Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Programul „Fermierul“, simplã fantezie fluturistã

Știre publicată în urmă cu

în data de

Programul „Fermierul“, lansat cu promisiuni nemaipomenite de cãtre ministrul agriculturii, extrem de mediatizat, era asteptat, fãrã îndoialã, de cãtre tãranii români care sperau de multã vreme într-o schimbare. Domnul ministru a insistat în numeroasele sale interventii asupra faptului cã agricultura din România va deveni – în scurt timp – una performantã, la nivelul exigentelor impuse de cãtre Uniunea Europeanã. Ce-i drept, acest program este în fond, foarte bun, dar greu de aplicat în actualele conditii, de aceea el devine nerealist si profitabil doar pentru un numãr extrem de redus de cetãteni. Ca om care cunoaste foarte bine realitatea satelor, voi demonstra cu argumente destul de convingãtoare de ce acest proiect ambitios nu-i decît demagogie si înselãtorie. Dacã am fost sceptic încã de la lansarea lui, aparitia normelor metodologice de aplicare m-au convins cã am avut dreptate. Considerînd cã programul „Fermierul“ va rezolva problemele din agriculturã, ministerul de resort a eliminat pentru anul 2006 sprijinul financiar, primele si subventiile pentru produsele agricole traditionale: grîu, porumb, floarea-soarelui, soia, ovãz, plante furajere, lapte. Drept urmare, toti producãtorii vor avea de suferit, iar consecintele vor fi destul de grave: terenurile vor rãmîne nelucrate, numãrul vacilor de lapte va scãdea, iar România va deveni nu doar un mare importator, ci si un consumator al produselor de pe piata europeanã. Si, asta, în conditiile în care tara noastrã ar fi putut asigura, fãrã probleme, atît productia pentru propriile nevoi, cît si pentru export. Aplicarea programului a debutat cu o altã prevedere gresitã: suma de 7.000 miliarde lei de la bugetul de stat nu este acordatã direct agricultorilor, ci bãncilor, mai precis unei singure bãnci, BCR, care a primit, fãrã licitatie, exclusivitatea privind implementarea acestui proiect. Deci Legea nr. 231/2005 prevede cã Ministerul Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale acordã acesti bani cu titlu gratuit bãncii, iar agricultorul solicitã credit de la BCR, urmînd sã depunã garantii, sã demonstreze cã detine bunuri imobile de valoare, sã achite dobînzile si comisionul. Obtinerea creditului este extrem de anevoioasã, tinînd seama de faptul cã dosarul pentru contractarea lui prevede nu mai putin de 26 de documente (!) care mai de care mai greu de obtinut. Dacã totusi reuseste sã obtinã creditul, beneficiarul trebuie sã returneze suma în 10 ani, iar la un împrumut de 10 miliarde lei trebuie sã achite la BCR 14 miliarde lei. Pînã cînd nu-si achitã creditul, agricultorul nu este proprietarul investitiilor realizate. Ca garantie la creditele solicitate nu se acceptã constructiile viitoare; de asemenea, nu se acceptã construirea de imobile în regie proprie. Chiar si la investitii mici, de 10.000 – 20.000 euro este obligatorie existenta autorizatiilor de functionare (mediu, sanitar-veterinare etc.) care sînt destul de costisitoare si greu de procurat. Pentru cã Legea nr. 231/2005, nu prevede, în mod expres, exceptarea de la achitarea dobînzilor pentru perioada de gratie – asa cum sustine cu seninãtate ministrul Flutur – împrumutatii vor achita în aceastã perioadã atît dobînzile, cît si comisioanele si taxele aferente. Cã acest program este o simplã promisiune fantezistã, mincinoasã si nerealistã, o dovedeste si faptul cã nu poti realiza ferma-model cu ceea ce-ti oferã banca dupã ce-ti achiti aceste datorii. Din cele 10 miliarde initiale poti sã-ti cumperi un tractor de 210 – 240 CP, prevãzut cu plug, disc si semãnãtoare sau, o altã variantã, poti înfiinta o plantatie de 10 ha de vitã de vie nobilã. Cu ce-ti sustii afacerea dupã ce banii s-au terminat într-o primã etapã a investitiei?

„«Fermierul» are sanse extrem de scãzute de implementare“ Pînã la obtinerea profitului sînt atîtea alte cheltuieli de fãcut, imposibile chiar si pentru cel mai destoinic întreprinzãtor. O altã mare pãcãlealã fluturistã tine de promisiunea cã un credit prin Programul „Fermierul“ se acoperã prin Agentia SAPARD în proportie de 50%, iar diferenta de 50% prin BCR. Dar, conform normelor metodologice, BCR asigurã doar 85% din valoarea totalã, ceea ce înseamnã cã aportul propriu trebuie sã fie de 15% din valoarea proiectului. În altã ordine de idei: nici pînã astãzi Ministerul Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale nu a stabilit care este formatul – standard al avizului ce trebuie emis de cãtre directiile pentru agriculturã si dezvoltare ruralã judetene, iar BCR nu cunoaste, încã, detaliile referitoare la modalitatea de utilizare a fondului care va fi alocat de cãtre Ministerul Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale pentru anul 2006. În aceste conditii, numãrul posibililor beneficiari ai acestui program va fi cu mult mai mic decît cel pe care-l anunta lãudãrosul ministru, adicã peste 6.000 de fermieri din bugetul lui 2006. Dacã nu sînt luati în calcul agricultorii de peste 60 de ani si nici cei care n-au împlinit 18 ani (adicã cei care nu se pot obliga fatã de bancã), dacã se tine seama cã documentatia necesarã contractãrii unui credit de investitii este extrem de greu de întocmit, dacã cei care detin bunuri imobiliare cu care sã garanteze împrumutul sînt extrem de putini în lumea sãrãcitã a satelor, se ajunge la concluzia cã „Fermierul“ are sanse extrem de scãzute de implementare. Astfel, acest program atît de mediatizat se dovedeste aproape inaccesibil pentru cei mai multi dintre românii care si-ar fi dorit cu adevãrat o astfel de afacere, atît din lipsa fondurilor, cît si din cauza birocratiei excesive. Mai adaug faptul cã obligativitatea subventiei pe unitatea de suprafatã si pe cap de animal intrã în vigoare de la 1 ianuarie 2007, în conditiile în care pentru agricultorii români acordarea ei în 2006 ar fi contat foarte mult. În acest context, mã gîndesc dacã n-ar fi fost mai bine ca acele 7.000 miliarde lei vechi cu care Ministerul Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale subventioneazã BCR sã fi fost utilizate pentru sprijinirea producãtorilor si sustinerea eficientã a agriculturii, începînd chiar din 2006. Cred cã acesta ar fi fost adevãratul ajutor de care au nevoie tãranii în acest moment.

P.S. Documente care dovedesc extrema dificultate de întocmire a dosarului de obtinere a unui credit: planul de afaceri; lista garantiilor propuse; lista garantiilor aferente creditelor contractate la alti creditori; fluxul de lichiditãti (cash – flow); studiul de fezabilitate; avize, acorduri pentru ocuparea terenurilor agricole, asigurarea cu combustibil, energie electricã, energie termicã, protectia apelor, pãdurilor si mediului înconjurãtor, urbanism si sistematizare, etc; situatia contractelor încheiate (copii dupã contracte cu furnizori si clienti); situatia surselor de finantare (proprii); intabularea ipotecii; asigurãri; memorii justificative privind necesitatea acestor investitii; liste de utilaje si alte dotãri care se vor atasa planului de afaceri (etc. etc.). Destul de simplu pentru tãranul de rînd care vrea sã devinã fermier european, nu-i asa?

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Un telefon, mobilul unei crime la Bicaz

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un localnic si-a ucis prietenul de pahar la care credea cã îsi uitase mobilul • victima nu a recunoscut si l-a lovit cu un par • musafirul l-a dezarmat si l-a tocat în bãtaie • o crimã asemãnãtoare avusese loc cu o zi înainte •

Un nou eveniment de violentã extremã a avut loc în Neamt si s-a soldat cu moartea unei persoane, miza fiind un banal telefon mobil. S-a întîmplat în a doua zi de Crãciun, pe 26 decembrie, în Bicaz, unde un bãrbat în vîrstã de 48 de ani l-a ucis în bãtaie pe cel care-l gãzduise si cu care bãuse ceva, un localnic de 58 de ani. La locuinta victimei a fost invitat la un pahar de vin Vasile Alexandru. Cei doi au chefuit, iar la un moment dat s-a alãturat un alt amic. Primul care a plecat cãtre casã a fost Alexandru. Cînd a ajuns si-a dat seama cã nu mai are telefonul mobil si s-a gîndit cã l-a uitat la cel cu care bãuse. S-a întors la locul cu pricina, gazda fiind încã în compania celuilalt petrecãret, iar viitorul ucigas a cerut restituirea telefonului. Gazda i-a dat asigurãri cã aparatul nu este acolo si cã dacã l-ar fi vãzut i l-ar fi dat. Cu toate argumentele lui Alexandru cã nu avea unde sã-si uite în altã parte bunul, gazda a negat. Cînd a vãzut cã nu o scoate la capãt, Alexandru a pãrãsit casa victimei. A asteptat pînã cînd musafirul a plecat din locuintã si s-a întors la victimã pentru a o forta sã-i dea telefonul. Acesta a spus cã nu ar fi în posesia bunului, iar la un moment dat a luat un par si l-a lovit pe Alexandru peste picioare cu intentia de a-l alunga din casã. Acest gest i-a fost fatal, deoarece inculpatul l-a deposedat de „armã“ si i-a aplicat multiple lovituri pe tot corpul. Cînd a obosit a plecat, abandonînd victima. Abia a doua zi cadavrul a fost descoperit de un amic care a trecut pe la bãrbatul de 58 de ani. La fata locului au fost chemati anchetatorii, prin apel la numãrul unic de urgentã 112. Politistii si un procuror criminalist au refãcut ultima zi de viatã a victimei, compania pe care a avut-o si nu a durat mult pînã au dat de urma criminalului. Acesta a fost prezentat magistratilor de la Tribunalul Neamt, care au dispus arestarea. „Admite propunerea de arestare preventivã formulatã de Parchetul de pe lîngã Tribunalul Neamt si în consecintã: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedura penalã, dispune arestarea preventivã a inculpatului Alexandru Vasile, cercetat pentru sãvîrsirea infractiunii de omor, prevãzutã de art. 188 Cod penal, pentru o perioadã de 30 zile, începînd cu 28.12.2017 si pînã la 26.01.2018, inclusiv“, conform instantei. Un eveniment similar a avut loc în prima zi de Crãciun, pe 25 decembrie 2017, la Ion Creangã, unde un bãrbat în vîrstã de 41 de ani a fost înjunghiat mortal de fratele concubinei, un tînãr de 30 de ani din aceeasi localitate, miza fiind tot un telefon mobil despre care agresorul a crezut cã ar fi fost sustras de victimã. Filmul crimei este identic ca cel al evenimentului de la Bicaz. Romicã Enea a venit în vizitã la sora sa, iar la un moment a constatat cã nu-si gãseste mobilul. L-a cãutat, apoi a presupus cã l-ar fi luat gazda. Aceasta din urmã a negat, dar nu a fost crezut, asa cã la un moment dat Enea l-a înjunghiat de mai multe ori. Si în acest caz agresorul a fost arestat preventiv.

Citește știrea

Trending