Contactează-ne

Actualitate

Proces în cazul clanului de cămătari acuzaţi de şantaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ judecătorii au încheiat procedura de Cameră preliminară şi au dispus începerea procesului ■ în cauză sînt 15 inculpaţi între care şi cinci femei ■ sînt acuzaţii de grup infracţional organizat, camătă, şantaj, lipsire de libertate sau influenţarea declaraţiilor ■ inculpaţii terorizau locuitorii din zona Văleni şi Speranţa ■ după primele arestări, parte din apropiaţi au trecut la represalii împotriva martorilor ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au pus punct procedurii de Cameră preliminară şi au dispus începerea procesului în dosarul clanului şantajist. Este vorba de un număr de 15 membri ai grupării Capră, care au terorizat locuitorii din zona Văleni şi Speranţa pînă au fost anihilaţi de anchetele procurorii DIICOT Neamţ.

De acum procesul intră în linie dreaptă cu audieri de martori şi administrări de probe, însă se anunţă o judecată lungă avînd în vedere atît numărul mare de inculpaţi, cît şi de victime, 21 de persoane, din care numai cîteva sînt şi părţi civile în procesul penal, restul fiind doar părţi vătămate.

Este judecat liderul grupării, Dan Capră, alături de „locoteneţii“ Mihai Capră, Vasile Capră, Mihai Iulian Capră, Mihai Lucian Lazăr, Eduard Stejar, Ana Maria Toma, Garofiţa Capră, Florica Nicoleta Lazăr, Gheorghiţă Rusu, Constantin Capră, Andrei Narcis Lazăr, Maria Farmacista Lazăr, Iulian Bozu şi Elena Borcoi. În cauză sînt acuze de constituire a unui grup infracţional organizat şi aderare, camătă, tîlhărie calificată, influenţarea declaraţiilor, lipsire de libertate în mod ilegal şi şantaj.

Gruparea a terorizat trei ani cartierele Văleni I, Văleni II şi Speranţa, iar cei care nu plăteau taxe de protecţie erau bătuţi şi siliţi să părăsească locuinţele. Pentru destructurarea grupării, pe 19 mai 2020 au avut loc mai multe percheziţii, însă faptele au avut loc în perioada 2017- 2020, sub „comanda“ lui Dan Capră. Infractorii au format o structură bazată pe relaţii familiale – fraţi, nepoţi, cumnaţi, la care au aderat şi alţi suspecţi. Ofereau bani cu împrumut, cu dobîndă de 100% pe lună, iar pentru a avea garanţia că sumele le sînt restituite, îi obligau pe „debitori“ să le dea actele de identitate, în baza cărora încasau alocaţiile copiilor, ajutoare sociale sau alte drepturi de care beneficiau victimele.

În cazul în care unul dintre debitori nu achita rata la data stabilită, creditorii apelau la liderul grupului infracţional, care decidea dacă este necesar să fie aplicate corecţii fizice sau doar ameninţări, precum şi cine va fi persoana care să execute violenţele. „S-a reţinut faptul că membrii acestei grupări au controlat cartierele Văleni I, Văleni II şi Speranţa din Piatra Neamţ, zone ce sînt locuite de către asistaţi sociali în imobile aparţinînd de SC Locativ Serv.

Persoanele care locuiesc în aceste imobile sociale, în baza unor contracte de închiriere, au fost obligate să le achite membrilor grupului infracţional sume cuprinse între 500 – 1.000 euro lunar, pentru a le permite folosirea caselor. În cazul în care aceste sume de bani nu erau remise, membrii grupului exercitau acte de violenţă fizică şi psihică, determinîndu-i pe chiriaşi să parăsească respectivul cartier“, se arăta într-un comunicat DIICOT.

Anchetatorii mai spun că locuinţele rămase libere erau gestionate de membrii grupului, cu acceptul unor persoane din conducerea societăţii din subordinea Primăriei Piatra Neamţ, fiind închiriate neoficial altor persoane sau folosite pentru a depozita bunuri provenite din furturi şi jafuri.

În urma unor fapte similare, de şantaj, unul din membrii grupului, Vasile Capră, fusese arestat anterior, dar şi-a continuat activitatea infracţională din penitenciar. După primele reţineri din acest caz, anchetatorii au descins iar la parte din membrii grupării, la jumătatea lunii iunie. Atunci au fost cercetaţi 8 indivizi care se ocupau cu intimidarea şi agresarea martorilor care i- au „înfundat“ pe alţi opt membri ai clanului.

„La comiterea infracţiunilor menţionate sînt folosiţi minori cu vîrste mai mici de 14 ani, cunoscînd faptul că aceştia nu răspund penal“, arată DIICOT. Imediat după arestarea confraţilor, pe 21 mai, inculpatul L.M.L., prin intermediul unor rude, i-a impus unei părţi vătămate, să-şi modifice declaraţia dată în faţa organelor judiciare pentru ca cei arestaţi să poată fi judecaţi în stare de libertate. Inculpaţii i-au atras atenţia asupra faptului că dacă nu va face ce i se cere, membrii grupării infracţionale se vor răzbuna atît pe el, cît şi pe membrii familiei acestuia. O altă faptă a avut loc înainte de descinderi, pe 15 iunie, în jurul orelor 22:30, cînd şapte persoane s-au deplasat în cartierul Speranţa, cu intenţia de a aplica o corecţie unei părţi vătămate, de 22 de ani, întrucît considerau că este responsabilă pentru arestarea membrilor grupului. Inculpaţii au aşteptat victima şi, profitînd de faptul că zona nu era iluminată, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii. În timpul incidentului i-au sustras un telefon mobil şi 2.000 de lei. La un moment dat, tînărul a reuşit să fugă în locuinţă, fiind urmărit. Deoarece aceştia forţau uşa de acces a imobilului, partea vătămată a sărit pe geam şi s-a ascuns în vecinătatea blocului. Inculpaţii, forţînd uşa, au pătruns în locuinţă unde au lovit-o şi pe concubina părţii vătămate, ameninţînd că-i vor omorî membrii familiei“, au mai comunicat anchetatorii. Rămîne de văzut ce vor stabili judecătorii la finele acestui proces.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. vali

    21 ianuarie 2021 at 9:00 AM

    Incredibil cum isi fac de cap clanurile de criminali si cat de greoaie sunt procedurile de reclamatii ale victimilor, apoi lipsa protectiei persoanelor vatamate si nu in ultimul rand ce mici sunt pedepsele pt astfel de fapte si aici mai intervine indulgenta magistratilor care este de neinteles.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cronica pisălogului: Groapa, ediţie romaşcană

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (1934-2000) ), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă, în urmă cu două decenii şi ceva, unor apreciate tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o nouă cronicuţă în care, cu ironie fină satirizează decizia oficialilor comunişti, care au distrus clădirile de pe vechea Stradă mare, zonă supranumită Lipscaniul Romanului. Aici evreii, mulţi la număr atunci, făceau comerţ nu glumă. Zona a fost demolată de comunişti în anii „70, pentru a o transforma într-un ansamblu architectonic tipic vremii, care, din păcate, nici după cinci decenii nu a fost finalizat. A apărut un centru comercial, astăzi mort, pentru care autorităţile post revoluţionare tot caută soluţii de reînviere. Se încearcă proiecte „futuriste“, un cinematograf pe pînză de apă şi tot felul de soluţii pentru ca doar-doar lumea va reveni în acest loc, alădată paradisul comerţului.

Vizitaţi Groapa cu ulei, că dacă o vizitaţi fără lei vă alegeţi numai cu privitul. Vizitaţi Groapa, e foarte bine aprovizionată şi de aceea îi spuneam unui bătrîn: „Nene, în Groapă găseşti de toate“. „Am auzit, zice el, tocmai că-i povesteam babei că atunci cînd o să fim şi noi în Groapă n-o să ne mai lipsească nimic“.

Cum s-a născut Groapa? Sistematizarea a dus la distrugerea a ceea ce era specific în arhitectură, nu numai la noi, ci în toate oraşele din fostul lagăr socialist. A avut şi orăşelul nostru un fel de Lipscani sub care se găsea beci, sub beci şi dedesupt se găsea alt beci. Şubrezenia locului pentru fundaţii a făcut ca noile fundaţii să fie turnate cît mai jos posibil şi… aşa s-a născut Groapa.

Ce e Groapa în fond? E un fel de canal veneţian din care apele Adriaticei s-au retras undeva departe. Nu sînt 400 de poduri cîte are Veneţia, ci doar patru, pe Canal Grande, unul dintre ele amintind de Puntea suspinelor, care lega tribunalul de puşcărie. La noi această punte leagă Casa pensiilor (CARP – n.r.) şi o parte din oraş cu piaţa şi cu cealaltă parte.

De ce Puntea suspinelor? Pentru că, întorcîndu-te din piaţă vezi că ai cheltuit o groază de bani şi nu ai luat mare lucru. De ce Puntea suspinelor? Pentru că suspini după portofelul cu bani şi acte pe care o mînă dibace l-a „volatilizat“. De ce Puntea suspinelor? Pentru că te gîndeşti că pe basarabenii care au venit în talcioc cu lucruri folosite nevoia i-a trimis. Seara n-auzi plînsetul pescăruşilor şi cîntecul gondolierilor, ci doar, uneori, un glas de adolescent pigmentat care recită: „Dă-le Doamne, la români/ Cancer negru la plămîni!“.

Deci Groapa e o Veneţie fără apă. Cîteva zile n-au avut bieţii veneţieni nici apă de băut şi nici turiştii. Şi sînt turişti mulţi. Na, ca la Veneţia. Mai ales că în ultimul timp au venit cu ocazia carnavalului, pardon, a bîlciului anual. Vizitaţi Veneţia! Acum cînd nu e apă, că dacă se înfundă gurile de canal şi fluxul e mare , atunci veţi spune: „Cine boala i-o fi pus pe ăia să strice Strada Mare?“

Nota Redacţiei: Rubrică realizată cu sprijinul cabinetului parlamentar al senatorului Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Nemţeanul dispărut în Slovacia a fost găsit

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ tînărul din Tîrgu Neamţ dispăruse într-o localitate de la graniţa dintre Slovacia şi Ungaria ■ i-a spus soţiei că pleacă să cumpere apă şi nu s-a mai întors la maşină ■ a fost găsit la o fermă ■

Cazul lui Petrişor Pipirigeanu, un tânăr din oraşul Târgu Neamţ, care fusese dat dispărut de către familie, are un deznodământ fericit. Ieri seară, 22 iunie, românul despre care nu se mai ştia nimic de pe 20 iunie a fost depistat de poliţiştii slovaci, conform Antena 3.

El a fost găsit la o fermă dintr-o localitate situată la câţiva kilometri de locul de unde fusese dat dispărut de către soţie, aproape dea graniţa dintre Slovacia şi Ungaria. Nu se ştie motivul pentru care tânărul a plecat din autoturismul în care se afla partenera sa şi în ce împrejurări a ajuns la fermă. Odată depistat, a fost preluat de o ambulanţă şi transportat la o unitate medicală, deoarece se simţea slăbit.

Despre nemţean nu s-a mai ştiut nimic din seara zilei de 20 iunie, când era în localitatea slovacă Veky Kamenec, în apropierea vămii cu cealaltă ţară menţionată. Tânărul venea din Marea Britanie spre România, fiind însoţit de soţia sa. În jurul orei 22.00, a coborât din maşină, spunându-i partenerei câ merge să cumpere o sticlă de apă, dar nu a mai revenit la autoturism. În atare condiîii a fost dat dispărut, iar rudele s-au mobilizat şi au postat pe reţelele de socializare mesaje în care cereau ajutor celor care puteau da relaţii despre tânărul din Neamţ.

„Distribuiţi vă rog! Dispărut de 12 ore la graniţa dintre Slovenia şi Ungaria, la aproximativ 5 kilometri de graniţă, între localităţile Velki Kamene din Slovacia şi Pecin, din Ungaria. Se numeşte Petrişor Pipirigeanu. Poartă un tricou albastru deschis Adidas şi pantaloni de trening verzi trei sferturi. Venea din Anglia spre România. Dacă treceţi prin zonă şi îl vedeţi anunţaţi poliţia sau contactaţi familia la numerele de telefon 0771/050.029 sau 0752.987.301. Vă mulţumim!”, scrisese pe Facebook naşa lui Petrişor Pipirigeanu.

Citește știrea

Actualitate

Dealeri de droguri pietreni (re)arestaţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ şapte inculpaţi, între care şi o femeie, au fost arestaţi preventiv ■ pentru probarea dealerilor au avut loc 16 percheziţii în patru judeţe ■ la audieri au ajuns 30 de persoane ■ printre arestaţi sînt inculpaţi cu antecedente în domeniul stupefiantelor ■

Acţiunea procurorilor DIICOT Neamţ de pe 21 iunie 2021, cînd patru judeţe au fost răscolite de forţele de ordine şi 30 de persoane au ajuns la audieri, s-a soldat cu arestarea a şapte indivizi. Între cei care au ajuns după gratii, pentru următoarele 30 de zile este şi o femeie, aceasta, plus alte persoane, avînd antecedente în afacerile cu stupefiante, fiind condamnate pentru fapte similare.

În şedinţa de pe 22 iunie, Tribunalul Neamţ a dispus arestarea preventivă a lui Mantu Gabriel, Mantu Elena Marsilia, Zâru Marian, Oborocianu Constantin, Săbiută Vasile Grigore, Gabor Bogdan Ilie şi Mantu Alexander Mario. De menţionat este faptul că primii doi inculpaţi sînt soţi, iar instanţa a sesizat Protecţia Copilului pentru a lua măsurile de ocrotire pentru copiii minori, care au rămas fără nici unul dintre părinţi.

Decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. În cauză s-a reţinut faptul că, începînd cu 2018 şi pînă în prezent, membrii grupului infracţional au procurat şi comercializat droguri de risc, de mare risc şi substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive, către consumatori de pe raza Neamţului, devenind principalii furnizori de astfel de substanţe din judeţ.

Pe 21 iunie 2021, forţele de ordine, poliţişti şi procurorul DIICOT au efectuat 16 percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Neamţ, Suceava, Bacău şi Iaşi, în urma cărora au fost ridicate 30 de grame de cannabis, 2 grame de cocaină, 3 grame de rezina de cannabis, 4 plante de cannabis, 200 de grame de substanţe psihoactive, sumele de 2.500 de lei şi 500 de euro, un cîntar electronic, 3 dispozitive electrocasnice utilizate pentru prepararea substanţelor psihoactive, un dispozitiv de supraveghere GPS confecţionat artizanal, 3 laptop-uri, o tabletă, 200 de grame de aur, 2 dispozitive de mărunţit şi 2 recipiente confecţionate special pentru disimularea drogurilor.

La final, cele şapte persoane cu vîrste cuprinse între 17 şi 36 de ani, au fost reţinute, iar mai apoi, arestate preventiv. În cauză sînt acuze de săvîrşire a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc şi de mare risc, în vederea consumului propriu, punerea la dispoziţie a unui imobil pentru consumul ilicit de droguri şi efectuarea fără drept de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efect psihoactiv.

Afaceri de familie

Soţii Mantu, Elena Marsilia şi Gabriel, nu sînt la prima abatere pe linia traficului de droguri, iar pentru fapte similare, împreună cu alţi inculpaţi, au fost condamnaţi, tot de Tribunalul Neamţ, în urmă cu circa doi ani şi jumătate, în noiembrie 2018.

Atunci, Gabriel Mantu a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu executare, iar Elena Marsilia, a fost judecată în libertate şi a primit o sancţiune de fără executare, de un an şi 11 luni, plus 80 de zile de muncă în folosul comunităţii. Alţi inculpaţi din dosar au primit pedepse între 3 ani şi o lună şi 2 ani şi 4 luni de închisoare. Acuzaţii au pierdut prin confiscare drogurile găsite asupra lor în momentul descinderii forţelor de ordine.

De la Marsilia Mantu s-au confiscat 10.500 de lei şi un autoturism BMW, iar soţul, Gabriel Mantu, a rămas fără 38.000 de euro. De la ambii soţi instanţa de fond a dispus confiscarea unei garsoniere de pe strada Grigore Ureche evaluată la 11.700 de euro. De la un alt acuzat din proces a fost conficat un BMW şi un imobil.

Grupul a fost destructurat pe 22 februarie 2018, cînd au avut loc descinderi la Blocul 40 din Piatra Neamţ, pe Aleea Ulmilor. Acţiunea s-a soldat cu patru arestări, încarceraţi pentru 30 de zile fiind Gabriel Mantu, Gheorghe Antonio Bozu, Andrei Ionuţ Mantu şi Vlad Ştefan Fundătură, acuzaţiile fiind constituirea unui grup infracţional organizat, efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decît cele prevăzute de actele normative în vigoare, fără a deţine autorizaţie, în formă continuată, trafic de droguri de risc în formă continuată şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului.

În acelaşi dosar, în arest la domiciliu a fost plasată Elena Marsilia. Pe 22 februarie, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea procurorilor DIICOT Neamţ au prins în flagrant delict trei tineri cu vîrste între 19 şi 29 de ani, toţi din Piatra Neamţ. Asupra lor au fost găsite trei grame de cannabis şi 30 de grame de substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive, ce urmau a fi comercializate.

Ulterior au avut loc percheziţii domiciliare, patru la locuinţele bărbaţilor şi una la femeia de 34 de ani. Au fost găsite şi ridicate aproximativ 50 de grame de cannabis, 2 kilograme de substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, mai multe cîntare, laptopuri, tablete, telefoane mobile stick-uri de memorie, dar şi importante sume de bani – 38.000 de euro şi 22.500 de lei.

Dintre cei arestaţi recent, nici Marian Zâru nu este uşă de biserică, iar la acest moment are pe rolul Tribunalul Neamţ un alt proces în care este acuzat de fapte similare. A fost arestat o vreme, ulterior fiind plasat sub control judiciar.

Citește știrea

Trending