Procesul popilor violatori. „Regretăm profund suferințele cauzate și sminteala produsă. Ne cerem iertare pentru răul produs”

Recenta condamnare de pe data de 30 aprilie 2025, la Înalta Curte de Casație și Justiție, a lui Cristian Jitaru, fost arhimandrit al Episcopiei Huşilor – 14 ani și două luni de detenție și a ex-episcopului de Huși, Corneliu Bârlădeanu – 8 ani, care au fost acuzați că au violat câțiva seminariști, a generat și o reacție a forului bisericesc menționat.

Primul dintre condamnații definitiv are 47 de ani și este din comuna nemțeană Pângărați, iar celălalt (58 de ani), se retrăsese la seculara Mănăstire Văratec, iar în ultima zi a lunii trecute au ajuns în detenție, la Penitenciarul Bacău. În comunicatul Episcopiei Hușilor se arată că faptele comise de foștii „șefi” sunt reale, au lezat imaginea Bisericii și nu puteau fi anticipate.

Prezentăm integral comunicatul: „Episcopia Hușilor a luat act de hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, de condamnare a fostului episcop de Huși, Onilă Corneliu, și a numitului Jitaru Sebastian și de finalizarea acestui proces care, din nefericire, confirmă indubitabil faptele extrem de grave și imorale săvârșite de cei doi condamnați.

Amintim că, începând cu luna august 2017, Episcopia Hușilor nu a mai avut niciun fel de legătură cu susnumiții. Așa cum am menționat și în luările de poziție anterioare, considerăm că gravitatea faptelor celor doi este sporită de statutul pe care l-au avut, de slujitori ai Bisericii, care aveau menirea să fie, prin excelență, exemple de moralitate și de respect față de demnitatea persoanei umane.

De aceea, regretăm profund suferințele cauzate victimelor, precum și sminteala produsă de acest caz greu de imaginat sau de anticipat, precizând, încă o dată, faptul că nicio instituție nu poate fi confundată cu o persoană, indiferent de poziția vremelnică avută și de ceea ce pretindea că reprezintă.

În același timp, avem o responsabilitate spirituală asupra tuturor celor care privesc înspre slujitorii Bisericii ca înspre repere ale asumării și punerii în practică a unei concepții de viață creștină, inspirată din Evanghelie, care condamnă, cu fermitate, orice formă de abuz și nedreptate, răsunându-ne în conștiință, cu fiecare sminteală creată, cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „căci numele lui Dumnezeu din pricina voastră, este hulit între neamuri” (Romani 2, 24).

Delimitându-ne total de faptele săvârșite de cele două persoane acum condamnate, ne cerem iertare pentru tot răul produs de către aceștia, în primul rând victimelor, dar și tuturor celor care, interacționând cu acest caz cutremurător și smintitor, ar fi putut pune la îndoială rolul și locul Bisericii în viața credincioșilor și a societății.

În egală măsură, ne manifestăm întreaga compasiune și înțelegere față de persoanele vătămate, suntem deplin solidari cu acestea, conștientizând dramele la care au fost supuse. Episcopia Hușilor a luat act și de dispoziția instanței prin care instituția noastră, în calitate de persoană responsabilă civilmente, a fost obligată la repararea, în solidar, a prejudiciului material cauzat victimelor.

Subliniem, cu toată claritatea, că această hotărâre nu reflectă o culpă morală sau instituțională a Episcopiei Hușilor, ci este expresia unei norme legale care angajează răspunderea civilă pentru fapta altuia, fără a presupune implicarea, acceptarea sau cunoașterea prealabilă a faptelor săvârșite de cei doi condamnați. Răspunderea civilă este atrasă ca un mecanism automat de compensație, potrivit legii, cu un potențial rol reparator eficient, victimele evitând astfel insolvabilitatea celor doi condamnați.

Din acest motiv, Episcopia Hușilor a contestat, la vremea cuvenită, îndeplinirea condițiilor legale privind atragerea răspunderii solidare, ca parte responsabilă civilmente. Gestionând patrimoniul Bisericii, Episcopia Hușilor are responsabilitatea administrării acestuia într-o manieră în care să răspundă cât mai optim și transparent lucrării social-filantropice, pastorale, culturale și edilitare a Eparhiei, în acord cu nevoile credincioșilor, iar nu să suporte prejudiciile create de cei care, în contradicție flagrantă cu menirea lor, au săvârșit abuzuri sexuale.

Vina le aparține în mod exclusiv celor două persoane condamnate. Episcopia Hușilor are drept de regres împotriva celor doi, urmând să analizeze pașii procedurali pentru a uza de acesta. În contextul  celor menționate, ne rezervăm dreptul de a nu dezvolta mai mult acest subiect, în afara celor deja precizate”.

„Drumul” spre inculpare și condamnare

În acest caz, două dintre victime (se presupune că au fost mult mai multe, dar nu au fost depuse plângeri) au cerut despăgubiri de câte 50.000 de euro, iar a treia 70.000 de euro. Imensul scandal sexual de la vârful Bisericii Ortodoxe Române a izbucnit în 2017, când episcopul de atunci al Huşilor, Corneliu Bârlădeanu, a fost şantajat de arhimandritul Episcopiei Huşilor, Sebastian Cristi Jitaru, şi de alţi doi preoţi.

Ei intraseră în posesia unui film în care înaltul prelat apărea în ipostaze intime cu un tânăr. Procesul de şantaj s-a sfârşit în 2019, prin condamnarea celor trei făptaşi, însă acest caz a fost punctul de plecare al altui dosar penal, episcopul şi arhimandritul (FOTO – Adevărul.ro) fiind trimişi în judecată la finalul anului 2020. Erau acuzaţi că au violat trei elevi de la Seminarul Teologic Huşi.

În 2021, dosarul de viol al lui Bârlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă şi al fostului arhimandrit, Cristi Jitaru, lua o întorsătură neaşteptată în procedura de Cameră preliminară. La cererea episcopului, speţa a fost strămutată de pe rolul Curţii de Apel Iaşi pe cel al Curţii de Apel Galaţi. Magistraţii acestei instanţe au conchis că sunt nereguli în actul de inculpare, „acesta nefiind apt să investească instanţa de judecată“.

Apoi, în mai 2020, anchetatorii au obţinut arestarea preventivă a celor doi, dar primul a fost eliberat de instanţa supremă, iar Jitaru a rămas după gratii, unde executa pedeapsa pentru că l-a şantajat pe episcop. În 2017, arhimandritul Jitaru, împreună cu alţi doi preoţi, Gheorghe Damian şi Mihail Bumbu, l-au şantajat pe episcop cu un film cu ipostaze intime şi nişte fotografii, cerând funcţii în ierahia bisericească, dar şi bani.

După ce fapta a fost reclamată, procesul s-a încheiat în martie 2019, arhimandritul având de executat 3 ani şi 6 luni de detenţie, iar ceilalţi câte 3 ani. Filmul folosit în şantaj avea să le dea altă lovitură de graţie episcopului şi arhimandritului. Cauza a reintrat în atenţia procurorilor, care iniţial au dat o soluţie de clasare, motivat de lipsa de probe, dar urmărirea penală a fost redeschisă, fiind emis rechizitoriul pentru agresiune sexuală şi viol.