Prinţul Sturdza, detalii despre un mare festival

■ prinţul a făcut public în ce va consta Festivalul de Datini, Obiceiuri şi Tradiţii Ţara Hangului ■ locul ales pentru desfăşurare este platoul pe care se află stînca Teiului, lîngă viaduct ■ invitat de marcă este Nicolae Botgros cu Ansamblul Lăutarii din Chişinău ■ şi primăriile trebuie să se implice pentru ca manifestarea să fie o reuşită ■

Sub patronajul Prinţului Gheorghe Sturdza, Domeniul Hangului, zonă situată pe Valea Bistriţei, se pregăteşte intens pentru organizarea primei ediţii a Festivalului de Datini, Obiceiuri şi Tradiţii Ţara Hangului, ce se va desfăşura pe 1 iulie 2018, cel mai sigur în umbra Pietrei Teiului din localitatea cu acelaşi nume. Prinţul este cel care a propus această nobilă iniţiativă cultural-artistică, care se doreşte a deveni un brand al zonei. Nu întîmplător, după o primă întîlnire la Durău a Alteţei sale cu administraţiile comunelor Hangu, Poiana Teiului, Farcaşa, Ceahlău şi Grinţieş, în cadrul căreia a fost lansată oficial propunerea de proiect, cu cîteva zile în urmă, Prinţul Sturdza a reînnoit invitaţia aceloraşi factori decizionali locali pentru dezbaterea concretă a programului festivalului şi implicarea directă a fiecărei comunităţi locale în această acţiune. „Orice lucru pe care doreşti să-l realizezi iese bine numai dacă se lucrează în echipă. Eu vreau să promovăm această zonă deosebit de frumoasă, Ţara Hangului şi acum este momentul s-o facem. În acest frumos demers trebuie să se implice toţi primarii, care să mi se alăture responsabil. Eu am dat ideea şi mulţi bani, dar dacă nu vom reuşi ce ne-am propus oprim şi la anul nu mai facem. Dacă o să iasă bine o să am curaj ca şi la anul să organizăm o activitate şi mai mare pentru valea asta. România nu are dezvoltat turismul, trebuie să avem o ţintă în acest sens şi să dublăm măcar cifrele în domeniu. Dar pentru asta trebuie să ne mişcăm toţi. Eu fac primul pas, după asta trebuie să mă ajutaţi dumneavoastră, făcînd următorii. Fiecare localitate trebuie să-şi promoveze valori locale cum ar fi latura artistică, dans popular, cîntece, costumul popular şi aşa mai departe. În programul pe care l-am gîndit, fiecare sat trebuie să aibă un spectacol de o oră. Eu nu cred că este mult. Dacă o să avem succes activitatea noastră o să devină o tradiţie. Puteam să fac o afacere, dar m-am gîndit că este mai bine să investesc în valorificarea şi promovarea tradiţiilor zonei. Să lăsăm ceva celor ce ne vor urma, mă refer la tinerii locului“, a declarat Prinţul Sturdza în deschiderea dezbaterii de la Durău. Alături de dumnia sa s-au aflat oamenii săi de încredere, Cristina Timariu, managerul festivalului, inginer Iuliu Damian, şef de ocol silvic, inginer Gabi Bostan, omul ce a negociat prezenţa în festival a unor ansambluri folclorice de excepţie şi lista ar putea continua.

„Cred că am făcut o treabă bună, iar festivalul să fie o reuşită“

Din nefericire, nu toţi primarii au fost prezenţi, aceştia trimitîndu-şi emisari pentru a-i reprezenta. Au răspuns invitaţiei primarul de la Hangu, Gavril Lupu şi cel de Farcaşa, Cristinel Gheorghiu. Programul propus de către organizatori va cuprinde participarea fiecărei comune cu un stand de produse artizanale şi culinare, cu participarea unor meşteri populari, care să prezinte publicului moduri de confecţionare, reprezentanţi ai unor societăţi din zonă, crescători de animale cu produsele culinare specifice şi alte persoane, ce vor fi descoperite de sătenii locului. Totul pe fondul unui spectacol complex, ce se va derula pe parcursul unei zile întregi, din care nu vor lipsi tinerii comunelor implicate, precum şi Ansamblul Foricică de la Munte cu două ore de program artistic. Surpriza surprizelor vor fi Lăutarii, care este condus de marele artist basarabean Nicolae Botgros, ansamblu aflat în premieră în Ţara Hangului, pentru acesta din urmă purtînd solia Prinţului inginerul Gabi Bostan, care a făcut deplasarea pînă la Chişinău. „Am discutat cu echipa mea, din care fac parte şi administraţiile locale, despre modul în care am gîndit organizarea primei ediţii a Festivalului de Tradiţii şi Obiceiuri Ţara Hangului. Primul an o să fie un început, dar în anii următori vom avea de-a face cu o mare activitate cultural-artisică a zonei. Ideea noastră e de a aduce pe Valea Bistriţei cît mai mulţi turişti români şi, de ce nu, străini. Poate la început mai puţini, dar dacă se va duce vestea în lume de ce realizăm noi aici, sigur numărul lor va creşte. Avem o ţară deosebit de frumoasă şi trebuie s-o facem cunoscută. Problema va fi cea a drumurilor. Eu tot ce fac este pentru ridicarea Ţării Hangului şi chiar a întregii ţări, pentru că România are o valoare imensă şi trebuie ca lumea s-o ştie“, a spus la finalul întîlnirii Gheorghe Sturdza. Întrebat cum de s-a orientat pentru un ansamblu asa renumit, Prinţul a mai declarat: „Am întrebat echipa mea despre cele mai bune formaţii artistice pentru ca muntenii mei, munţii şi dealurile din zonă să se regăsească. Aşa s-a hotărît să-i avem ca invitaţi. Cred că am făcut o treabă bună, iar festivalul să fie o reuşită“. Cît priveşte Ţara Hangului, acest frumos tărîm moldav a intrat de curînd în galeria Comorilor Turistice ale României, prin titlul acordat oficial de către Asociaţia Celor mai Frumoase Sate din România (AFSR) în parteneriat cu Ambasada Franţei şi Asociaţia Wallonie-Bruxelles, ca urmare a participării şi încadrării într-un punctaj pozitiv la concursul Satele Culturale ale României. Candidatura pentru acest titlu a fost depusă de Ocolul Silvic Domeniul Hangu, ideea aparţinînd Prinţului Gheorghe Sturdza, iar prezentarea în cadrul concursului fiind susţinută de Cristina Timariu, o bună cunoscătoare a zonei, de altfel managerul festivalului despre care am vorbit. Ca semn al colaborării şi implicării în festival a primăriilor din zonă, la recenta întîlnire de la Durău, fiecărui primar sau delegat li s-ao oferit cîte un exemplar al titlului.