Contactează-ne

Actualitate

Procesul pentru Chei se va relua

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Csaba Borboly, şeful CJ Harghita, nu renunţă ■ vrea Cheile Bicazului în Secuime ■ a fost introdusă o acţiune de contestaţie în anulare ■ procesul va avea loc la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ■

Procesul pentru stabilirea graniţei dintre judeţele Neamţ şi Harghita, în fapt pentru administrarea unui obiectiv turistic de mare interes în România, Cheile Bicazului, unul pierdut de către cel care l-a intentat, a fost redeschis de Csaba Borboly.

La începutul acestei săptămâni,, preşedintele CJ Harghita a depus o contestaţie în anulare, care se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva unei soluţii împotriva deciziei definitive şi irevocabile a Curţii de Apel Ploieşti, din iunie 2020, prin care judeţul Neamţ, prin comuna Bicaz Chei îi era reconfirmat dreptul de administrare a Cheilor Bicazului.

De altfel, acest demers al oficialului harghitean era anunţat imediat după soluţia magistraţilor prahoveni, care declara presei ungare că nu au fost luate „în considerare probe cu valoare 100%“. Prefectul de Neamţ, George Lazăr, avocat de profesie şi care a participat la procesul de la Curtea de Apel Ploieşti, susţine că demersul CJ Harghita nu are nicio şansă de reuşită şi aşteaptă să studieze motivele contestaţiei:

„Probabil un exemplar al contestaţiei în anulare va fi trimis şi la Prefectura Neamţ, noi fiind parte în acest proces şi voi afla motivele invocate. Consider că au zero şanse de reuşită. Ei pot face orice demersuri juridice, asta nu înseamnă şi că sunt întemeiate. Continuăm lupta pentru Cheile Bicazului“.

Procesele dintre cele două judeţe durează de circa 11 ani, iar pe 25 iunie 2020, Curtea de Apel Ploieşti a decis, prin sentinţă definitivă şi irevocabilă, că Cheile Bicazului şi cele 700 de hectare din împrejurimi aparţin comunei Bicaz-Chei, adică trec în administrarea CJ Neamţ.

Aceasta era soluţia în litigiu, după ce oficialii din Neamţ contestaseră sentinţa Tribunalului Prahova, din 12 iunie 2019, prin care zona defileului fusese „mutată“ în Secuime. Cu acest lucru nu este de acord Csaba Borboly, preşedintele CJ Harghita, care declara agenţiei de presă ungară MTI că va uza de o cale de atac extraordinară. „Bănuiesc că Curtea de Apel a exclus Consiliul Judeţean Harghita pentru a nu fi obligată să ia în considerare probele noastre cu valoare 100% la pronunţarea sentinţei.

Este un lucru cu atât mai ciudat dacă ţinem cont de faptul că judeţul Neamţ nu a fost exclus din proces. Excluderea CJ Harghita este ilegală pentru că există mai multe acte normative care dispun reglementarea disputelor legate de graniţa dintre localităţi situate la periferia judeţelor cu implicarea consiliilor judeţene“, afirma Csaba Borboly.

„Şi-au atacat în instanţă propriul lor proces verbal“

La debutul proceselor, conducerea CJ Harghita şi Primăria Gheorgheni susţineau că zona Cheilor Bicazului le aparţine, deoarece ar fi făcut parte prin tradiţie din aşa-zisul Ţinut Secuiesc.

În 1998, oficiile de cadastru din cele două judeţe au încheiat un proces-verbal conform căruia aria defileului aparţine comunei nemţene Bicaz Chei, actul a fost semnat de ambele părţi, dar s-a ajuns în situaţia ca diverşi oficiali din Harghita să ceară anularea documentului, de unde şi multitudinea de litigii de graniţă. În procesul de anul trecut, Tribunalul Prahova anula procesul-verbal şi stabilea alt hotar, lucru contestat de Oficiul Cadastru Neamţ, Consiliul Judeţean, Prefectura şi Primăria Bicaz Chei. Iar Curtea de Apel Ploieşti a desfiinţat, ca neconformă, sentinţa anterioară, prin care Cheile Bicazului aparţineau în totalitate de judeţul Harghita, adică defileul era „mutat“ în administrarea municipiului Gheorgheni.

Codul de procedură civilă stipulează că o contestaţie în anulare poate fi utilizată pentru cauze restrictive, iar respingerea cererii de intervenţie în cadrul unui proces nu se regăseşte printre acestea. Litigiul pentru stabilirea graniţei dintre judeţe durează de aproximativ 11 ani, mai toate procesele fiind intentate de reprezentanţii Harghitei sau de Primăria Gheorgheni. În motivarea primei instanţe se invoca drept „act relevant“ HG 540/2000 (care stabilea reţeaua de drumuri naţionale) şi nu Legea 2/1968, ce stabilea traseele de hotar fixate cu ocazia delimitării teritoriului administrativ al României.

„E surprinzător, pentru că judecătorii s-au orientat după o hotărâre din 2000, privind «aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice». Hotarul care a fost aşa şi pe timpul regiunilor, când era hotar între fosta Regiune Autonomă Maghiară Mureş şi Regiunea Bacău (din care făcea parte şi Neamţul – n.r.). Cheile sunt în totalitate la Neamţ. Se cheamă Cheile Bicazului şi nu Cheile Gheorgheniului sau ale Harghitei“, susţinea Simion Stâncel, şeful Oficiului de Cadastru Neamţ. Primarul de la Gheorgheni, Janos Mezei, afirma că şi-a dat seama cu câţiva ani în urmă că ceva era în „neregulă“ cu limitele dintre cele două judeţe, care ar fi fost modificate.

Cu această susţinere nu era de acord primarul din Bicaz Chei, Gheorghe Oniga, care preciza că delimitarea s-a făcut în 1998, iar procesul verbal încheiat atunci a fost semnat de ambele părţi, ajungându-se apoi ca cei din Harghita să-şi conteste propriul document: „Litigiul a apărut de la o grăniţuire din 1998, lucrare făcută de oraşul Gheorgheni. S-a intocmit un proces verbal atunci, s-a făcut o grăniţuire cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat şi noi, ca vecini, au semnat şi ei, ca vecini şi până la urmă şi-au contestat propriul proces verbal. Cu câţiva ani în urmă şi-au atacat în instanţă propriul lor proces verbal, incheiat şi făcut de ei“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 3 cazuri noi. Naţional – 2.844 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la nivelul judeţului au fost înregistrate în total 5.477 de cazuri, iar incidenţa este de 1,75 la mie

Până pe 26 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 212.492 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

151.811 pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.844 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

 

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 357 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

 

Până astăzi, 6.470 de  persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 25.10.2020 (10:00) – 26.10.2020 (10:00) au fost raportate 79 de decese (45 bărbați și 34 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 5 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 7 decese  la categoria de vârstă 50-59 de ani, 21 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 21 decese la categoria de peste 80 de ani.

76 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.726. Dintre acestea, 823 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.064.698 de  teste. Dintre acestea, 8.709 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 6.229 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.480 la cerere.

Pe teritoriul României, 25.781 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.963 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 54.855 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 51 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.475 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 7.110 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.704.050 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 11 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.851  de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.934 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.017 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican și Portugalia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Citește știrea

Actualitate

Arestare după o răzbunare cu foc

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un tănăr din Piatra Neamţ a ajuns după gratii după un incident petrecut la începutul lunii ■ după o ceartă cu cunoscut, autorul a incendiat o anexă gospodărească ■

Un tînăr în vîrstă de 28 de ani, din Piatra Neamţ, a ajuns după gratii, în sarcina fiind reţinute două infracţiuni, violare de domiciliu şi distrugere prin incendiere. Pe scurt, inculptul s-a certat cu un individ, iar într-un cces de furie, a intrat în gospodăria omului şi a provocat un incendiu.

„În temeiul art. 226 din Codul de procedură penală, raportat la art. 203, alin. 3 din Codul de procedură penală, art. 202, alin. 1, 2, 3 şi 4 litera e din Codul de procedură penală, art. 223, alin. 2, din Codul de procedură penală, admite propunerea formulată de Parchetul de pe lîngă Judecătoria Tîrgu Neamţ avînd ca obiect luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul Stan Ioan. Dispune arestarea preventivă a inculpatului Stan Ioan, cercetat în dosar nr. 1801/P/2020 al Parchetului de pe lîngă Judecătoria Tîrgu Neamţ, pentru săvîrsirea infracţiunilor de distrugere, prev. de art. 253, alin. 1 şi 4 din NCP şi violare de domiciliu, prev. de art. 224, alin. 1 şi 2 din NCP. Cu aplicarea art. 38, alin. 1, din NCP pentru o perioadă de 30 de zile, începînd cu data de 22.10.2020, pînă la data de 20.11.2020. Dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă a inculpatului Stan Ioan“, conform Judecătoriei Tîrgu Neamţ.

Conform actelor de urmărire penală, faptele au avut loc pe 2 octombrie 2020, cînd pe fondul unor neînţelegeri cu fiul unui bărbat în vîrstă de 69 de ani, inculpatul s-ar fi deplasat la imobilul celui din urmă, unde ar fi incendiat o anexă a locuinţei, după care a părăsit locul faptei. Pe 21 octombrie, în baza activităţilor investigative desfăşurate de oamenii legii, aceştia din urmă au reuşit identificare persoanei bănuite de comiterea faptelor, în localitatea Girov.

Tînărul a fost dus la sediu, la audieri, apoi a fost reţinut pentru 24 de ore. Ulterior a fost prezentat în faţa magistraţilor de la Judecătoria Tîrgu Neamţ, care au dispus privarea de libertate. Decizia nu este definitivă şi a fost atacată deja de inculpat, urmînd ca în cauză să se pronunţe Tribunalul Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Guvernul Ludovic Orban reuşeşte să proiecteze o nouă generaţie de sacrificiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

În cele aproape 11 luni de guvernare, Guvernul Orban a reuşit doar să crească datoria României cu 9,6 miliarde de euro. Această datorie va trebui s-o plătim noi, populaţia României, intrând într-o spirală a privaţiunilor, ca pe vremea lui Ceauşescu.

Este de la sine înţeles că noul val al privaţiunilor poate fi acceptat de populaţie doar în condiţia în care ştie precis pe ce s-au cheltuit aceşti bani. Nici prin comunicare directă şi nici prin reprezentanţii noştri din Parlament, deputaţii şi senatorii trimişi acolo, Guvernul Orban nu a catadixit să ne explice unde s-au dus cele 9,6 miliarde de euro. Până acum, de cinci ori a fost invitat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, la Parlament, pentru a oferi explicaţiile care se impun, dar tot de atâtea ori acesta s-a şters la fund cu invitaţia.

Aroganţa fără margini a Guvernului Orban, de a refuza justificarea cheltuielilor făcute, este cauţionată de Preşedintele Iohannis, sugerându-ne astfel că datoria externă trebuie s-o plătim, fără a crâcni şi a cere socoteală. Este posibil ca creşterea datoriei externe să fie justificată, dar aceasta nu se ştie, iar Klaus Iohannis este adeptul perceptului „Crede şi nu cerceta“, deşi nici Biblia sau Sfânta Scriptură nu fac astfel de trimiteri. O generaţie, căreia i se impun privaţiuni neasumate, este o generaţie de sacrificiu. Şi când te gândeşti că pandemia era deajuns…

Pentru USR-PLUS, Ludovic Orban este „nedigerabil“ iar Klaus Iohannis este „irelevant“

Zilele trecute, în plină ascensiune a pandemiei, Preşedintele Iohannis şi-a ţinut ciclica sa conferinţă de presă de la Cotroceni. De acolo, a transmis trei „mesaje de liniştire“ a populaţiei, îngrijorată de cele 5.000 de cazuri de îmbolnăviri şi cele 98 de decese, pe motive de COVID-19, din ziua respectivă.

Primul mesaj, că trebuie să purtăm mască, să ne spălăm pe mâini şi să ne distanţăm fizic de alte persoane. Ne-a explicat că el a respectat aceste reguli şi iată că nu s-a îmbolnăvit. Nimic nou sub soare, regulile acestea au fost aplicate şi la prima pandemie de ciumă din perioada 1817-1824. Al doilea mesaj, că pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, vor avea loc obligatoriu alegeri parlamentare.

Altfel, democraţia propusă de el se va duce de râpă. Pe 6 decembrie, în plină pandemie, va fi relaxare totală. Avem dezlegare pentru plimbările la secţiile de votare, pentru hramuri şi onomastici, dar şi pentru parangheliile câştigătorilor alegerilor. Şi al treilea mesaj, că „pesede-ul“ dar şi partidele care îl susţin, trebuie să-şi piardă substanţial ponderea în Parlament, până la dispariţia lor, în favoarea liberalilor săi. Preşedintele e convins că noul Parlament va fi mult mai apreciat de către populaţie, dacă în toată mediocritatea lui va domina mediocritatea liberală. Fără să se sinchisească că stă cu talpa pe grumazul Constituţiei, deşi alegerile încă nu au avut loc, preşedintele a precizat că viitorul prim ministru va fi tot Ludovic Orban, indiferent de scor.

După cum pe 26 septembrie, preşedintele l-a invitat pe Nicuşor Dan la Cotroceni, pentru a ne indica pe cine trebuie să-l votăm, mizând pe puterea exemplului personal, tot aşa, acum ni-l indică pe Ludovic Orban. Auzind decizia prezidenţială, liderii USR-PLUS ne anunţă public că nu vor susţine preocuparea lui Klaus Iohannis de a-l reinstala pe Orban ca premier, după alegeri. Pentru USR-PLUS, fixaţia preşedintelui Iohannis, pentru un nou Guvern Orban III , a devenit „irelevantă“. Aceştia îl vor ca premier pe Dacian Cioloş, dacă Iohannis vrea o nouă majoritate în Parlament, Ludovic Orban fiind nedigerabil. Nici măcar liderii PSD nu au reuşit să aibă o astfel de performanţă, aceea de a reacţiona dur la pretenţiile neconstituţionale ale lui Iohannis.

După alegeri, aritmetica arată că PNL nu va reuşi să facă o majoritate în Parlament fără USR-PLUS şi PMP. Mizând în continuare pe nedigerabilul Ludovic Orban, rezultă că Klaus Iohannis mizează, pe următorii patru ani, ca „Guvernul Meu“ să fie, ca şi până acum, un guvern minoritar. Ar fi prea de tot ca în următorii patru ani, România să fie dominată de tandemul format dintr-un „irelevant“ şi un „nedigerabil“. Să fie administrată de un guvern minoritar sau cu susţineri de conjunctură, iar noi să fim tocaţi zilnic cu predici despre „pesedeu“.

Noul Parlament, la fel de slab ca precedentele

Listele candidaţilor pentru noul Parlament sunt afişate. Nu ne rămâne decât să ne înşirăm ca oile la strunga secţiilor de votare, ca să le validăm, aşa cum ni le-au scris liderii partidelor. Parcurgi cu ochii aceste liste şi nu-ţi poţi reprima o nedumerire.

Oare care dintre virtuţile fiecărui candidat au contat mai mult în ochii liderilor, pentru ca aceştia să aibă curajul sau, după caz, tupeul să ne declare că liste mai bune de atât nu se puteau întocmi? Este nedumerirea firească, care ne încearcă atunci, când parcurgând listele, constatăm că în marea lor majoritate numele trecute în zona eligibilă nu ne spun nimic sau mai nimic, veritabile esenţe de mediocritate, care blochează meritocraţia.

Mizând pe reflexul alegătorului, de a aplica ştampila doar pe siglă, liderii partidelor înghesuie sub această siglă toate murăturile din preajma lor, contribuind astfel la scăderea continuă a cotei de încredere în instituţia Parlamentului. Fantezia acestor lideri a fost mai mult decât debordantă. Pe ici, pe colo, prin zona neeligibilă a listelor, este strecurat câte un nume, care chiar sa remarcat prin ceva notabil şi ar merita să acceadă în Parlament.

Dar trebuie să fii conştient că aceste nume reprezintă doar nada de sacrificiu, care să asigure nulităţilor din vârful listei numărul de voturi necesare pentru accesul în Parlament. Înainte de a pune ştampila, pe un astfel de simulacru al democraţiei, te întrebi cu ce se va deosebi noul Parlament, faţă de cel vechi. Te întrebi, câţi dintre noii parlamentari vor migra în următorii patru ani, plecând cu votul tău de la un partid la altul, fără să te întrebe. Promiscuitatea electorală a devenit tradiţie, ridicând cota neîncrederii populaţiei în Parlament, peste pragul de 80%.

În circumstanţele existenţei pandemiei coronavirusului COVID-19, se propagă soluţia introducerii votului prin corespondenţă. România este încă departe de a organiza şi gestiona corespunzător votul prin corespondenţă, în care nu are încredere nici măcar Donald Trump, preşedintele Americii. Votul prin corespondenţă ar constitui o sursă suplimentară de fraudă electorală, cu care liberalii ar putea câştiga alegerile pe care le organizează. Exact ca în perioada interbelică.

Citește știrea

Trending