Procurorul Păuna a plecat la cer

Nicolae Păuna, unul dintre cei mai apreciaţi procurori nemţeni, a trecut în eternitate. După Sărbătorile Pascale starea sa de sănătate s-a înrăutăţit brusc şi vineri 13 aprilie procurorul care a rezolvat unele dintre cele mai complicate dosare din Neamţ a plecat la ceruri. Cunoscut pentru meticulozitatea sa şi pentru pasiunea şi profesionalismul cu care analiza cazurile ce le avea de rezolvat, Nicolae Păuna a cîştigat respectul celor cu care a colaborat, ba chiar a multora dintre cei pe care i-a anchetat în decursul unei cariere de peste 30 de ani. Dragostea şi respectul pentru dreptate, care i-au călăuzit întreaga activitate, au continuat să îl inspire şi după ieşirea la pensie. Îşi dorea să publice o carte în care să strîngă cele mai cunoscute cazuri la care a lucrat. Cel de Sus nu a mai avut răbdare şi l-a chemat la El înainte să finalizeze acest ultim “rechizitoriu”. Rămîn însă toate dosarele instrumentate. Şi soluţionate. Unele răsunătoare. Rezolvate cu modestie. Şi cu dorinţa de a împărţi dreptate, nu neapărat de a acuza. “Procurorul trebuie să instrumenteze atît probe împotriva celui cercetat, cît şi în apărarea lui”. Acestea erau printre primele cuvinte pe care le puteau auzi tinerii jurnalişti care aveau ca “domeniu de activitate” ce se întîmpla la Parchetul Judeţean Neamţ. De la Nicolae Păuna. Un procuror care preţuia libertatea. A lui, dar mai ales a celor care ajungeau să fie anchetaţi de el. Măcar prin atît şi era de apreciat. Dar au fost mult mai multe motive de apreciere. La despărţirea de omul Nicolae Păuna, republicăm un articol apărut în Monitorul de Neamţ şi Roman pe 12.10.2009, la ieşirea la pensie a apreciatului procuror.

„Nu-i milă, ci crimă să ierţi un ucigaş“

După 38 de ani de magistratură procurorul Nicolae Păuna pleacă la pensie cu sentimentul datoriei împlinite. Lasă locul magistraţilor mai tineri după o carieră de excepţie, care din păcate se termină cu unele regrete. „Este vorba de modul în care se percepe înfăptuirea justiţiei în momentul de faţă de către unii dintre factorii politici şi a modului în care se acţionează pe plan legislativ privind drepturile magistraţilor. A fost un element la care am reflectat mult, deşi pasiunea, dăruirea pentru justiţie, se vede în munca de o viaţă. Acum sînt incertitudini create în plan legislativ care m-au obligat să iau decizia de a părăsi sistemul prin ieşirea la pensie“, spune Nicolae Păuna. Numai în Parchetul Judeţean Neamţ a lucrat peste 30 de ani, din care 10, în perioada 1990 – 1999, a fost criminalist. Pentru profesionalismul de care a dat dovadă Nicolae Păuna a primit de la autorităţile franceze o medalie suflată în aur, iar o scrisoare de recunoştinţă a fost expediată de autorităţile străine către ministrul justiţiei de la acea vreme, Ilie Botoş. În fiecare an de activitate calificativele profesionale au inclus cuvinte cum ar fi seriozitate, capacitate de interpretare a probelor, profesionalism, competenţă. Toată viaţa şi-a pus în faţă numele şi mai apoi funcţia. A fost recompensat cu Meritul Judiciar clasa I de către preşedintele Ion Iliescu. Sînt puţine cuvinte pentru a sintetiza activitatea de patru decenii a unui magistrat, iar prin ieşirea sa la pensie Parchetul Judeţean pierde unul din cei mai buni profesionişti. „Am crezut în justiţie şi am luptat să nu-i aduc nici un prejudiciu“, acesta a fost mott-oul procurorului Păuna în întreaga sa carieră şi că „nu-i milă, ci crimă să ierţi un ucigaş“. Nu a uitat să menţioneze faptul că întotdeauna a lucrat cu ofiţei de poliţie competenţi, profesionişti şi oameni de un mare caracter.

Caz unic

În activitatea sa a avut cazuri grele, fiind primul procuror din care a trimis în judecată un inculpat, pentru crimă, fără a avea cadavrul. Totul s-a întîmplat în localitatea Timişeşti, în anii ’90 cînd Constantin N. şi-a ucis tată. Pentru a-şi proteja fiul, mama l-a ajutat, şi împreună au dus cadavrul pe malul apei. I-au dat foc, într-o groapă, după care l-au acoperit cu pămînt. La o vreme au mutat cadavrul într-o altă groapă, chiar în albia rîului. Apa a ros malul şi pătura în care a fost îngropat cadavrul a ieşit la suprafaţă. Atît au găsit criminaliştii, numai pătura, care corespundea cu cea pe care o descrisese inculpatul. S-a mers pe fir, înapoi, şi criminaliştii au dat de groapa în care fusese ars cadavrul. Din umerii hainei, care erau relativ intacţi, au fost recoltate probe de grăsime, din care ulterior s- a stabilit grupa sanguină a victimei. În cele din urmă Nicolae Păuna l-a inculpat pe tînăr, dar pentru asta a căutat în arhiva Policlinicii din Tîrgu Neamţ date despre victimă. „Nu-şi făcuse analize niciodată, nu aveam grupa sanguină şi am căuat în arhivă pînă în anul 1969. Am găsit cu greu o fişă din care rezulta că ar fi avut grupa 0, cea care ieşise din probele ADN recoltate din haina parţial arsă. Pe baza acestor probe, chiar şi în lipsa cadavrului, inculpatul a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. A fost unul din cele mai grele dosare din activitatea de criminalist“, a spus Nicolae Păuna. Pentru asta, dar şi pentru alte cazuri grele, procurorul a colaborat strîns cu cea mai mare somitate în materie de medicină legală din Moldova, profesorul Gheorghe Scripcaru, de la IML Iaşi. Un alt caz la fel de greu dar mult mai complex, a fost cel al studenţilor ucigaşi, Daniel Baciu şi Andrei Vasile. Pentru multiple crime, jafuri şi tîlhării cei doi au fost capturaţi şi arestaţi în anul 2000. Ulterior au fost condamnaţi la detenţie pe viaţă. Relatările lor sîngeroase, sadismul cu care au ucus, dar şi căutarea cadavrelor de către criminalişti au „răpit“ anchetatorilor zile şi nopţi în şir. Daniel Baciu „a scăpat“ de pedeapsă, după ce şi-a pierdut viaţa ca urmare a unei tentative eşuate de evadare din arestul Poliţiei Neamţ, însă Vasile Andrei a răspuns şi pentru uciderea celui de-al doilea taximetrist împuşcat în cap şi îngropat sub viaductul de la Valea Mormîntului.

Anchete realizate în tandem cu procurorii francezi

În perioada cît a lucrat în cadrul structurilor de combatere a criminalităţii organizate a avut dosare la fel de grele, unele şi cu mai mult de 10 inculpaţi. Tot atunci a avut trei comisii rogatorii, pentru soluţionarea unor dosare cu fapte săvîrşite de nemţeni în străinătate. Una din acestea a fost cea din Franţa. În baza anchetei realizate de procurorul Păuna 14 români, dintre care şase romaşcani au fost condamnaţi în Franţa pentru trafic de persoane şi proxenetism la pedepse între 3 şi 10 ani de detenţie. Ei au căzut în mîinile anchetatorilor francezi în urma unei acţiuni care a avut loc la începutul anului 2004. Pentru elucidarea tuturor aspectelor care ţineau de anchetă, datorită faptului că atît autorii, cît şi victimele erau români, la Parchetul Judeţean Neamţ a ajuns o comisie rogatorie din Franţa. Dosarul a fost înaintat spre soluţionare procurorului Păuna. Magistratul nemţean a lucrat cu un comandant de poliţie francez şi un comisar principal din Paris, pentru soluţionarea unui amplu caz de proxenetism. Au fost încarceraţi 14 capi de reţele de trafic de persoane care înlesneau practicarea relaţiilor sexuale contra cost. Numai în acea cauză era circa 160 de victime, femei recrutate din România, care erau obligate de proxeneţi, toţi etnici ţigani, să se vîndă la Paris. Oficialii francezi au cerut şi obţinut sprijin în obţinerea de informaţii privind recrutarea şi transportul tinerelor în străinătate, audierea victimelor revenite în ţară şi identificarea altor persoane care au avut tangenţă cu reţelele de trafic de persoane.