Pro şi contra preşedinţilor de CJ “uninominali”

■ ordonanţa de urgenţă pentru alegerea uninominală a preşedinţilor de CJ a stîrnit controverse aprige ■ la cum a arătat votul la europarlamentare, PSD nu avea nicio şansă să obţină majoritatea în CJ Neamţ şi să-şi pună preşedinte ■ pe vot uninominal, Arsene mai speră ■

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Dăncilă pentru alegerea uninominală a preşedinţilor de CJ a stîrnit controverse aprige. În timp ce Dăncilă şi social-democraţii din spatele ei o ţin sus şi tare cu “legitimitatea, reprezentativitatea şi stabilitatea”, preşedintele Klaus Iohhanis, prin vocea purtătorului de cuvînt, a atacat dur: “este de fapt o concesie pe care premierul Viorica Dăncilă vrea să o facă baronilor PSD în încercarea de a le cîştiga sprijinul”. Care baroni PSD, “panicaţi de scăderea în sondaje a partidului, fac tot posibilul să îşi securizeze funcţiile, în ciuda voinţei românilor”. Şi a şi nominalizat: “domnii Marian Oprişan, Dumitru Buzatu şi Ionel Arsene”. Evident că toate taberele joacă politic această carte a alegerii uninominale a preşedinţilor de CJ. Dincolo de politică există însă cîteva lucruri ce ar putea fi spuse, fără a ţine partea niciunui partid. În primul rînd că, la nivel de principiu, într-o societate democratică nu neapărat ideală, dar bine aşezată, alegerea prin vot direct este soluţia de preferat, dacă nu cea mai bună. Însă societatea românească numai democratică bine aşezată nu e. Iar analiza rezultatelor de la alegerile europarlamentare demonstrează clar interesul direct al social-democraţilor pentru o astfel de modificare legislativă.

“Studiu de caz” în Neamţ

La alegerile europarlamentare din 26 mai, în Neamţ, ierarhia a fost: PSD – 29%, PNL – 27 %, USR – 16%, PRO România – 7%. Pentru a simplifica analiza am rotunjit procentele obţinute, renunţînd la cele de după virgulă. Cu legislaţia veche, cu preşedinţii de CJ aleşi de consilieri, este evident că PSD nu ar mai avea nicio şansă să obţină vreo majoritate în CJ: cei 29% sînt depăşiţi clar de procentul pe care PNL, USR şi PRO România îl pot aduna. Cu noua legislaţie, PSD poate spera în Neamţ, unde totuşi a cîştigat alegerile europarlamentare, e drept la diferenţă mică de liberali, dar au adunat mai multe voturi decît ceilalţi competitori. Mai este o condiţie: să nu fie două tururi de scrutin pentru că atunci şansele social-democraţilor se duc din nou spre un mare zero. Aşa ar arăta calculele politice. Dincolo de acestea însă, mai sînt cîteva lucruri ce ar putea fi punctate: în contextul politic actual din România, experienţa ne învaţă, se poate ajunge la situaţii care să ducă la blocaje administrative. În sensul că un preşedinte de CJ ales uninominal se poate trezi la un moment dat cu o majoritate în consiliu ostilă. Ca o comparaţie, la Piatra Neamţ, nu cu foarte mult timp în urmă, primarul PNL a avut de înfruntat o majoritate ostilă formată pe vremea aceea din PSD, ALDE şi PMP. Şi ţinem cu toţii minte cum numeroase proiecte de hotărîre nu treceau, explicaţia fiind că… sînt ale primarului şi majoritatea nu le vota, că aşa era ordinul de partid. Alegerea uninominală a preşedintelui de CJ poate duce la astfel de situaţii. Care în final vor duce tot la negocieri de culise, mai pe masă sau sub masă, cu “tranzacţii” de funcţii, fonduri sau ce Dumnezeu mai tranzacţionează politicienii în astfel de cazuri. Sigur că aceste “tranzacţii” au existat din plin pe vremea cînd preşedinţii de CJ erau aleşi de consilieri, unele ajungînd pînă pe masa anchetatorilor. Şi, pe final, mai poate fi făcută şi o analiză a modului în care s-a făcut modificarea legislativă: prin atît de hulita de unii, dar iubită de alţii ordonanţă de urgenţă. Chiar nu putem să nu vedem că la mijloc e în principal un calcul politic, departe de orice idee de reprezentativitate şi legitimitate. Pentru că dacă aceste principii i-ar fi mînat în luptă pe social-democraţi nu înţelegem de ce modificarea respectivă nu putea fi făcută în Parlament, cu dezbatere, inclusiv publică, şi la pachet cu alegeri din două tururi de scrutin şi pentru primari şi pentru preşedinţii de CJ. Ca să fie reprezentativitate şi legitimitate pînă la capăt.