Contactează-ne

Actualitate

Procesiune istorică cu racla moaştelor Sfintei Parascheva

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ racla a părăsit Cadredala Mitropolitană din Iaşi pentru a treia oară în aproape 380 de ani ■ procesiunea a fost organizată discret, din raţiuni ce au ţinut de respectarea măsurilor impuse de coronavirus ■ convoiul cu moaştele au trecut prin Roman, localităţile de pe traseul spre Piatra Neamţ, apoi din Tîrgu Neamţ la mănăstirile Agapia şi Văratec ■

Moaştele Sfintei Paraschieva au fost aduse în pelerinaj prin judeţul Neamţ, procesiunea religioasă având loc duminică, 5 aprilie, prin diverse localităţi, după ce a mai trecut prin judeţele Iaşi şi Botoşani.

Decizia a fost luată de IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, fiind una de ordin spiritual, pentru a întări credinţa oamenilor că se va trece peste aceste momente grele şi de a sprijini şi prin prezenţa Ocrotitoarei Moldovei lupta purtată de cadrele medicale şi de autorităţi pentru combaterea epidemiei de coronavirus.

De la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, cortegiul cu moaştele ocrotitoarei Moldovei, căreia i se mai spune şi Sfînta Vineri, a luat calea Neamţului intrînd în judeţ pe E 85 şi a străbătut localităţile de pe traseul dintre municipiile Roman şi Piatra Neamţ, apoi din Tîrgu Neamţ spre mănăstirile Agapia şi Văratec.

Credincioşii au întîmpinat procesiunea în faţa curţilor sau de la geamurile şi balcoanele apartamentelor, respectîndu-se regulile impuse de starea de urgenţă, iar la trecerea prin localităţi s-au tras clopotele. Acţiunea a avut avizul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit preotului Constantin Sturzu, purtător de cuvînt al Arhiepiscpiei Iaşilor:

„Racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a mers în acest inedit pelerinaj după ce s-a primit avizul Ministerului Afacerilor Interne. Pentru a ne asigura că, pe parcursul traseului, nu se va aduce nici un fel de atingere măsurilor luate de autorităţi pentru combaterea epidemiei cu care ne confruntăm, s-a luat decizia de a nu anunţa public nici data desfăşurării evenimentului, nici traseul.

Nu a fost propriu-zis o procesiune întrucît totul s-a desfăşurat fără închinarea credincioşilor la sfintele moaşte, fără participare colectivă, fără slujbe oficiate. De altfel, maşina care purta racla cu sfintele moaşte doar a încetinit în dreptul unor lăcaşe de cult sau aşezăminte spitaliceşti.

Menţionez că mai mulţi clerici şi credincioşi din cele trei judeţe au cerut acest sprijin duhovnicesc, datoria lor fiind în deplină concordanţă şi cu intenţia Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei de a înlesni aceată binecuvîntare, această prezenţă vindecătoare a Sfintei Parascheva“, a declarat Constantin Sturzu. IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a explicat misiunea acestei procesiuni „vindecătoare de suflete“.

„A fost o mărturie despre un adevăr al bisericii şi anume acela prin care Creştinul are două arme în orice situaţie, dar mai ales în situaţii dificile. Prima armă este arma omenească. În contextul nostru, o armă cu trei tăiuşuri: distanţare socială, igienă şi tratament medical adecvat. Creştinul are însă şi o altă armă, arma cea dumnezeiască: Sfînta Liturghie, Spovedania Dumnezeiască, Împărtăşania, Cinstirea Sfintelor Moaşte, Ocrotirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, pentru că Biserica este şi spital duhovnicesc. Procesiunea cu deplasarea Sintelor Moaşte este o mărtuirisire a acestui spital duhovnicesc spre care se cuvine să alergăm, tot timpul, dar mai ales în momernte grele precum acesta“, a declarat mitropolitul.

O altă procesiune a avut loc în timpul secetei din 1947

Moaştele au poposit pentru cîteva clipe şi la Centrul Eparhial Roman, unde au fost întîmpinate de IPS Părinte Arhiepiscop Ioachim şi obştea monahală. „Catedrala arhiepiscopală din Roman a fost pusă sub ocrotirea Sfintei Parascheva încă dinainte ca sfintele sale moaşte să fie aduse în Moldova, fapt menţionat într-un uric din vremea lui Alexandru cel Bun, de la începutul secolulului al XV-lea (1408).

Cu binecuvîntarea şi în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost dusă în mai multe oraşe şi localităţi din Moldova. Ocrotitoarea Moldovei a mers în pelerinaj, preţ de cîteva ore, în principalele oraşe din judeţele Iaşi, Neamţ şi Botoşani, precum şi în localităţile rurale aflate pe traseu.

Traseul a cuprins, pe rînd, şi mai multe mănăstiri din cele trei judeţe. În dreptul locaşurilor de cult, sfintele moaşte au fost întîmpinate în sunet de clopot, iar preoţii au ieşit cu Sfînta Evanghelie. De remarcat că, în decurs de aproape 380 de ani, de când moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iaşi, procesiunea de la Neamţ este a treia în care racla a părăsit oraşul de sub Copou.

Conform Basilica.ro, în primăvara anului 1944, cînd se punea problema ca populaţia Iaşului să fie evacuată din cauza războiului, moaştele au duse la Mănăstirea Samurcăşeşti, lângă Bucureşti şi s-au întors la Iaşi pe 26 noiembrie, acelaşi an. Apoi, în vara cumplitului an 1947, credincioşii au solicitat mitropoliei să fie scoase moaştele Sfintei şi aduse în procesiune prin satele pîrjolite de secetă şi distruse de război.

Atunci a avut loc cea mai mare procesiune din Moldova, prin judeţele Iaşi, Vaslui, Roman, Bacău, Neamţ şi Baia (Fălticeni). După cum se ştie, racla a fost adusă la Iaşi în anul 1641, de către domnul Vasile Lupu şi depuse în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Sfînta s-a născut la sfârşitul secolului al X-lea, în satul Epivat, Tracia, în Inperiul Roman de Răsărit, nu departe de Constantinopol, ziua de pomenire fiind 14 octombrie, data decesului, în secolul al XI-lea.

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 92 cazuri noi. Naţional – 4.076 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ rata de infectare este de 1,93 la mia de locuitori ■ la nivel naţional, în ultimele 24 de ore au fost raportate 164 decese ■

Până pe 14 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.016.449 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 

920.653 de pacienți au fost declarați vindecați. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.076 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 815 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 25.605 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 13.04.2021 (10:00) – 14.04.2021 (10:00) au fost raportate 164 de decese (88 bărbați și 76 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași,  Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 4 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 20 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 44 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 51 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 44 decese la categoria de peste 80 de ani.

153 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 7 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.  

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.360. Dintre acestea, 1.521 sunt internate la ATI.  

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.035.734 de teste RT-PCR și 737.768 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.409 teste RT-PCR (16.775 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.634 la cerere) și 10.797 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 58.453 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 15.599 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 47.088 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 131 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.549 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 593 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 13 aprilie, 5.373 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.060.850 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 5 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.501 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 127 în Franța, 3.118 în Germania,  93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia,  137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 46 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 13 în Cipru, 2 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 3 în Singapore, 3 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Croația și Finlanda. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 189 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Citește știrea

Actualitate

Demisie surprinzătoare de la şefia Publiserv

Știre publicată în urmă cu

în data de

George Triboi a demisionat de la conducerea Publiserv, societate subordonată Consiliului Local Piatra Neamţ. Acesta şi-a motivat gestul prin aceea că nu se mai simţea dorit în echipă şi a negat orice presiune ce s-ar fi făcut asupra sa pentru a recurge la acest gest.

În urmă cu ceva timp, primarul municipiului Piatra Neamţ, Andrei Carabelea, i-a cerut demisia lui George Triboi, motivat de faptul că s-ar fi intervenit cu întârziere pentru îndepărtarea poleiului de pe străzile din oraş, în urma unui scurt episod de iarnă. Atunci, Triboi a refuzat să îşi dea demisia, susţinând că s-a intervenit conform contractului încheiat între Publiserv şi primărie. Iată că la câteva săptămâni distanţă, acesta a ales să plece din funcţia de director, afirmând că este mulţumit de ceea ce lasă în urmă şi că a reuşit să stabilizeze financiar societatea, aflată în dificultate în momentul preluării, şi să reducă din cheltuieli, inclusiv cu personalul “neproductiv”.

Director interimar al Publiserv este Marius Ghineţ, iar în ceea ce îl priveşte pe George Triboi acesta va ocupa postul de city-manager al oraşului Roznov.

Citește știrea

Actualitate

Directorii de şcoli şi factorul politic…

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ contractele actualilor directori expiră în august ■ dacă situaţia epidemiologică o va permite, concursul va avea loc în iulie, iar dacă nu, în octombrie - noiembrie ■ din comisile de examen vor face parte reprezentanţi ai consiliilor profesorale şi părinţi ■

Ministrul Educaţiei Naţionale, Sorin Cîmpeanu, a anunţat intenţia de a organiza, cît mai repede, concursurile de ocupare a posturilor de conducere din unităţile şcolare, examene în care vor avea o puternică implicare colectivele didactice dar şi părinţii.

„Conform declaraţiilor publice ale domnului ministru, Sorin Cîmpeanu, după întîlnirea pe care a avut-o vineri, 9 aprilie, la Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis, se va trece la organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor de directori şi directori adjuncţi, în şcolile din întrega ţară.Vom vedea cînd se va întîmpla acest lucru.

Un prim termen gîndit de conducerea ministerului, în cazul în care contextul epidemiologic o va permite, este în luna iulie, respectiv între 4 şi 9, în care ar urma să aibă loc proba scrisă, la nivel naţional. La acest concurs ar putea să se înscrie toţi cei care doresc să ocupe o asemenea funcţie şi care vor obţine minim 7, la proba scrisă, obţinînd dreptul de a participa la interviu, care ar urma să se desfăşoare în perioada 26 şi 30 iulie.

După cea de a doua probă, cea a interviului, urmează declararea cîştigătorilor , care vor ocupa de la 1 septembrie 2021 posturile de conducere din şcoli. Urmează ca la nivelul MEN să se elaboreze normele metodologice de ocupare a posturilor, care vor trebui să stipuleze o serie de criterii de participare (nota minimă 7, obligativitatea apartenenţei la corpul naţional al experţilor educaţionali, etc. – n.r.)“, a declarat inspectorul şcolar general, Mihai Obreja.

În situaţia în care contextul epidemiologic nu va permite organizarea acestor concursuri în această vară, aşa încît de la 1 septembrie să fie numiţi noii şefi din şcoli, se va avea în vedere organizarea examenlor în toamnă, în perioada octombrie – noiembrie. Şeful ISJ Neamţ a confirmat intenţia MEN de a limita imixtiunea politicului în selecţia şi numirile de directori de şcoli, dar şi dorinţa ministrului Sorin Cîmpeanu ca aceste concursuri să fie organizate, de preferinţă, înainte de expirarea mandatelor actualilor directori, respectiv în august 2021, în condiţiile în care se vor ridica restricţile sanitare.

Citește știrea

Trending