Procesul lui Saddam Hussein a fost amînat

• începerea procesului a fost urmãritã cu interes maxim în statele arabe

La Bagdad a început miercuri procesul intentat fostului presedinte al Irakului, Saddam Hussein. Acuzat de uciderea a peste 140 de siiti, într-un incident petrecut în 1982, Saddam Hussein a pledat nevinovat. El a refuzat sã-si confirme identitatea. „Nu recunosc autoritatea instantei, nici actiunea agresivã initiatã împotriva mea, o actiune nulã si neavenitã, bazatã pe minciuni“, a spus fostul lider irakian. Judecarea procesului s-a amînat pentru sfîrsitul lunii noiembrie.

Filmul primei zile a procesului Sesiunea de deschidere a procesului intentat fostului presedinte irakian a durat în jur de trei ore. Putin dupã ora prînzului, ora Bagdadului, fostul lider irakian a fost escortat în sala de judecatã împreunã cu sapte fosti colaboratori. Îmbrãcat în cãmasã albã si hainã neagrã, cu un exemplar al Coranului sub brat, Saddam Hussein a pãrut destul de sigur pe sine. Si totusi, fatã de ultima sa aparitie, mai slab si îmbãtrînit. La audierile de miercuri, Saddam Hussein a fost întrebat în mai multe rînduri sã spunã cum îl cheamã. „Mã cunosti, esti irakian si stii cine sînt“, se relateazã cã ar fi rãspuns Sadam Hussein. Schimbul de replici a continuat în aceeasi notã vreme de cîteva minute. „Nu voi da socotealã în fata acestei asa-zise curti“ a spus fostul lider irakian, asezîndu-se jos. „Cine esti? Cum te numesti?“ a insistat judecãtorul. „Îmi mentin drepturile constitutionale de presedinte al Irakului“, a rãspuns Saddam Hussein. Întrebat dacã pledeazã vinovat ori nevinovat, Saddam Hussein a rãspuns, de data aceasta fãrã a se mai ridica: „nevinovat“. A urmat apoi rîndul acuzãrii.

Acuzarea Procurorul a început sã citeascã o lungã listã de acuzatii cu privire la presupuse crime puse pe seama fostului presedinte irakian, inclusiv persecutarea kurzilor irakieni, crimele împotriva Iranului si invadarea Kuweit-ului. Un avocat al apãrãrii a intervenit, amintind acuzãrii cã se judecã un singur caz, cel de la Dujail. În acest prim proces intentat împotriva sa, fostul presedinte irakian este acuzat cã a ordonat uciderea a peste 140 de siiti în anul 1982. Crimele ar fi avut loc dupã tentativa de asasinat asupra sa în orasul Dujail, situat la nord de Bagdad. Cei cinci judecãtori din completul de judecatã au decis amînarea procesului. Potrivit declaratiilor ulterioare, a reiesit cã amînarea s-a datorat faptului cã multi martori s-au temut sã aparã la proces. Aceasta desi boxa martorilor e protejatã cu pereti antiglont cît si cu perdele, astfel încît sã nu fie recunoscutã identitatea celor prezenti.

Procesul, urmãrit cu interes în statele arabe Transmis în direct, procesul lui Saddam Hussein a fost urmãrit cu interes în cele mai multe state arabe, cu sentimente diferite. Unii îl considerã pe Saddam un simbol al rezistentei si mîndriei arabe, în timp ce altii îl vãd ca pe un dictator care si-a oprimat propriul popor. Regimul de 30 de ani al lui Saddam Hussein a schimbat definitiv lumea arabã în general, de aceea nu e de mirare cã procesul a stîrnit un interes considerabil. Televiziunile Al Jazeera si Al Arabia au difuzat în direct luãrile de pozitie din prima zi a procesului, în timp ce ziarele de largã circulatie în zonã, precum Al Hayat, si-au dedicat numeroase pagini analizelor si comentariilor pe marginea acestui subiect. Cei mai interesati par sã fie arabii a cãror viatã a fost afectatã în mod direct de politica lui Saddam Hussein. În Iordania, o tarã unde au plecat numerosi irakieni persecutati de fostul regim irakian, pot fi întîlniti numerosi refugiati care salutã deschiderea procesului si îsi declarã sprijinul pentru o executie cît mai rapidã. Si în Kuweit, o tarã ocupatã timp de 7 luni de trupele lui Saddam la începutul primului rãzboi din Golf, memoriile sînt încã dureroase. Procesul este urmãrit de multi care spun cã nici mãcar pedeapsa capitalã nu ar fi suficientã pentru crimele comise pe vremea fostului dictator. O bunã parte dintre iranieni, în special cei vîrstinici, au stat lipiti de televizoare. Un profesor de la Universitatea din Teheran afirmã cã tara sa ar trebui chiar sã aibã de jucat un rol în formularea acuzatiilor. În memoria iranienilor sînt încã vii cei 8 ani de rãzboi, de moarte si de distrugere, generate de încercarea lui Saddam Hussein de a cuceri tara vecinã. La rîndul sãu Israelul, tinta a 39 de rachete Scud în timpul primului rãzboi din Golf, a urmãrit cu satisfactie deschiderea procedurilor de la Bagdad. Presedintele comitetului de politicã externã din parlamentul israelian spune cã procesul ar trebui sã le dea de gîndit altor lideri din regiune care au ambitii dictatoriale. El se referea direct la presedintele sirian Basar Al Assad. De altfel, în state precum Siria sau Egipt procesul nu e prea mediatizat, ziarele rezumîndu-se a da stirea respectivã fãrã a face aprecieri suplimentare. În schimb în teritoriile palestiniene pot fi gãsiti cei mai entuziasti suporteri ai lui Saddam. Palestinienii îl considerã încã pe fostul lider un erou arab si îsi amintesc de faptul cã acesta oferea cîte 15 mii de dolari famiiilor atentatorilor anti-israelieni, precum si burse de studii studentilor palestinieni. Saddam este considerat încã de palestinieni un campion al cauzei lor la Natiunile Unite si în disputele cu tãrile occidentale.