Procesiune istorică cu racla moaştelor Sfintei Parascheva

■ racla a părăsit Cadredala Mitropolitană din Iaşi pentru a treia oară în aproape 380 de ani ■ procesiunea a fost organizată discret, din raţiuni ce au ţinut de respectarea măsurilor impuse de coronavirus ■ convoiul cu moaştele au trecut prin Roman, localităţile de pe traseul spre Piatra Neamţ, apoi din Tîrgu Neamţ la mănăstirile Agapia şi Văratec ■

Moaştele Sfintei Paraschieva au fost aduse în pelerinaj prin judeţul Neamţ, procesiunea religioasă având loc duminică, 5 aprilie, prin diverse localităţi, după ce a mai trecut prin judeţele Iaşi şi Botoşani.

Decizia a fost luată de IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, fiind una de ordin spiritual, pentru a întări credinţa oamenilor că se va trece peste aceste momente grele şi de a sprijini şi prin prezenţa Ocrotitoarei Moldovei lupta purtată de cadrele medicale şi de autorităţi pentru combaterea epidemiei de coronavirus.

De la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, cortegiul cu moaştele ocrotitoarei Moldovei, căreia i se mai spune şi Sfînta Vineri, a luat calea Neamţului intrînd în judeţ pe E 85 şi a străbătut localităţile de pe traseul dintre municipiile Roman şi Piatra Neamţ, apoi din Tîrgu Neamţ spre mănăstirile Agapia şi Văratec.

Credincioşii au întîmpinat procesiunea în faţa curţilor sau de la geamurile şi balcoanele apartamentelor, respectîndu-se regulile impuse de starea de urgenţă, iar la trecerea prin localităţi s-au tras clopotele. Acţiunea a avut avizul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit preotului Constantin Sturzu, purtător de cuvînt al Arhiepiscpiei Iaşilor:

„Racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a mers în acest inedit pelerinaj după ce s-a primit avizul Ministerului Afacerilor Interne. Pentru a ne asigura că, pe parcursul traseului, nu se va aduce nici un fel de atingere măsurilor luate de autorităţi pentru combaterea epidemiei cu care ne confruntăm, s-a luat decizia de a nu anunţa public nici data desfăşurării evenimentului, nici traseul.

Nu a fost propriu-zis o procesiune întrucît totul s-a desfăşurat fără închinarea credincioşilor la sfintele moaşte, fără participare colectivă, fără slujbe oficiate. De altfel, maşina care purta racla cu sfintele moaşte doar a încetinit în dreptul unor lăcaşe de cult sau aşezăminte spitaliceşti.

Menţionez că mai mulţi clerici şi credincioşi din cele trei judeţe au cerut acest sprijin duhovnicesc, datoria lor fiind în deplină concordanţă şi cu intenţia Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei de a înlesni aceată binecuvîntare, această prezenţă vindecătoare a Sfintei Parascheva“, a declarat Constantin Sturzu. IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a explicat misiunea acestei procesiuni „vindecătoare de suflete“.

„A fost o mărturie despre un adevăr al bisericii şi anume acela prin care Creştinul are două arme în orice situaţie, dar mai ales în situaţii dificile. Prima armă este arma omenească. În contextul nostru, o armă cu trei tăiuşuri: distanţare socială, igienă şi tratament medical adecvat. Creştinul are însă şi o altă armă, arma cea dumnezeiască: Sfînta Liturghie, Spovedania Dumnezeiască, Împărtăşania, Cinstirea Sfintelor Moaşte, Ocrotirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, pentru că Biserica este şi spital duhovnicesc. Procesiunea cu deplasarea Sintelor Moaşte este o mărtuirisire a acestui spital duhovnicesc spre care se cuvine să alergăm, tot timpul, dar mai ales în momernte grele precum acesta“, a declarat mitropolitul.

O altă procesiune a avut loc în timpul secetei din 1947

Moaştele au poposit pentru cîteva clipe şi la Centrul Eparhial Roman, unde au fost întîmpinate de IPS Părinte Arhiepiscop Ioachim şi obştea monahală. „Catedrala arhiepiscopală din Roman a fost pusă sub ocrotirea Sfintei Parascheva încă dinainte ca sfintele sale moaşte să fie aduse în Moldova, fapt menţionat într-un uric din vremea lui Alexandru cel Bun, de la începutul secolulului al XV-lea (1408).

Cu binecuvîntarea şi în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost dusă în mai multe oraşe şi localităţi din Moldova. Ocrotitoarea Moldovei a mers în pelerinaj, preţ de cîteva ore, în principalele oraşe din judeţele Iaşi, Neamţ şi Botoşani, precum şi în localităţile rurale aflate pe traseu.

Traseul a cuprins, pe rînd, şi mai multe mănăstiri din cele trei judeţe. În dreptul locaşurilor de cult, sfintele moaşte au fost întîmpinate în sunet de clopot, iar preoţii au ieşit cu Sfînta Evanghelie. De remarcat că, în decurs de aproape 380 de ani, de când moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iaşi, procesiunea de la Neamţ este a treia în care racla a părăsit oraşul de sub Copou.

Conform Basilica.ro, în primăvara anului 1944, cînd se punea problema ca populaţia Iaşului să fie evacuată din cauza războiului, moaştele au duse la Mănăstirea Samurcăşeşti, lângă Bucureşti şi s-au întors la Iaşi pe 26 noiembrie, acelaşi an. Apoi, în vara cumplitului an 1947, credincioşii au solicitat mitropoliei să fie scoase moaştele Sfintei şi aduse în procesiune prin satele pîrjolite de secetă şi distruse de război.

Atunci a avut loc cea mai mare procesiune din Moldova, prin judeţele Iaşi, Vaslui, Roman, Bacău, Neamţ şi Baia (Fălticeni). După cum se ştie, racla a fost adusă la Iaşi în anul 1641, de către domnul Vasile Lupu şi depuse în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Sfînta s-a născut la sfârşitul secolului al X-lea, în satul Epivat, Tracia, în Inperiul Roman de Răsărit, nu departe de Constantinopol, ziua de pomenire fiind 14 octombrie, data decesului, în secolul al XI-lea.