarat cã „trebuie sã se punã capãt distrugerii reputatiei Poloniei, prin aplicarea vreunei sanctiuni“. La rândul sãu, Guvernul Poloniei a ripostat ferm, atentionând cã orice stat european, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar. Acest Guvern motiveazã cã în Polonia, nu numai cã justitia a ajuns o „castã“, dar pe deasupra mai este si putred de coruptã. Bineînteles cã Polonia are si ea strãzi, iar la semnalul presedintelui Comisiei Europene aceste strãzi au fost invadate de protestatari gen „# Rezist!“, cu telefoanele aprinse. De remarcat cã scenariul protestelor poloneze este identic cu cel al protestelor românesti, dovedindu-se astfel cã este opera acelorasi artizani, ca si pe meleagurile noastre. Spre deosebire de Guvernul Poloniei, ferm si stabil în reactii, Guvernul României, fiind mai slab de înger, este marcat de complexul Strãzii, cedând acesteia atributul reprezentãrii suveranitãtii tãrii. Strada a preluat si atributele legislativului, fapt salutat în exterior prin cãderi în fund de admiratie.

Suveranitatea României, partidã de ping-pong între „Statul de drept“ si „Statul paralel“, arbitratã de Klaus Iohannis

România, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar, în jaloanele obligatiilor UE. Toti protestatarii, interni sau externi, reclamã cu surle si trâmbite cã sunt încãlcate obligatiile fatã de UE, fatã de independenta justitiei si fatã de lupta anticoruptie, fãrã a reusi vreunul dintre acestia sã articuleze, cu subiect si predicat, care sunt obligatiile încãlcate. Constatãm cu stupoare cã, atât Bruxelles-ul, cât si cercurile vocale românesti nu au avut nici o reactie în 2004, când Guvernul Nãstase a modificat prin „asumarea rãspunderii“ legile justitiei. Aceeasi lipsã de reactie s-a manifestat si în 2005, când Guvernul Boc, prin ministrul Monica Macovei, a mutilat legile justitiei, tot prin „asumarea rãspunderii“. Mutilarea a fost sesizatã de Curtea Constitutionalã, care a declarat circa 100 dintre articole neconstitutionale. Din 2005 si pânã astãzi, pe solutiile izvorâte din aceste prevederi neconstitutionale, sumedenie de dosare penale au fost deschise si finalizate prin erori judiciare. Suficiente destine au fost schilodite iremediabil si nici aceasta nu a reusit sã socheze Bruxelles-ul sau Strada. Erorile judiciare nu au socat nici pe artizanii „Statului paralel“, care sã-i facã sã dea ordin pe unitate „facilitatorilor“ ca sã declanseze proteste pentru derapajele justitiei. Dinpotrivã, acesti „facilitatori“ asigurã acum declansarea „protestelor spontane“ zilnice, cu tot tacâmul, pentru ca maleficele legi ale justitiei sã nu fie modificate nici cu o virgulã. Protestatarii sunt asigurati cã pentru „erorile judiciare“ România nu va fi sanctionatã cu „solutia nuclearã“. Poate doar sã fim sanctionati cu genunchii pe coji de nuci, pentru aceste erori si derapaje ale justitiei. Prins între decizia Comisiei Europene si reactia Consiliului Europei, drãgutul nostru presedinte Klaus Iohannis se pomeneste cântând în struna Comisiei, înainte de a apuca sã citeascã legile justitiei, pe care Parlamentul i le-a trimis spre promulgare. Întrebat dacã România ar avea soarta Poloniei privind legile justitiei, presedintele, sigur pe el, s-a trezit declarând cã „Existã un risc evident“. Evidentã pe care presedintele nu vrea s-o declasifice. Dacã domnul presedinte ar fi avut minima curiozitate obligatorie sã-si consulte cel mai umil consilier, ar fi aflat cã în cazul în care Polonia ar fi avut acum noile noastre legi, Bruxelles-ul nu ar mai fi amenintat-o cu sanctiuni. Este incalificabilã superficialitatea cu care presedintele se pozitioneazã în spatiul public, în legãturã cu niste legi asupra cãrora încã nu s-a pronuntat nici mãcar Curtea Constitutionalã.

Noile legi ale Justitiei, inclusiv Codurile, au sansa sã fie cele mai bune din ultimii 15 ani ale statului de drept.

Spre deosebire de legile anterioare, noile legi beneficiazã de circumstante favorizante. Fiind promovate în Parlament ca proiecte de legi si nu ca ordonante, acestea au fost supuse obligatoriu unor dezbateri, au putut fi amendate, nu vor putea intra spre promulgare decât dupã trecerea printre furcile caudine ale Curtii Constitutionale si dupã o nouã dezbatere în Parlament pentru a fi puse în acord, vor putea fi trimise spre promulgare cãtre presedinte. Dar pânã acum se dovedeste cã de circumstante favorizante nu au putut beneficia legile justitiei din 2004 si 2005. Curtea Constitutionalã a fost implicatã deja în a peria si a elimina toate „îngrijorãrile“ unora sau a altora din aceste legi. În plus, i se oferã lui Klaus Iohannis sansa sã promulge un pachet de legi pentru care nu va avea motive sã mai fie îngrijorat sau sã transfere „Strãzii“ aceste îngrijorãri. Se poate aprecia cã pânã la intrarea în vigoare legile respective trec prin nenumãrate filtre, aceasta fiind calea fireascã. În atari situatii, orice contestare vehementã a noilor legi nu poate fi catalogatã decât ca expresie a negãrii statului de drept.

Delirul lui Raret Bogdan, de la Realitatea TV, este mãsura negãrii statului de drept

Numitorul comun al tuturor contestatiilor vehemente vizeazã legile justitiei, pentru ca acestea sã nu fie modificate, pânã când Liviu Dragnea nu va fi condamnat pe stil vechi. S-a dovedit cã „Strada“ nu cunoaste alt motiv pentru proteste. Protestatarii îsi orienteazã argumentele si dupã cum bate vântul din directia magistratilor, a televiziunilor si a presei, dar sunt ghidati în actiunile lor „spontane“ de cãtre armatele de „facilitatori“, mercenari ai „Statului paralel“. Televiziunile sunt împãrtite pro si contra Partidului Social Democrat, devenit din decembrie 2016 tinta unicã în perspectiva alegerilor din 2019. În orice protest moderatia în ton si atitudine este de preferat, dar stridenta si delirul se dovedeste cã apartin funciar adversarilor traditionali ai Partidului Social Democrat. La limita superioarã a delirului se situeazã jurnalistul Rares Bogdan si locotenentii acestuia, de la Realitatea TV. În ultimele zile, din putul gândirii acestui lider al opiniilor contondente au fost aruncate în spatiul public mai multe mesaje, greu de circumscris în normalitate. Dupã mintea acestuia, lupta politicã trebuie dusã în stradã, unde fasciilor nu le-a rãmas decât o singurã sansã, sã atace si sã ocupe Parlamentul, sã-i arunce pe parlamentari peste gard, sã-i urmãreascã pânã acasã, pentru aplicare de corectii lor si familiilor acestora, spre vesnicã tinere de minte. Desi recunoaste cã „stânga româneascã având toate datele problemei, putere formal legitimã, deci control asupra legiferãrii si lideri care pot bate cu pumnul în masã“, aceasta ar putea obtine „mântuirea politicã“ militând pentru instalarea monarhiei în România.

Viziunea individului izvorãste din noaptea mintii

Delirul continuã cu convingerea acestuia cã trecerea la monarhie, nu numai cã ar avea valenta unor restartãri ale societãtii, dar, în sfârsit, „ar da câstig de cauzã prizonierilor frustrãrii“ de a convietui într-un regim republican. Putul gândirii este abisul în care Rares Bogdan a descoperit cã „singura carte câstigãtoare a unei tãri (sub monarhie) este sinele colectiv“. Dupã autorul unei astfel de asertiuni, cele 17 natiuni republicane din cadrul UE sunt realmente de deplâns „sinele colectiv“ regãsindu-se doar în cadrul celor sapte monarhii care mai existã în Europa. Realizând cã îndemnând stânga spre monarhie vorbeste la lunã, Bogdan Rares conchide cu nãduf cã „uite de asta suntem la coada vacii si riscãm sã ne uitãm la ea în fund tot restul zilelor noastre, cã ne lamentãm si ne este lene“. Aceastã cugetare briliantã ar trebui tradusã în limbile de circulatie si transmisã spre iluminare celorlalte 16 republici europene, în compania cãrora România tot stã la coada vacii. Sãmânta mesajului lui Rares Bogdan nu a cãzut pe teren sterp. A încoltit în mintea fertilã a unui rãtãcit prin PSD, presedintele executiv Nicolae Bãdãlãu, care vrea sã fie pãrtas, alãturi de Liviu Dragnea, la opera de constructie a unei Case Regale în România. Se dovedeste astfel cã Rares Bogdan are prozeliti în PSD. Salut pozitia fermã a premierului Mihai Tudose, care se declarã republican, fãrã a avea vreun complex. Este în logica lucrurilor ca la conducerea PSD-ului sã fie republicani convinsi, nu monarhisti de conjuncturã.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Colegiul National Calistrat Hogas – file din cronica lui 2017

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sfârsitul unui an este întotdeauna prilej de introspectie si de retrospectie, de inventariere a tuturor realizãrilor care s-au acumulat în cele 365 de zile ale sale si, mai ales, de evaluare a raportului între eforturile depuse si roadele culese. Colegiul National Calistrat Hogas îsi recupereazã, asadar, în acest moment de bilant, toate izbânzile anului 2017 care au fãcut ca numele lui sã rãzbatã în spatiul local, national, international si, în eter, chiar în spatiul cosmic (exagerare permisã, dacã tinem cont de evenimentul unic în tarã în care elevii liceului au luat legãtura cu astronautii Statiei Spatiale Internationale). Spre cei care au fãcut posibile aceste izbânzi ale colegiului se îndreaptã astãzi recunostinta noastrã.

Performante scolare la cel mai înalt nivel

În primul rând, multumirile noastre sunt adresate elevilor, acesti fragili, dar extrem de promitãtori subiecti ai educatiei si în special celor care au adus performanta acasã, la Hogas: Mihnea Bâlici, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Filosofie si medalie de argint la cea de-a XXV-a editie a Olimpiadei Internationale de Filosofie de la Rotterdam (profesor îndrumãtor: Ecaterina Romascu); Stefania Teleucã, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã; Mãdãlina Merticaru, Premiul II – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Dragos Filioreanu, Premiul III – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Luiza Elisabeta Oruc, Mentiune la Olimpiada Nationalã de Limba Englezã (profesor Tania Bucur); Elena Sârbu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Oana Corina Mazilu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Istorie si Premiul I la Sesiunea de referate si comunicãri stiintifice, sectiunea Istoria Românilor, iunie 2017, Focsani (profesor Daniela Mãtãsaru-Ionescu); Teodor Toma, Andrei Malaicu si Eduard Constantin Pãtrunjel, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Argumentare, Dezbateri si Gândire Criticã Tinerii dezbat (profesor Petruta Lostun); Iustina Gavrilutã, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã. Toti acesti elevi au fost invitati si recompensati la festivitatea de decernare a premiilor de excelentã în cadrul celei de-a cincea editii a Sãrbãtorii Scolii Nemtene, organizate de Inspectoratul Scolar pe 12 decembrie. În cadrul premierii speciale pentru rezultatele obtinute la concursuri internationale, organizate de Ministerul Educatiei Nationale, pe 19 decembrie 2017, lui Mihnea Bâlici i-au fost înmânate diploma si recompensatia materialã de cãtre ministrul Educatiei, Liviu Pop, pentru performanta greu de egalat obtinutã la Olimpiada Internationalã de Filosofie de la Rotterdam, anume medalia de argint. Lista elevilor care au fãcut cinste institutiei e completatã de Ana Maria Holotã, cea care a fost doi ani consecutiv votatã Voluntarul anului în domeniul tineret si care în 2017 a reprezentat România ca delegat al tineretului voluntar la Consiliul Europei. Ana Maria a fost premiatã, alãturi de Mihnea Bâlici, în septembrie 2017, în cadrul unei festivitãtii speciale a Consiliului Local. Cei doi au fost, alãturi de Sîrghi Andreea Cristina si Mazilu Corina Oana, sefi ai promotiei 2017 pentru cele douã profiluri ale colegiului, real si uman iar la aceste distinctii s-a adãugat premiul pentru performanta lui Mihnea de a obtine prima medie pe judet în urma examenului de bacalaureat. În acelasi registru trebuie amintite Mentiunile Speciale obtinute la etapa nationalã a olimpiadelor si concursurilor scolare de Vasiliu Cristina-Georgiana (Lectura ca abilitate de viatã), Tunã Ilinca-Alexandra (Limba neogreacã), Ioan Cãdere si Patricia Preisler (Chimie), Alexandru Petronela-Laura (Istorie), Enache Andi-Ioan (Lingvisticã), Dudãu Mãdãlina, Patilea Ioana-Alexandra si Dandu-Pop Andrei Nicu (Matematicã aplicatã). La fel, au fãcut onoare colegiului si ceilalti 16 elevi participanti la aceste competitii scolare, precum si eleva Sabina Glavce care a obtinut în august o bursã în cadrul scolii de varã Oxford for Romania. Fãrã implicarea profesorilor si a elevilor n-ar fi fost posibile nici cele douã Premii I obtinute de revistele colegiului, Zece+ (coordonator: prof. dr. Cristina Neculães) si Adobiografiinta (coordonator: insp. prof. dr. Gheorghe Brânzei) la Festivalul International Concurs Anelisse de filme, fotografii si reviste scolare – Editia a V-a din 31 iulie 2017 de la Iasi si la Concursul National de Jurnalism si Reviste Scolare.

Profesori dedicati

Adresãm multumiri partenerilor si colaboratorilor nationali si internationali ai colegiului, celor care au contribuit la implementarea si derularea parteneriatelor si a proiectelor de tip Erasmus+. Urmând firul temporal, enumerãm proiectele colegiului, de anvergurã internationalã: 2015-2017 – SELFY – SAVE EARTH’S LIFE FOR YOUTH, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Grecia, Portugalia, Italia, Reunion, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2017 – Proiectul FACT-REFLECT-ACT câstigãtor al ZILEI EUROSCOLA din 17 noiembrie, cu vizita elevilor la Parlamentul European de la Strasbourg (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2016 -2019 – MOVE YOUR BODY AND MIND – HEALTHY LIFESTYLE FOR ADOLESCENTS!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Bulgaria, Franta, Polonia, Spania, Marea Britanie, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2018 – APPRÉHENDER LE PATRIMOINE CULTUREL IMMATÉRIAL ATTACHÉ AUX DIFFÉRENTES UTILISATIONS DU CHEVAL, LE SAUVEGARDER, LE RESPECTER ET SENSIBILISER AUX NIVEAUX LOCAL, NATIONAL ET EUROPÉEAN, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Franta si Spania (coordonator: prof. Alina Balus); 2016-2018 – EUROPEAN VALUES AND BEING PHYSICALLY ACTIVE THROUGH GAMES FOR A BETTER LIFE, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Portugalia, Turcia, Polonia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2018 – ANGAJABILITATE+ PRIN PRACTICÃ LA LOCUL DE MUNCÃ, proiect Erasmus+, mobilitãti stagiari VET – Spania (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2017-2019 – BIOPLASTICS – THE FUTURE OF FOOD PACKING!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Marea Britanie si Grecia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2019 – ESCRIBIMOS NUESTRA HISTORIA. CREAMOS NUESTRO PLANETA, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Spania, Italia si Portugalia (coordonator: prof. Alina Zaharia)

Alte repere ale anului

Gratie acestor colaborãri, dar si a altor parteneri la nivel local si national, Colegiul National Calistrat Hogas a fost gazda unor evenimente notabile de-a lungul anului 2017: spectacolul de teatru în limba francezã Caii la fereastrã, adaptare dupã Matei Visniec, în regia lui Christelle Derré (aprilie), spectacolul de circ aerian Etreinte, în care au fost implicati 12 elevi hogãseni, la Rethel, Franta (octombrie), transmis si de TV France 2, dialogul prin contact TELEBRIDGE dintre elevii colegiului si astronautul italian Paulo Nespoli de pe Statia Spatialã Internationalã, în cadrul Programului ARISS si în colaborare cu Glanmire Community Colledge, Cork, Irlanda (octombrie), târgul de proiecte Tineri cu initiativã pentru dezvoltarea unei culturi civice în municipiul Piatra-Neamt, realizat în colaborare cu asociatia Reper pentru Management prin Valori Bucuresti (noiembrie), vizita la Parlamentul European de la Strasbourg a celor 28 de elevi din clasa a XI-a E, în cadrul programului Euroscola (noiembrie), Marsul Calistratilor, editia a XI-a, manifestare la care au participat peste 400 de elevi, organizatã cu prilejul Zilei Nationale a României. Nu în ultimul rând, ne arãtãm recunostinta fatã de oaspetii alesi care au trecut pragul Colegiului National Calistrat Hogas în 2017. E vorba de poeta Ana Blandiana, de scriitorul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea Iasi si de Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“ Iasi, a cãror prezentã s-a dovedit pentru elevi, cum era de asteptat, o sursã de inspiratie, de motivare si de încurajare întru culturã si cunoastere. Întâlnirea cu excelenta a fost pecetluitã la final de an de vizita ministrului Educatiei Nationale, Liviu Pop, ale cãrui constatãri si aprecieri legate de nivelul de performantã scolarã de la Colegiul National Calistrat Hogas fac de mult timp parte din cartea de vizitã a institutiei. „Elevi, pãrinti, profesori, colaboratori, vã multumim cu nedisimulatã cãldurã pentru efortul, pentru devotamentul si pentru implicarea în izbânzile colegiului! La Multi Ani!“, se aratã în comunicatul primit la redactie din partea conducerii colegiului pietrean.

Citește știrea

Trending